8,615 matches
-
sau a Molișețului, vai cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților Agrieș, Răcăteș, Zâmbrița , Mihăleasa sunt inca subsecventa cu asimetrii pronunțate ale profilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologica s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. În deprsiunea Tărlișua cursul văii a fost rectificat și parțial îndiguit înlăturandu-se sinuozitățile prea pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Hârtop). Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 m, altitudinile cele mai coborăte înregistrându-se în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase, șesuri, glacisuri de acumulare), formate în lungul rețelei hidrografice. Clima comunei Manoleasa se încadrează în climă temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
primei epoci a fierului (Hallstatt târziu). Toate piesele de aici se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, având numărul de inventar P. 60. La circa 2 km vest de sat, la aproximativ 0,7-0,8 km de cantonul silvic, pe terasa in-fe-ri-oară de pe partea stângă a Siretului, pe locul numit și „La Țântirim“, se află o întinsă așezare în care s-au observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
ca loc de refugiu și de apărare împotriva popoarelor migratoare a populației din zonă. Această horodiște a fost distrusă prin incendiere. Organizarea unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar întregi cele câteva considerații ale noastre. În marginea râpoasă a terasei de 100 m din stânga Siretului, la circa 3-4 km sud, sud-vest, la aproximativ 0,3 km vest de punctul geodezic, pe versantul vestic al Dealului Corneț, s-a descoperit întâmplător o sabie de fier de tip celtic, a cărei lungime
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
din satul Liveni, după urmele materiale descoperite în zonă, deducem că și în acest teritoriu, omul și-a început existența încă din paleoliticul inferior, chiar dacă nu sunt studii de specialitate în acest sens. Așezarea se pare că era situată pe terase și la baza pantelor în apropiere de apă potabilă în locuri ce erau locuri prielnice pescuitului și vinului, ocupații ce constituau principalele îndeletniciri al populației. Tot în această perioadă și continuând în paleoliticul superior omul acestor locuri a trebuit sa
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Sitna, lângă mira de nivel au fost scoase la iveală câteva piese de silex, lame, etc. atribuite paleoliticului superior. În punctul " Curtea Veche", "La Curte" sau "Lutăria De La Școală" situat în partea de est, sud-est de satul Todireni, pe o terasă de 5m între Sitna și Jijia au fost găsite resturi de ceramică, chirpici ars, cărbuni, cenușă și oase de animale, de asemenea piese de silex și fragmente ceramice aparținând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 și B1 în asociere cu
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
arheologice datează din: Paleoliticul superior, Cultura Cucuteni, sfârșitul epocii bronzului (Cultura Noua), Epoca fierului (Hallstatt târziu - La Tene timpuriu), Epoca migrațiilor (sec. IV și IX-X). Sunt dovezi și din perioada de trecere la feudalism. În punctul Lutăria de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, este vorba despre așezarea de la „Popină”, aflată la nord-est de satul Dedulești, pe malul drept al Buzăului (la de terasă), așezare datând din Epoca Bronzului și fiind încadrată în cultura Coslogeni. Celălalt monument este clasificat ca monument memorial și se află în parcul satului Mircea Vodă: el comemorează eroii din Primul Război Mondial.
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
zona Bordei Verde-vest - Filiu - Lișcoteanca, inclusă în Câmpul Ianca) și mai mici în partea estică (zona Bordei Verde-est - Constantin Gabrielescu, inclusă în Câmpul Viziru). Înălțimea maximă a reliefului este de 27 de metri, la 2 kilometri vest de Lișcoteanca, pe terasa râului Călmățui de deasupra amplasamentului fostului sat Filiu (), iar înălțimea minimă de 8 metri în zona Valea Ianca, 2 kilometri nord de Constantin Gabrielescu (). Pe cuprinsul acestor câmpuri se evidențiază ca neregularități, câteva văi late și puțin adânci, care nu
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
lemn, benzile din lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt împrejmuite cu garduri de lemn. Pe la sfârșitul anilor 60, cerdacul si stâlpii din lemn sunt înlocuiți de terase, pereții sunt tencuiți cu ciment. Noile construcții tind să elimine elementele de decor din lemn, este preferată casa pătrată, cu aspect de robustețe. La mijlocul anilor 70 a început planul de sistematizare a localităților comunei. În satul de reședință au fost
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
cu a doua jumătate a aceluiași secol. Un singur obiectiv din comuna Bordei Verde este inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local. Este vorba despre situl arheologic de la Lișcoteanca, situat pe un bot de terasă de la marginea de vest a satului, în punctul denumit „Moș Filon” (cod LMI ). El cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian, faza Giulești; o altă așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (fazele A1 și A2); precum și morminte sarmatice (secolele al II
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
continuitatea locuirii permanente în zonă, cât și valurile migratoare care s-au deplasat de-a lungul văii Călmățuiului, de-a lungul istoriei. Din cursul fazei Giulești se cunosc așezări situate pe grinduri sau popine în luncile râurilor, marginile simple de terasă, gorgane, boturi de deal. Preferința oamenilor fazei Giulești de a alege pentru așezările lor grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă satul Lișcoteanca. Următorul nivel de locuire corespunde
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
văii Crasnei. Localitatea este străbătută de râul Crasna. La sud-est de localitatea Crasna a fost descoperit un topor confecționat din tuf vulcanic de la Mirșid, șlefuit și găurit. Această unealtă a fost apoi corelată cu descoperirea a 6 locuințe neolitice pe terasa a II-a a Crasnei, la 500 metri de ultimele case înspre Vârșolț, așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza de individualizare a luncii Crasnei fiind doar la început, locuitorii acestor așezări cultivau mici porțiuni de teren de pe prima terasă
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
terasa a II-a a Crasnei, la 500 metri de ultimele case înspre Vârșolț, așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza de individualizare a luncii Crasnei fiind doar la început, locuitorii acestor așezări cultivau mici porțiuni de teren de pe prima terasă, și completau necesarul de hrană din vânătoare și pescuit. În această perioadă începe defrișarea terenurilor celor mai fertile. La Crasna au existat așezări importante în epoca bronzului. Corelând aceste descoperiri cu cele menționate mai sus, se poate aprecia o continuitate
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
explozivă. După restructurarea unităților industriale și reducerea necesarului de forță de muncă, o parte din cei plecați s-au întors. În economia acestei localități cel mai mare rol îl are agricultura, combinând posibilitatea cultivării legumelor, zarzavaturilor și cerealelor în primele terase ale văii Crasnei, cu pomii fructiferi și vița de vie pe terasele mai înalte. Industria materialelor de construcție, prelucrării lemnului, precum și comerțul și serviciile întregesc activitatea economică a localității Crasna. Documentar, primul preot care a păstorit în parohia ortodoxa Crasna
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
o parte din cei plecați s-au întors. În economia acestei localități cel mai mare rol îl are agricultura, combinând posibilitatea cultivării legumelor, zarzavaturilor și cerealelor în primele terase ale văii Crasnei, cu pomii fructiferi și vița de vie pe terasele mai înalte. Industria materialelor de construcție, prelucrării lemnului, precum și comerțul și serviciile întregesc activitatea economică a localității Crasna. Documentar, primul preot care a păstorit în parohia ortodoxa Crasna a fost Ioan Ilieșiu în anul 1892 până în noiembrie 1893.
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Materialul arheologic foarte bogat a permis precizarea caracterului fortificație, ordinea de staționare a principalelor trupe și mai ales caracterul roman occidental al culturii materiale din castru" se menționează în raportul citat mai sus. Zona așezărilor civile se găsește pe prima terasă la sud-est de castru. Aici au fost descoperite mai multe locuințe civile, un zid de sprijin, o fântână și mai multe ateliere de olărit și ars cărămizi. Aceste ateliere situate dinspre “Ciorgăul zmăului” spre izvoarele de la “Grajdurile Pometului” indică o
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Rona. Teritoriul localității este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile și terasele cuprinse în acest culoar cu o deschizătură maximă de 500-1000 m în zona cuprinsă între
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile și terasele cuprinse în acest culoar cu o deschizătură maximă de 500-1000 m în zona cuprinsă între Poarta Sălajului-Românași-Păușa reprezintă cele mai bune terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
același nume. Comuna Peretu este așezată în nordul Câmpiei Teleorman, pe drumul european E 70 București - Craiova - Timișoara, care trece prin doua importante orașe teleormănene, Alexandria (reședința actuală a județului) și Roșiorii de Vede (important nod de cale ferată, pe terasa de pe partea dreaptă a râului Vedea. Suprafața comunei (atât vatra satului cât și moșia) măsoară 7700 hectare (77 km²). Moșia comunei Peretu face parte din Câmpia Boianului, numită și Câmpia Călmățuiului, și împreună cu câmpia Găvanu-Burdea (aflată pe malul stâng al
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
este și astăzi satul cu locuitori veniți din sudul Dunării și de aceea i se spunea și Șopia ( românii spuneau străinilor veniți aici “șopi” ). Cetatea din Pleașov, numită și Gurguiu Nemților, este o construcție geto-dacă, amenajată pe un promontoriu al terasei ștăngi și foarte înalte (circa 60 m diferență față de nivelul luncii) a Oltului. Incinta cetății este de forma ovala, iar sântul a fost săpat pe lațurile de nord și nord-est. Conform cercetătorului Constantin Preda, cetatea datează de la sfârșitul secolului
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
Bârsești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vrancea, Moldova, România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Vrancei, pe terasele râului Putna. La recensământul din 2002 avea o populație de 1026 locuitori. Satul Bârsești este așezat și se află dispus în trepte. Partea de jos, numită "În prund", se află chiar în lunca râului Putna. A doua treaptă a satului
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
avea o populație de 1026 locuitori. Satul Bârsești este așezat și se află dispus în trepte. Partea de jos, numită "În prund", se află chiar în lunca râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40 - 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar - gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte ale tracilor și sciților, dovadă
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]