8,296 matches
-
te urc în căruță și te duc eu acolo. Te simți mai bine? — Da, foarte bine. Ți-a fost învățătură de minte, nu? — Da. Paznicul a râs iar și și-a schimbat poziția picioarelor de pe mânerul sobei. — Nu ți-a stricat o lecție! Astfel devii mai prudent. Când ești prudent, eviți neplăcerile. Se spune că tăietorul de lemne se rănește o singură dată în viață. Nici mai mult, nici mai puțin. O singură dată. Înțelegi ce vreau să spun, nu? Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
roșii răscoapte. Dacă mai continuam cu rănile vreo săptămână, eram bun de pozat pentru afișe cu reclamă făcută plasturilor din vitrinele farmaciilor. Tăiat la burtă, lovit la cap, cu vânătăi de la lipitori... Ca să fie și mai comică situația, poate nu strica și un penis în erecție incompletă. Nu cumva aveți ceva mâncare la voi? întrebă Profesorul. Eu am plecat în mare grabă și n-am mai apucat să iau. De ieri n-am mâncat decât ciocolată. Am scos din rucsac cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
creează o senzație paradoxală, de vârtej pentru o clipă încremenit: un bâlci magic suspendat într-o imagine, ca în Vis amalgamat: „În miez de cozonac, miez de șofran, / E-un târg burlesc cruțat de Ghinghis Han. Să nu mi-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar ai și nepăsător! / Covoare dorm în praguri, boieresc, / Duioase turle clopote pornesc, / Departe zac viroage cu cenușă, / Aprind mangaluri ceaprazari în ușă, / Și-acum să trecem la copilării / Cu capete de cal în bălării, / Cu
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Înrudească Îndeaproape cu cea din celebrul film Trainspotting: un grup de patru prieteni, pasionați de jazz, hotărăsc să cânte Înpreună, visând la celebritate. Locul repetițiilor se află pe o insulă legată de “continent”(?) printr-o linie de bac. Prietenia se strică, doi dintre ei pun la cale incendierea subsolului În care cei patru cântau noapte de noapte, odată cu uciderea liderului devenit indezirabil. Povestea n-are, Însă, cronologia liniară și seacă a unui polar; narațiunea, la limită, este un pretext pentru o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o lume a unor valori devaluate, o existență care nu-l mai satisface, etc. Individul, așadar, Începe să se Întrebe asupra lui Însuși și asupra lumii, ce nu merge, unde s-a defectat ceva, cum se repară ceea ce s-a stricat. Antoine este un personaj diderotian pentru Început. Dar apoi, de Îndată ce Începe să facă ceva, Încearcă să scape de tentația nepotului lui Rameau, aceea de a profita de societate disprețuind-o (cum face Frédéric Beigbeder În romanul 199.000 lei), cît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ce e rău, și ce e bun în fiecare, scriitorul veșnic în răspăr ajunge la părerea că de multe ori cei închiși sunt victime ale societății și că, în orice caz, închisoarea nu-l îndreaptă pe păcătos, ci îl poate strica definitiv și pe cel recuperabil. Încondeind factorii represivi, adică bruta și obtuzul (de la gardieni până la director), atent la toată această lume amestecată care, printre speranțe, deznădejdi și resemnări, își omoară timpul ce abia se târâie, D. portretizează cu ascuțime. Sunt
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
îmbrățișa numai lucruri frumoase, călătoriile, artele, literele, istoria...” Pirgu este fundamental deosebit de Pașadia și Pantazi, deși e nelipsit de la incursiunile lor nocturne. El este „lichea fără seamăn și fără pereche”, „soitar obraznic”, are „suflet de hingher și de cioclu”, e „stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii”. În Craii de Curtea-Veche, C. oscilează între imundicitatea prezentului, concentrată în Pirgu, și elevația trecutului, simbolizată de Pașadia și Pantazi, toată afecțiunea sa îndreptându-se către aceștia din urmă
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Soldatul, de exemplu, învață foarte repede să distingă sunetul asurzitor al unei grenade, aflată departe de el, de zumzetul uneia ce vine spre el. El învață să facă diferența între o cărare obișnuită și una a cărei suprafață a fost stricată, întrucât ultima poate fi un teren minat. În aceste circumstanțe, el răspunde unei amenințări foarte grave - dar care reprezintă o amenințare către organismul său, și nu către individualitatea percepută de sine De fapt, cu cât mai repede învață să facă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
faci, rău găsești. (40) Fapta bună repede se uită. (40) Cine face-o faptă bună nu moare de tot. (41) Călcarea pe coadă se lasă cu sfadă. (41) Mai bine înghit și tac, decât ceartă pentru-un fleac. (42) Graba strică treaba. (42) Bate fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se fac afaceri. (44) Prietenul la nevoie se cunoaște. (45) Mai bine sărac curat, decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu fața în jos, văzându-i-se numai picioarele"31. Pe lângă animalele pașnice, domestice, frecvență mai mare au fiarele sub forma cărora apar demonii, ca în una din scenele din viața Sfântului Antonie "războit de diavoli": "Și mulți demoni îi strică pereții cu lemne, unii ca niște lei, alții ca niște șerpi și alții în multe chipuri ale altor animale sălbatice fiind înfățișați, fac război cu dânsul"32. E limpede că astfel de reprezentări, deloc puține, au rolul exercitării acelei "frici
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca tot ceea ce este viu, și monarhiile se nasc, cresc, decad și dispar. Atunci când una dintre monarhii nu se dezvoltă conform legilor naturii, impuse de Dumnezeu, ea strică un echilibru și seamănă cu un "avorton": Când ceva străin împiedică dezvoltarea normală, în acest caz se naște un avorton, fie un monstru cu un caracter respingătorsau care crește contrar legilor și ideii naturii."8 Sigur, îmboldit de interesul său
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
armonioasă a lui Dumnezeu. Această operație nu este însă semnul unui scepticism, al unei neîncrederi față de realitatea spirituală a adevărurilor creștinismului, pe care simbolurile zoomorfe le transmit, ci semnul unei atitudini critice față de lumea pe dos, colcăitoare de vicii, care strică acest echilibru. Pe scurt, atitudinea profundă a lui Cantemir nu este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De aceea, el le refuză accesul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu mijloacele poveștii, familiară și cititorului român prin intermediul unor cărți populare precum Povestea lui Sindipa filosoful ori Halima, iar lui Cantemir măcar prin Golestan și Kalila și Dimna. Cum acestea sunt singurele secvențe ale cărții în care Lupul acționează, nu strică să ne oprim puțin asupra lor. Vulpea nu povestește nimic extraordinar, nimic care să aducă vreo noutate asupra firii și abilității Lupului de a vâna. Fabulele lui Esop, Fedru, Avianus, ca și mărturiile adunate de Plinius, Aelian, Albertus Magnus sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
găsască cu putință nu ieste. De unde tot lucrul aievea să face că mintea Corbului greșită ieste și de ce s-au apucat, sau la cap a scoate nu va putea, sau, de va putea, peste puțină vréme și lucrul să va strica și, în loc de laudă, asupră-și ură și hulă de la mulți va lua (că o mie de lucruri vrednice deabiia lauda dobândesc, iară numai unul scârnav în veci nespălată cinstei și numelui grozavă aduce pată). Carea prea târdziu sau nici odânăoară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și care vor fi urmările pe care, de altfel, se arată pregătit să și le asume cu maximă bărbăție. Dacă Vulpea evită să clarifice lucrurile, dacă Lupul încă mai păstrează destule precauții, refuzând să ia cuvântul în adunare, cei care strică planurile Corbului și ale acoliților acestuia sunt marginali precum Vidra, Liliacul și Ciacalul (ultimii doi fiind impulsionați de un natural magnetism care îi atrage către adevăr și dreptate). Prin gura lor adevărul iese la iveală și răscolește conștiințele. Discursul Ciacalului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Eu știam cam care era treaba. "Să vedem, nea Ilie, nu am cum, ești abia în luna septembrie!" "Bre, nea Spirule, ești nebun? Cum să mă treci, domnule, în luna septembrie, îți dai seama ce pierderi o să am, mi se strică marfa!" Ce anume se petrecea? Eu îi executam camera frigorifică, el își băga puii și arunca 5-6 găleți de apă peste ei, îi îngheța, apoi îi scotea la vânzare. Puiul avea în realitate 500-600 de grame dar el îl scotea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acel moment fiind gravidă cu nepoata mea. În noaptea aceea a nins. Ne-au urcat într-un camion a cărui remorcă era fără acoperiș. Am ieșit cu greu din sat pentru că toată noaptea ninsese și lapovițase, iar drumul era foarte stricat. Au adus niște boi să tragă camionul. Când am ajuns la Berești, zăpada era de-o palmă pe noi. De aici au mai aruncat, alături noi, încă o familie, un domn cu fata și soția. La un moment dat, nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o palmă pe noi. De aici au mai aruncat, alături noi, încă o familie, un domn cu fata și soția. La un moment dat, nu mai țin minte unde anume, mașina s-a defectat încă odată. Pe la Foltești s-a stricat iar hârbul acela de mașină și am stat acolo în plină ninsoare vreo oră. Am coborât din remorcă, iar milițianul ne păzea cu pistolul ca să nu fugim. Dar unde să fugim, noaptea în plin câmp!? Abia acolo, după ce s-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pierdut, că doar nu s-au risipit luate de vânt. Familia dumneavoastră și toate familiile deportate au fost tâlhărite de către regimul și statul comunist. R. R.: Exact. După 1989, eu am demolat casa părintească pentru că furaseră geamurile, ușile și am stricat și un singur hambar. Gestionarul de acolo mi-a zis că nu este al meu și i-am replicat: "domnule, am avut vreo 3 hambare, coșere, un șopron mare, un hangar care adăpostea batoza!" Am demolat hambarul și am adus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tot mai mult capitalului, breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare din veacuri și despre care documentele vechi nu spuseseră destul, fapt care l-a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pârgarii de Huși, prin care îi înștiințează că a scutit de alte angării, afară de bir, pe doi fântânari, pe Iliașu și Palcău, ce „sunt de treaba fântânei domnești". Le scria și avertiza: „Bine să știți că dacă se va strica fântâna apoi capetele voastre vor ști". La 1626, 22 iunie, dintr-o carte în limba slavonă, a lui Miron Barnovschi, erau atenționați globnicii și deșugubinarii Fălciului, urmare a jăluirii episcopului la Domnie, să nu „învăluiască satele Episcopiei cu globele și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu lapte și un car. I-am adus din pădurea din apropriere, care era tot proprietate turcească, vreo patru care de lemne, grâu, porumb; în sfârșit i-am lăsat de toate, spuind și ciorbagiului ca nu care cumva să se strice de cineva câtuși de puțin din orânduiala făcută de mine. Să fi văzut mulțumirea ei și binecuvântările bătrânei! Viața trăită aici, sau mai bine zis, zilele sunt cele mai frumoase din câte am petrecut în întreaga campanie. Pe lângă că Suzana
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slujnicii săi să „ducă ei banii și să nu mai muncească pe săteni cu acesta". Fumăritul este o dare născocită tot de Mihai Racoviță, spune Neculai Costin: „câte doi ugri (galbeni) de tot hornul" încât „ticăloșii pământului", mulți și-au stricat căscioarele; „alții risipeau hornurile de pe căscioaie" pentru că „câte hornuri avea omul la casa lui, de tot hornul dădea câte doi ugri"; „măcar că era iarnă, bieții oameni și babele și altă sărăcime pustiiau casele și fugeau în lume plângând". Fumăritul se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce s-au fost făcut țării": ...„acel obicei n-au fost obicei vechi ce pe urmă s-au fost făcut pentru multe nevoi și greutăți țărei. Acum den mila lui Dumnezeu ușurându-se țara de acele greale vrânduși noi să strice obiceaile nouă și să întărim obiceaile vechi după care au urmat părinții și moșii noștri. Socotim domnia mea împreună cu ai noștri aleși... și tot sfatul nostru boierii țărei mari și mici de acmu înaintea această socoteal văcăritul să nu mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]