10,163 matches
-
tot mai solide, cu fiecare nouă observație făcută. Alte studii, destinate analizării emanațiilor de gaz sau numărului de lentile gravitaționale dintr-un câmp vizual dat, vin în sprijinul acestor rezultate, arătând, de asemenea, că întregul cosmos se află într-un veșnic proces de expansiune. Universul va muri prin îngheț, nu prin supraîncălzire. Răspunsul este deci gheața, nu focul, grație puterii lui zero. Către infinit și dincolo de el Oricum, chiar dacă descoperim o teorie completă, ea ar trebui, cu timpul, să fie înțeleasă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
non existente [...]. Așa ar fi forma sa simbolică, dacă ar fi să aibă o formă. [...] Cercul inter ior [s.n.] care simbolizează substanța primordială indică orice altă substanță (dhat) care se menține prin ea însăși (qa’ima bi-nafsi-ha), fie că este veșnică, fie că este accidentală. Să știi că această diagramă a Materiei primordiale reprezintă realitatea de la a cărei substanță Dumnezeu dă existență lucrurilor existente superioare și inferi oare. Ea este, așadar, Matricea (umm) care cuprinde tot ceea ce există.“ Reprezentările concentrice pun
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
activ al credinței creștine”, în Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 2, p. 228. footnote>. Sfinții Părinți definesc adevărata credință ca fiind o vedere mai presus de minte, simț spiritual, putere a lui Dumnezeu, tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică, sănătatea sufletului, rod al minții, consimțirea de bunăvoie a sufletului, intuiție a realității celor făgăduite, convingere lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere, temelie a celor nădăjduite etc. Credința este o realitate teandrică, ce ține de însăși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a creației. Credința are un sens dinamic, activ, fără de care nu poate fi înțeleasă însăși slujirea Bisericii în lume. Sensul activ al credinței se exprimă și se realizează în slujirea comună a aproapelui pentru dobândirea virtuților creștine și a vieții veșnice. În literatura patristică, au fost dezvoltate diverse aspecte ale credinței. Precum se va vedea din paginile acestei cărți, unii autori patristici afirmă în mod limpede că credința și dragostea constituie cei doi poli ai vieții spirituale: începutul este credința, iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 128) „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol. 5, p. 139) „Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5, p. 141) „Fericit este cel ce grăiește la urechile celor ce ascultă (Înț. Sir. 25, 12). Credința este urechea sufletului și la această credință face
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
morți te vei mântui (Rom. 10, 9). De aceea sunt mai fericiți cei ce n au văzut și au crezut (In. 20, 29) decât cei ce au văzut și au crezut în Cel înviat din morți și în Începătorul vieții veșnice (Fap. 3, 15). Căci aceștia prin ochii mai presus de lume ai credinței, au văzut și au cinstit cele ce ochiul văzându-le nu le crede prin el însuși și înțelegerea nu le poate cuprinde”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îi avem pe cei doi ochi ai trupului. Și nu facem aceeași întrebuințare de fiecare, în vedere. Cu un ochi privim cele ascunse ale slavei lui Dumnezeu, cele ascunse în lucruri, adică puterea și înțelepciunea Lui și pronia Lui împreună veșnică față de noi, cea cunoscută din măreția chivernisirii Lui. La fel privim cu acest ochi cetele cerești, cele împreună slujitoare cu noi. Iar ce celălalt ochi, privim slava firii Lui celei sfinte, când va binevoi să ne conducă în lăuntrul tainelor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
le are și de făgăduința vieții nemăsurate de la Dumnezeu. Omul acela se mișcă între puținătatea sa nemăsurată de făptură adusă din nimic la existență și între nemăsurarea vieții dumnezeiești, de la care are și așteaptă totul într-o sporire infinită și veșnică. (n.s. 32, p. 470) footnote>” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 470) Ce ajută credința? „Ajutoarele credinței noastre sunt: frica și răbdarea; iar tovarăși de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a 19 biruit pe tot cel care i-a stat împotrivă, oricare ar fi fost acela, și chiar lumea întreagă, care i s-a împotrivit. Dar pentru că acest lucru este recunoscut de toată lumea și este întărit de fapte și cuvinte veșnice, e clar că cel care nu crede că este pronie și este cu adevărat fără Dumnezeu, acela merită pedeapsă și nu merită să te contrazici cu el. În fața noastră stă altă sarcină: ce să facem și în ce chip să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
suferi, este dovada că nu crezi. Nu oare acestea sunt cele făgăduite, ca cel ce crede să sufere chiar și mii de morți, mii de necazuri, dacă s-ar cere? Este vorba de Împărăția cerurilor, de nemurire și de viața veșnică. Deci, cel ce crede, toate le suferă. Așadar, credința se arată prin fapte. Cu drept cuvânt deci ar putea cineva zice că nu în mod simplu se probează, ci prin fapte pipăite, prin modul de viață, prin voință statornică”. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
omilia VI, 1, p. 36) „Chiar când se va crede cu desăvârșire în Tatăl, și în Fiul, și în Duhul Sfânt, dacă nu se trăiește bine, credința singură nu va folosi la nimic pentru mântuire. Atunci când zice Iisus Hristos: Viața veșnică este să te cunoască pe Tine ca singurul și adevăratul Dumnezeu (In. 18, 3); să nu credem că această credință ne este îndeajuns pentru mântuire, ci mai avem nevoie încă de o viață bună și de o purtare ordonată”. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Răspunsuri către Talasie, sc. 28, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 243) „Precum fapta bună fără credință este cu totul moartă și fără putere (efect), așa și credința singură, fără fapte de dreptate, nu ne izbăvește din focul cel veșnic. Cel ce mă iubește, zice Domnul, va păzi poruncile Mele (In. 14, 21). Dacă iubim deci pe Domnul și credem în El, să ne sârguim întru lucrarea poruncilor Lui, ca să câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dreptate, nu ne izbăvește din focul cel veșnic. Cel ce mă iubește, zice Domnul, va păzi poruncile Mele (In. 14, 21). Dacă iubim deci pe Domnul și credem în El, să ne sârguim întru lucrarea poruncilor Lui, ca să câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor Lui, de care ascultă toată zidirea, cum ne vom numi pe noi credincioși, o dată ce am fost mai cinstiți decât toată zidirea, dar dintre toate singuri ne arătăm neascultători de poruncile Făcătorului și fără
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a aflat sufletul său, rămânând alipit la cele spuse, Îl va pierde pe el (Mt. 10, 39), iar cel ce va pierde sufletul său pentru Mine și pentru Evanghelia Mea, împlinind poruncile Mele, Îl va afla pe el în viața veșnică (Mc. 8, 35; Mt. 16, 25). Ați auzit semnele credinței? Vă ajung acestea sau aveți nevoie să vi le reamintesc și pe cele următoare? Dacă voiți să aflați că o astfel de credință cere Dumnezeu de la noi, încât crezând în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia IX, p. 148) Partea practică și partea teoretică a credinței noastre „Mărturisirea religiei noastre, care duce la contemplarea tainelor celor nevăzute și nu urmărește câștiguri prezente, ci o răsplătire cu cele veșnice, își are domeniul și metodele ei. Știința ei se compune din două părți: prima este practică, sau a faptelor, care constă în îndreptarea obiceiurilor și în curățirea de vicii, iar cealaltă este teoretică, și constă în contemplarea celor dumnezeiești și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e necesară mai ales pentru a admite că va trăi în veci. Ea e tot atât de necesară și pentru a admite existența lui Dumnezeu. Și amândouă acestea stau în legătură. Numai crezând în existența lui Dumnezeu, putem crede și în viața veșnică pe care ne-o poate da numai El. Dar aceste credințe au și o bază rațională, fără Dumnezeu și fără viața veșnică a persoanei umane, totul ar fi fără sens, lipsit de logică. Totul ar fi într-un întuneric în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu. Și amândouă acestea stau în legătură. Numai crezând în existența lui Dumnezeu, putem crede și în viața veșnică pe care ne-o poate da numai El. Dar aceste credințe au și o bază rațională, fără Dumnezeu și fără viața veșnică a persoanei umane, totul ar fi fără sens, lipsit de logică. Totul ar fi într-un întuneric în care nu s-ar vedea nimic, fără credința în Dumnezeu și în veșnicia omului totul ar fi neînțeles, cum zice proorocul Isaia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
A spus unul dintre Sfinții ucenici: Tu crezi că unul este Dumnezeu? bine faci; dar și demonii cred și se cutremură (Iac. 2, 19). Ce vom zice deci față de acestea? Cum va adeveri deci Hristos, spunând că a avea viața veșnică înseamnă a cunoaște pe Unul și adevăratul Dumnezeu și, împreună cu El, pe Fiul? Socotesc că trebuie să spunem despre cuvântul Mântuitorului că este cu siguranță adevărat, căci cunoașterea e viață, fiindcă naște (în noi) puterea tainei și aduce împărtășirea de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
umble pe mare. Credința nu ne mai ține în duhul fricii și al robiei de stihii, ci ne ridică la libertatea față de ele și deci în duhul îndrăznelii de fii ai lui Dumnezeu, Care ne apără de toate, pentru viața veșnică. (n.s. 383, p. 324) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 324) „Cunoștința nu e de defăimat, dar credința e mai înaltă decât ea. Și când defăimăm, nu defăimăm cunoștința, să nu fie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
IV a, cap. XXIV, 154.4., în PSB, vol. 5, p. 302) „Ideea unui singur Dumnezeu atotputernic a fost totdeauna, în chip natural, în toți oamenii cu mintea sănătoasă; iar cei mai mulți, cei care nu și pierduseră rușinea față de adevăr, pricepeau veșnica binefacere a proniei dumnezeiești. Într-un chip general, Xenocrate din Calcedon nu deznădăjduia de a găsi chiar la animalele necuvântătoare ideea de Dumnezeu (Xenocrate, Fragm. 21, Heinze); Departe de mine gândul de a spune că omul este lipsit de ideea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se află în ceață și ca în întuneric. Căci n-au ajuns la lumină<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cuvântul sau Logosul lui Dumnezeu, prin Care S-au făcut, a pus pecetea raționalității pe toate. Dacă nu este un Fiu personal veșnic al Tatălui, prin Care S-a creat lumea și ține în oameni conștiința că sunt în atenția unui Tată, totul e fără sens și fără rost. (n.s. 559, p. 313) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Ieșire, cartea a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Pr. Stăniloae: Cine nu crede în Hristos, ca Fiul lui Dumnezeu cel întrupat, nu crede că este un Tată Care are un Fiu. Deci nu crede într-un Dumnezeu al iubirii. Ca atare, nu se va împărtăși de o viață veșnică întru fericirea comuniunii iubitoare cu Dumnezeu. El e condamnat la pieire, sau la o veșnică nefericire a singurătății. Acela nu crede că Dumnezeu e un Tată Care trimite pe Fiul Său să Se facă om, ca să-i facă și pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că este un Tată Care are un Fiu. Deci nu crede într-un Dumnezeu al iubirii. Ca atare, nu se va împărtăși de o viață veșnică întru fericirea comuniunii iubitoare cu Dumnezeu. El e condamnat la pieire, sau la o veșnică nefericire a singurătății. Acela nu crede că Dumnezeu e un Tată Care trimite pe Fiul Său să Se facă om, ca să-i facă și pe oameni frați ai Fiului și fii ai Săi. (n.s. 1304, p. 697) footnote>. Aceasta ți-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 162) „Între dereglarea vieții și necredință există legăturile cele mai strânse. Viciul are nevoie să nu creadă în nimic. Lui nu-i trebuie nici Dumnezeu, nici suflet, nici destin veșnic, nici Providență. El nu împărățește în pace decât pe ruinele acestor dogme mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 163) „Cei lipsiți de credință nu sunt într-o stare mai bună decât cei care locuiesc în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
despre buna purtare, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 44) „Sobolul, care se târâie sub pământ, fiind orb nu poate vedea stelele; la fel cel ce nu crede lui Dumnezeu în privința celor vremelnice nu poate crede nici în privința celor veșnice”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 80, în Filocalia..., vol. I, p. 262) „Orice plăcere trupească vine dintr-o lenevire de mai înainte. Iar lenevia se naște din necredință”. (Marcu Ascetul, Despre cei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]