8,833 matches
-
cu tata), Constantin Stroescu, Ion Voicu, Dimitrie Onofrei, Petre ștefănescu Goangă, Gheorghe Pascu, normal că, la un moment dat, a venit și el. — Stați așa, până la Maestru, spuneți-mi de Labiș! — Era cel mai tânăr dintre ei, ca un mânz, strălucea de inteligență! Maică-sa l-a născut greșit, pentru că ar fi trebuit să trăiască ori cu un secol înainte, ori cu unul după. Așa, a apărut într-o perioadă cumplit de grea. Un Eminescu modern, o nestemată într-o mocirlă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
la televizor. Dacă vrei ca milioane de oameni să și amintească respectivul lucru o zi, o săptămână, un an sau cinci ani mai târziu, și, mai mult, să reacționeze la el, difuzează-l pe YouTube. Acest nou model economic e strălucit explicat în cartea lui Chris Anderson The Long Tail (Coada cea lungă). El ne învață că durata de viață comercială a unui produs, mai ales atunci când acesta e alcătuit din biți, nu din atomi, se extinde, practic, la nesfârșit pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și schimbarea ambalajului sunt OFENSATOARE!!!“ „Ne luați de proști.“ „Nu voi mai cumpăra ciocolata asta până nu își schimbă ambalajul.“ „Stele americane? Nu cred că personalitățile neamului românesc au fost inspirate sau au avut nevoie de stelele americane pentru a străluci.“ „Asta era singura chestie care a mai rămas românească, acum vin americanii să ne-o ia.“ În primele șapte zile de la lansarea primei faze, aceea de teasing, campania a înregistrat, potrivit datelor proprii, aproape 3.700 de comentarii pe site
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
imediat, cu spiritul său sportiv, ca pe o provocare. "Bine, dragă Dane, dacă zici tu! Dacă așa ai hotărât tu! Dacă așa vrei tu! Și imediat am zărit pe chipul său schimbarea pe care o cunoșteam așa de bine: îi străluceau ochii și toată ființa lui era încordată ca un arc, gata să trimită săgeata în centrul țintei". Colonelul Gunn se arată ceva mai reticent. După câteva insistențe venite din partea lui Vizanty, acceptă să precizeze aerodromul exact de la Foggia, unde ar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mărturii la mâna a doua sau a treia, referitoare la niște evenimente capitale, au adus un grav prejudiciu prestigiului și valorilor reale, atât ale avionului românesc IAR 80, cât și piloților și tehnicienilor români care, împreună, au colaborat la succesele strălucite în fața aviației americane, în ciuda unui raport de forțe disproporționat, de 1 la 5. În această privință, este suficient să amintim zilele de 4 și 5 aprilie 1944, în cursul cărora grupul de vânătoare comandat de mine, înzestrat cu IAR 80
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
dimpotrivă, ceva foarte serios și important, mi-a răspuns: Bine, dragă Dane, dacă zici tu! Dacă așa ai hotărât tu! Dacă așa vrei tu! Și imediat am zărit pe chipul său schimbarea pe care o cunoșteam așa de bine: îi străluceau ochii și toată ființa lui era încordată ca un arc, gata să trimită săgeata în centrul țintei. La scurt timp după această conversație, au sosit în sala de conferințe maiorul Trandafirescu, colonelul Gunn și tehnicianul Păduroiu. Adresându-mă personalului tehnic
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Cotuțiu (1854-1930), care fusese mai întâi preot în satul lui de origine, Diug (mai târziu, i s-a schimbat numele în Dumbrăvița), se trăgea dintr-un neam de popi din tată în fiu. Cam bețivi se pare, spre deosebire de dânsul, care strălucea prin sobrietate și abstinență, consolidate de zgârcenie. Popa cel bătrân, taică-său, a murit înecat în apa unde căzuse de pe pod pe când se întorcea acasă de la o libație. Ortodox, bunicul meu a studiat teologia la Sibiu, unde s-a împrietenit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
angoasa care nu m-a mai părăsit întreaga viață, un sentiment parcă al datoriei neîmplinite, al vinovăției fără vină (pentru că vina e prea adâncă spre a o sesiza, pentru că nici nu e chiar a ta, ci moștenită din strămoși). Nu străluceam nici acum ca elev, chiar dacă nu mă situam printre codași, învățam fără îndemn, cu acea silă care contrazicea plăcerea intensă a lecturilor particulare, tot mai extinse. Bunul pedagog m-a ghicit, fără să-i treacă prin minte că școala sau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a dat foc. Înainte de a-l arunca în focul aprins în grădină, mama a citit primele cuvinte de pe prima pagină a Jurnalului: „Vreau să devin scriitor“ - și a început să plângă. Oricum, ca elev la Liceul „Gheorghe Barițiu“, n-am strălucit, cu toate că la finele clasei întâi eram totuși premiantul numărul 2, decăzând apoi în următoarea clasă, când am trecut pe locul 4 sau 5. Nu mă entuziasma să învăț, nu-mi erau simpatici profesorii: mă intimidau, îmi inspirau teamă, în afară de cel
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
datorită „culturii“ mele neobișnuite, probată mai cu seamă prin tezele la istorie, română și franceză, încât (ceea ce mi s-a întâmplat apoi și la Cluj) profesorii nu mă mai scoteau la lecție nici la materiile unde nu aveam de ce să strălucesc, ci îmi dădeau nota maximă din oficiu. N-a fost spre binele meu, căci, neplăcându-mi niciodată să învăț după programă, am neglijat materiile prescrise, lăsându-mă în voia deliciilor lecturii mai mult sau mai puțin capricioase, nu întotdeauna riguros
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a-i reciti La Révolte des anges, trebuise să depășesc respectul și considerația față de Paul Bourget, al cărui André Cornélis, al cărui Le Disciple (în românește, în biblioteca mea) mă plictisiseră îndeajuns, cum mă plictisise și contemporanul lui, ce totuși strălucea pentru mine ca un astru, Maurice Maeterlinck, azi mai demodat încă decât Anatole France, cum mă plictisiseră și romanele lui Pierre Loti, care încep iar să se bucure de oarecare interes. Cu prilejul acestei vizite la București, mi-am cumpărat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu K., să mergem să ne plimbăm noaptea pe aleile parcului, să ne strângem în brațe - n-am îndrăznit să-i propun să rămână cu mine. Singur, pe drum spre casă, plângeam bezmetic. Ca elev la Liceul „Dr. C. Angelescu“, străluceam nu altfel decât la Aiud, din aceleași motive, profitând de calitatea de premiant al clasei. Profesori de română mi-au fost, pe rând, Octavian Șireagu (poet) și Traian Marcu (publicist). Primul cred că era mai bun cunoscător al literaturii maghiare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ci ca împrospătată realitate inteligentă, subtil adaptată mersului istoriei. În cei douăzeci de ani de la eliberarea Ardealului de sub pajura cu două capete, în sfârșit istoria își arată fața luminoasă, dovedind că și românii au o stea a lor care poate străluci fără întrerupere. Aceste simțăminte triumfaliste aparțineau generației mele, născută și crescută în România Mare, generație căreia i se inculcase credința în trăinicia victoriei reparatoare a vitregiilor trecutului. Chiar după ce războiul începuse în Apus, chiar după prăbușirea Franței, care m-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a acestui fanatism a fost satisfacția sinceră, din adâncul inimii, cu care am primit știrea asasinării lui Nicolae Iorga. N-a fost, de fapt, doar bucurie de o clipă, căci, plimbându-mă atunci, într-o seară, pe aleile Parcului Arinilor, strălucind de zăpada de pe jos și de pe crengile arborilor ușor înclinate parcă spre a ne saluta, cu nespus de frumoasa fiică a lui Agârbiceanu („așa era și mamă-sa“ - mi-a spus Blaga), studentă în ultimul an, blondă și subțire, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un moment dat mă aflam în spatele casei, unde nu mă putea atinge privirea scrutătoare a Concettei. Dacă mă roteam cu spatele la casă, aveam în față pădurea, o pajiște. Dacă-mi înălțam privirea, vedeam norii... Și mă gândeam deseori că același soare strălucește și peste țara mea. Peste orașul meu. Soarele, stelele erau ace leași. Și acum am un semnal cu copiii. Le-am spus să pri vească steaua Alcor în fiecare seară. Pentru că e o stea mică, nebăgată în seamă, ascunsă și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
aș deranja! Mă tem de emoții, mă tem să mă întorc într-un loc unde am fost condamnată la surghiun. Am o mie de sentimente și de rețineri. Oare așa de greu o fi pentru toți? Am luat biletul. Îmi străluceau ochii. Te rog să mă ajuți să vin. Nu știu cum. Orice vorbă, orice mână întinsă e o punte! Pentru mine, Italia și România au fost la distanță de ani-lumină. Nu mai vedeam ieșirea, nu mai doream să vin... Mi se spune
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
metodă didactică și o harnică strădanie; sufletul lui înainta prin salturi și prin sărituri, dar avea avânturi viguroase și îndrăznețe; abunda în expresii pline de relief, și chiar își studia efectele în acest scop. Se născuse tocmai pentru asta: să strălucească într-o adunare politică, într-o epocă vijelioasă, când era nevoie de îndrăzneală și de forță. Dacă îl considerăm ca pe un autor, trebuie să fim de acord că toate scrierile lui, fără excepție, sunt adunături din care puțin lucru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
repete ei înșiși: își imagina dialoguri în care interlocutorul era întotdeauna el: „Contele de Mirabeau vă va răspunde etc.“ Cel puțin la început, Mirabeau nu avea calitățile necesare unui șef de partid într-o adunare: îi plăcea prea mult să strălucească numai și numai el, să facă el tot ce era de făcut, să înhațe totul; nu știa să menajeze amorul-propriu al altora, nu avea un plan general, trăia de la o zi la alta și devenise groaza dreptei, fără să atragă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o splendoare fără fast, temperată de o eleganță care se împacă ușor cu luxul; compania ei era o școală de bun-gust și de politețe. Deși era o iubitoare a literelor, pe care chiar le cultiva, nu avea mania de a străluci în privința aceasta, iar tonul ei era simplu și fără pretenție. La oraș sau la țară, cine se afla printre oaspeții ei se bucura de toate agrementele bogăției și de diferitele plăceri pe care le poate procura, fără să sufere de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un loc considerabil, te afli implicat în revoluții prodigioase, ele îți dau o importanță care ține de hazard și pe care vulgul o ia drept meritul tău personal; pierdut în razele pe care le împrăștia Bonaparte, Domnul de Talleyrand a strălucit sub Restaurație cu o strălucire de împrumut: aceea a unei sorți care nu fusese a lui. Poziția întâmplătoare a prințului de Bénévent i-a îngăduit să-și atribuie puterea de a-l fi răsturnat pe Napoleon și onoarea de a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
rutina minții sale și nu mai știa să vadă în adevărata lor proporție niște puerilități, cărora amorul-propriu și imaginația lui le dădeau o importanță exagerată. ROYER-COLLARD Domnul Royer-Collard impunea celor din jur, domina conversația; când era el acolo nimeni nu strălucea, nimeni nu își dădea aere. Asculta puțin, întreba și mai puțin și, deși foarte politicos, chiar într-o măsură ceremonios - când plecai de la el te conducea până la scară -, îți permitea arareori să abordezi un alt subiect decât cel care îl
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de a fi stăpân absolut în casa lui, forța naturii și a spiritului său, dar mai ales o neasemuită energie a impresiilor contribuiau mai mult la felul său de a vorbi decât pretenția de a domina și dorința de a străluci. Așa stând lucrurile, lumea se aco moda foarte bine cu specia de tiranie din conversația sa; preferai să-l asculți decât să-i răspunzi și, exceptând cazul că erai obligat să negociezi cu el, caz în care nu-mi pot
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu te-ai măguli niciodată, viața ar fi lipsită de plăcere.“ Am auzit oameni întrebând dacă Doamna Récamier era inteligentă. Mie mi se pare că știm asta deja. Avea în cel mai înalt grad nu acea inteligență care aspiră să strălucească pentru ea însăși, ci pe aceea care simte și pune în valoare inteligența celorlalți. Scria puțin; își făcuse de timpuriu obiceiul de a scrie cât mai puțin cu putință; dar puținul acesta era de bună calitate și de o tăietură
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
umanistă deosebită în țară și în Franța, a asigurat cea de a doua latură a pregătirii studenților, respectiv Geografia umană cu toate ramurile ei, la un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Geografia umană cu toate ramurile ei, la un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana ș.a.). Am admirat la el și stilul conciziei, preciziei în vorbire și în scris. Îmi amintesc despre primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]