8,602 matches
-
cu spiritul lui? Sacrul are nevoie de permanență, de rădăcini iar vorbesc despre rădăcini, rădăcini, rădăcini... de speranța într-o anume eternitate. Dacă n-aș crede în Dumnezeu, nu mi-aș face atâtea probleme, dar, vorba lui Voltaire, Universul mă tulbură și nu pot crede că acest ceasornic există și nu are ceasornicar. Uneori cred că sunt aidoma eroului lui Musil: cuprinsă mereu de îndoială, departe de fericire, nu mă iubesc nici pe mine, nu am modele... În fapt, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cum să nu-ți fie drag să fii "om de Ferentari"? Rămân mască: suflătorii, puștii cu arcușul și țambalagiul fac minuni. Băieții știu carte. Dirijorul e cam în plus. Bat în tingiri cu sfială, în dobe numai atât cât să tulbur puțin praful de pe ele. Marele Bronz, trudind alături de contrabas, e în culmea fericirii. Îmi face semn că e mulțumit de mine. Chiar și dirijorul îmi arată a satisfacție pentru discreta mea tăcere artistică dinții lui de culegător mexican de tutun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să vadă jurnalul de știri și rămăseseră amândouă. Prima seară părea acum să releve tot ceea ce era de relevat În caracterul lui Janet, inevitabilul acord al cuiva pe care nu-l interesa ce face. Cuvintele dure sau ciondăneala nu-i tulburaseră niciodată inexpresivitatea spiritului până cu o seară Înainte, când se considera deja scăpată de Mabel Warren. Domnișoara Warren spuse malițioasă, fără a se mai deranja să coboare câtuși de puțin vocea, „Nu-mi plac evreii“, iar Janet Pardoe, Întorcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cel mai drăguț apartament din lume. Ești În vacanță? — Sunt dansatoare. Mă duc la Constantinopol. S-a Îmbolnăvit o fată dintr-un show englezesc de-acolo. Pentru o clipă, ținând mâna fetei strânsă Într-a sa, Mabel Warren se simți tulburată de dorința de-a fi generoasă Într-un mod absurd și demonstrativ. De ce n-ar renunța la speranța de-a o mai reține pe Janet Pardoe și n-ar invita-o pe fata asta să-și anuleze contractul și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o sfătuiască blând: — Dacă nu-ți poți lua un concediu, Încearcă să fii cât de liniștită poți. Nu te enerva din orice... — Mi-au zis târfă. Își dădu seama că acest cuvânt nu Însemna nimic pentru el. Că nu-i tulbură nici o secundă oglinda minții. Continuă să-i vorbească, tot cu blândețe, despre sănătatea ei, fără s-o privească În ochi. Se gândește la cu totul altceva, Își dădu ea seama și se aplecă nerăbdătoare să-și ia bagajul, vrând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și distribuirea a câte douăzeci de cartușe pentru fiecare om. Asta Îl făcu pe Ninici să se neliniștească. Oare e semn de război, e semn că vin bulgarii? Sau „roșii“? Își aminti ce se Întâmplase la Belgrad și asta Îl tulbură foarte mult. La urma urmelor, se gândi el, sunt tot de-ai noștri, sunt săraci, au neveste și copii. Ultima era o notă către bucătarul unității și conținea instrucțiuni detaliate pentru un prânz În trei, care să fie servit fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nu era sigur că, la apariția „Fetițelor lui Dunn“ nu simțise de fapt teamă. Coral nu-i spusese că ar fi urmat să danseze la Petits Champs, dar probabil nici nu știa unde. Și-o aminti cum privea curajoasă și tulburată În Întunericul plin de zgomote. — Mie Îmi place Pera Palace. — Da, am stat o dată acolo, spuse Myatt, dar s-a petrecut ceva stânjenitor. De aceea nu m-am mai dus la ei. — Spune-mi. Hai, nu fi prostuț. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
n-a fugit mîntuirea de mine? 14. Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăsește frica de Cel Atotputernic. 15. Frații mei s-au arătat înșelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor care trec. 16. Un sloi le tulbură cursul; zăpada se îngrămădește pe ele; 17. vine arșiță vremii și seacă, vine căldura soarelui, și li se usucă albia. 18. Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, și pier. 19. Cetele celor din Tema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
mine, ca să-I pot răspunde, și să mergem împreună la judecată. 33. Nici nu este vreun mijlocitor între noi care să-și pună mîna peste noi amîndoi. 34. Să-și tragă însă varga deasupra mea și să nu mă mai tulbure spaima Lui. 35. Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăpîn pe mine. $10 1. M-am dezgustat de viață! Voi da drum slobod plîngerii mele; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu. 2. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
va fi ca lumina dimineții. 18. Vei fi plin de încredere, și nădejdea nu-ți va fi zadarnică. Te vei uita în jurul tău, și vei vedea că te poți odihni liniștit. 19. Te vei culca și nimeni nu te va tulbura și mulți vor umbla după bunăvoința ta. 20. Dar ochii celor răi se vor topi; ei n-au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!" $12 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "S-ar putea zice, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
scăpa. 15. El oprește apele și totul se usucă; El le dă drumul, și pustiesc pămîntul. 16. El are puterea și înțelepciunea; El stăpînește pe cel ce se rătăcește sau rătăcește pe alții. 17. El ia robi pe sfetnici și tulbură mintea judecătorilor. 18. El dezleagă legătura împăraților și le pune o frînghie în jurul coapselor. 19. El ia robi pe preoți, El răstoarnă pe cei puternici. 20. El taie vorba celor meșteri la vorbă. El ia mintea celor bătrîni; 21. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
am dreptate. 19. Are cineva ceva de spus împotriva mea? Atunci tac, și vreau să mor; 20. Numai două lucruri fă-mi și nu mă voi ascunde de Fața Ta: 21. Trage-Ți mîna de pe mine, și nu mă mai tulbura cu groaza Ta. 22. Apoi cheamă-mă și-Ți voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc eu, și răspunde-mi Tu! 23. Cîte fărădelegi și păcate am făcut? Arată-mi călcările de lege și păcatele mele. 24. Pentru ce Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
fața scaunului Său de domnie, și Își întinde norul peste el. 10. A tras o boltă pe fața apelor ca hotar între lumină și întuneric. 11. Stîlpii cerului se clatină și se înspăimîntă la amenințarea Lui. 12. Prin puterea Lui tulbură marea, prin priceperea Lui îi sfarmă furia. 13. Suflarea Lui înseninează cerul, mîna Lui străpunge șarpele fugar. 14. Și acestea sunt doar marginile căilor Sale, și numai adierea lor ușoară ajunge pînă la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Atotputernic îmi dă viața. 5. Dacă poți, răspunde-mi, apără-ți pricina, fii gata! 6. Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău, și eu ca și tine am fost făcut din noroi. 7. Astfel, frica de mine nu te va tulbura, și greutatea mea nu te va copleși. 8. Dar tu ai spus în auzul meu, și am auzit sunetul cuvintelor tale: 9. Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine. 10. Și Dumnezeu caută pricină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în fața tuturor. 27. Abătîndu-se de la El și părăsind toate căile Lui, 28. ei au făcut să se înalțe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit. 29. Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Își ascunde El Fața, cine poate să-L vadă? La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un om, 30. pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpînească și să nu mai fie o cursă pentru popor. 31. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
perete este cea a călugărului. Cu mâinile împreunate și privirea ridicată a rugă către cer, avea alura unui sfânt pictat în vreo biserică. Era ceasul vecerniei... Am rămas în umbra unor arbori de la intrarea în grădina chiliilor. Nu voiam să tulbur clipa de rugă a bătrânului... Așteptam primul dangăt de clopt care va vesti sfârșitul rugii de seară a călugărilor... Priveam către fereastra Zânei, unde speram să disting măcar cea mai vagă lumină. Dar... întunericul era a toate stăpânitor... Când răbdarea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să ajung la culcușul meu de pe malul iazului, am umblat ca un somnambul. Abia când m-am trezit cu o carte în mână am realizat că trebuie să-mi strunesc gândurile și să citesc cu atenție... Liniștea nu mi-a tulburat-o nimeni, până ce dinspre mănăstire a ajuns la mine zvon de clopot... “Uite că e ora prânzului și eu nu am simțit că mi-i foame măcar” - m-am mirat eu. “Asta înseamnă că mai ai tăria să te concentrezi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fac o sută și cincizeci oi domnești, și o mie de stupi țărănești, care fac o sută de stupi domnești și cinci sute de porci țărănești, care fac cincizeci de porci domnești... să se lase în pace... să nu-i tulbure cu nimic”. ― Același voievod, la 12 decembrie 1627 întărește ctitoriei sale Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Iași stăpânirea asupra satelor Șipotele, din ținutul Hârlău, și Munteni, din ținutul Vaslui, ambele sate având: iazuri, mori, vii, livezi... ― Să vedem, părinte, ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ștefan Tomșa al II-lea la 27 mai 1612 tuturor slujbașilor domnești care strângeau dările către visterie, aflăm că în coasta chervăsăriei (vămii) mănăstirii Sfântul Sava “din mijlocul târgului Iași” se afla o pivniță. Drept urmare, fiule, vine porunca: “Să nu tulburați de camănă pivnița de la acea chervăsărie,... fiindcă domnia mea am miluit sfânta mănăstire cu acea chervăsărie și cu camăna de la pivnița lor... ca să fie de hrană călugărilor și de întărire sfintei mănăstiri”. ― Nu știu cam ce suprafață cuprinde “o vie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în sus, cu picioarele răscăcărate, cu mâinile larg date în lături, ca un broscoi. Nu sforăia tare. Din când în când icnea. și-și trăgea răsuflarea, mai adânc, și o lua de la capăt. Mai întâi, femeia nu îndrăzni să-i tulbure odihna. Lipsise toată noaptea deacasă și se gândea c-o fi ostenit, cine știe pe unde-o fi hălăduit, și pe unde-o fi muncit, că așa-i spunea, dimineața,cînd revenea de pe unde umbla: că, iar a încărcat și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de în etate, totuși, să rămânem neînduplecați, în fața crivățului bătrâneții. Așa-așa. Se despart. Fostul rege pornește către pupitru, bunicul Vovriev, către primul rând de fotolii, din fața acestuia. E privit cu surprindere, cu mirare, dar, nu îndrăznește nimeni să-l tulbure. Își ia nepotul între genunchi. Se așează. Manifestarea începe. Nu durează mult. Cu totul - nici măcar o oră. Fiecare participant se îndreaptă, apoi, spre ieșire. Cei doi nonagenari, se caută din priviri. Se găsesc. Vin unul către altul. Se iau de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
șinecunoscut dintre oceane, în același timp cel mai adânc și mai înfricoșător, chiar și pentru acești oameni care se născuseră iubind oceanele. Câteodată, atunci când întunericul era mai pătrunzător, din cauza norilor sau a unei ploi dese care totuși nu reușea să tulbure suprafața oceanului, Miti Matái cerea să se facă liniște și, cățărându-se pe catargul de la prova, petrecea ore întregi cercetând apele care se întindeau în fața vasului, ca și cum ar fi vrut să citească în ele un mesaj secret. —De ce faci asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
entuziasmul general, căci, după puțin timp, se retrase într-un colț al plajei dinspre laguna, care strălucea ca si cum coralii ar fi reflectat înzecita lumina stelelor. Era un spectacol senin și impresionant, dar care, cu toate acestea, părea că mai degrabă tulbură sufletul Navigatorului-Căpitan al insulei Bora Bora. A doua zi dimineață, Miti Matái convoca un consiliu general și, când toți - cu excepția prințesei Anuanúa - luară loc pe nisip, le vorbi cu calmul lui dintotdeauna: — Noaptea trecută am reflectat asupra situației noastre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
îl asigura Tapú Tetuanúi, de o superstiție nefondată, însă, în străfundul sufletului sau, pe Navigatorul Căpitan îl speria mai mult posibilitatea că tradiția milenara să se întrerupă tocmai cu el, decat certitudinea de a se reuni cu strămoșii fără să tulbure armonia unei lumi care fusese dintotdeauna astfel și care trebuia să rămână astfel cel puțin încă două mii de ani. Convins cum era că Tapú Tetuanúi va reuși, cu ajutorul cârmaciului cu un singur ochi, să ducă navă înapoi acasă, putea considera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Dumneavoastră trebuie să fiți americanul ăla nebun care trăia pe teritoriul yubani-lor. Cel care nu și-a spus niciodată numele... își întoarse privirea de jur-împrejur. V-au silit yubani-i să plecați? — Ăsta e teritoriu yubani, răspunse el, fără să se tulbure. Tabăra lor e acolo, de cealaltă parte a lagunei. La mlaștină. Noii veniți tresăriră, alarmați. Negrul cu pușca strânse cu putere patul armei. — Glumiți? întrebă el și, văzându-i expresia, păru convins. Fire-ai al naibii să fii! exclamă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]