78,666 matches
-
Nicolae Iorga menționa la 1928 acest fapt ca o posibilitate: "„Ismailul, unde veniseră boierii și clericii moldoveni la 1641 pentru a primi moaștele Sfintei Paraschiva, era cuprins în eparhia care se numea „a Brăilei și Ismailului”, împreună cu Renii, Chilia, Cetatea Albă, Benderul și poate chiar cetățile muntene ocupate de turci”". În schimb Constantin C. Giurescu, la 1968, consideră ca certitudine păstorirea mitropolitului Proilav asupra raialelor din Țara Românească, fără a preciza care era sursa acestei informații: "Autoritatea mitropolitului Brăilei se întindea
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
mitropolitului Proilav asupra raialelor din Țara Românească, fără a preciza care era sursa acestei informații: "Autoritatea mitropolitului Brăilei se întindea asupra tuturor creștinilor din raialele Dunării de jos, adică Turnu, Giurgiu, Brăila, Ismail, Chilia, asupra celor de la Nistru, adică Cetatea Albă, Tighina sau Benderul, inclusiv Căușanii si Hotinul, asupra celor din Dobrogea și de pe malul stâng al Nistrului, precum și asupra celor din întreaga regiune de la răsărit de acest fluviu, formând Ucraina hanului tătăresc, deci și dincolo de Bug." Lucrările ulterioare au preluat
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), vânturelul roșu
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
Aythya fuligula"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), pescăriță râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), prigoare ("Merops apiaster"), pelicanul
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), pescăriță râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), prigoare ("Merops apiaster"), pelicanul comun ("Pelecanus
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), prigoare ("Merops apiaster"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), nagâț ("Vanellus vanellus"). (sit de importanță comunitară suprapus în mare parte ariei de protecție specială avifaunistică) găzduiește mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte protejate
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
o lucrare de licență. A luat doctoratul în Litere la Universitatea din București, cu "magna cum laude", în 2001, cu lucrarea "Miorița. O hermeneutică ontologică". A început să lucreze ca profesoară de limba română și franceză la Liceul agricol Poarta Albă (1967-1974), apoi, prin concurs, ca profesoară la Liceul de Construcții nr. 18 (devenit după 1989 Liceul Teoretic „Decebal”) din București (1974-2001) și la Liceul „Gheorghe Lazăr” (1988-1989) din București. După Revoluția Română din 1989 a lucrat ca redactor și apoi
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
județul Dâmbovița. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. moniliformis"), stânjenel de munte ("Iris dacica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), iederă albă ("Daphne blagayana"), angelică ("Angelica archangelica"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), secară de munte ("Secale montanum") sau caprifoi ("Lonicera caerulea"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Videoreportaj
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
capodoperă a arhitectului baroc Fischer von Erlach și o construcție religioasă de importanță internațională. Fischer von Erlach a favorizat percepția întregii construcții și a arhitecturii sale în dauna elementelor decorative cu rol ornamental - precum și realizarea interiorului bisericii într-o culoare albă uniformă, fără pictură. Această biserică a fost model pentru multe biserici în stil baroc târziu din sudul Germaniei. Biserica are trei părți: fațada magnifică dinspre est, clădirea principală și anexele aflate în partea de vest. Turnurile nu au cupole în
Kollegienkirche (Salzburg) () [Corola-website/Science/328292_a_329621]
-
pentru fundații la diverse anexe gospodărești sau chiar așezate la drum ,în fața casei, pe post de băncuța. Singurele plante care au rezistat vremurilor sunt cîte-va mănunchiuri de malin, care continuă să împodobească cimitirul în fiecare primăvară, prin frumoasele lor flori albe. Prezentăm mai jos parte din membrii familiilor menționate mai sus: Despre familia nobiliara Haller de Hallerko cunoaștem că este de origine germanica, din sec.XIII , primul reprezentant al acestei familii fiind nobilul Ulrich Haller , mort în anul 1246 . În legătură cu baroneasă
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
trebuie menționat că aceasta face parte din familia nobiliara de Trăscău {Thoroczkay) , cel mai reprezentativ membru fiind subvoievodul Thoroczkay din Coltești care a ridicat în anul 1296 Cetatea Colțesti (, ) , cetate aflată la 5 km sud-vest de comună Remetea din județul Albă . Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casă de Austria - Habsburgii - în cadrul revoltei Curuților {1703-1711} , familia nobiliara de Trăscău {Thoroczkay} a fost înlăturata de pe scena istoriei , cetatea acestora fiind distrusă în anul 1713 de către trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege {Lobonți
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
acum relativ greu, pentru că puțini sunt cei care cunosc traseul. Nu există marcaje, doar localnicii vă pot îndruma spre acest obiectiv. Din șoseaua ce duce către Fedeleșoiu, vă abateți la dreapta, iar înainte cu câteva sute de metri de Malu Alb există un mic indicator cu ,Valea Stăncioiului”. Urmați firul apei și în maxim o jumătate de oră, ați ajuns. Prin pădure, de-a lungul pârâului Stăncioiu, doar o potecă puțin umblată face drumul mai ușor. Efortul celor care se încumetă
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
strategic al Dunării de Jos, cu sediul la Orșova. În același an și-a ales drept soție tot o româncă, pe Blanca, originară din Arad. Pe 1 aprilie 1885 ia fost îngăduit să poarte Crucea de Cavaler al Ordinului „Șoimu Alb” al Casei Arhiducale de Saxonia-Weimar în Austria. În ziua de 1 noiembrie 1887 a fost trecut la rangul de maior, apoi la 1 mai 1892 la cel de locotenent-colonel. În ziua de 1 mai 1895 a fost numit colonel și
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
strămoșilor noștri antropoizi. "Trichuris trichiura" (Linnaeus, 1771) este dependent de om. "Trichuris suis" (Schrank, 1788), parazit al porcului și "Trichuris vulpis" (Froelich, 1789), parazit al câinelui, sunt rareori implicați în tricocefalozele umane. Viermii adulți de "Trichuris trichiura", sunt de culoare albă sau roz murdară, masculul măsoară 30-45 mm, femela este mai mai mare și măsoară 35-50 mm. Ei includ o parte anterioară cefalică efilată , de aproximativ 100 μm în diametru, care conține esofagul, și o porțiune caudală mai mare, de aproximativ
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
23-30 μm, posedă o coajă groasă brună și un dop mucos la cei 2 poli, oferindu-le un aspect de "lămâie". Ele nu sunt embrionate (nu sunt infectante) în materiile fecale proaspăt emise . Dopul mucos de la poli reprezintă niște proeminențe albe, compuse din microfibrile mucoide. Alte specii de tricocefali adulți se disting de "Trichuris trichiura" prin forma și ornamentația tecii spiculului la masculi, și prin forma uterului și vaginului la femele. Tricocefalii sunt paraziți ai intestinului gros și mai ales a
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf ("Circus
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), cormoran mic ("Phalocrocorax pygmeus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), cormoran mic ("Phalocrocorax pygmeus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
este o berărie din centrul orașului München (Germania). Hanul a fost construit inițial în 1598 de către ducele bavarez Maximilian I. El a fost construit ca o extensie a fabricii de bere Hofbräu, dar pentru bere albă (bere din grâu). Accesul publicului larg a fost admis abia în 1828 de către regele Ludovic I. Clădirea a fost complet remodelată în 1897 de către Max Littmann, atunci când fabrica de bere a fost mutată în suburbii. Ea a fost bombardată în timpul
Hofbräuhaus am Platzl () [Corola-website/Science/328365_a_329694]
-
un efect curativ asupra organismului uman. Încă o curiozitate încă incomplet explicată a peșterii este și faptul ca fiecare sală și galerie subterană este captușită cu argile fine de diverse nuanțe de culori, datorate mineralizării aleatorii : verde, albastru, roșu, negru, alb... Speologii amatori au plămădit pe anumite trasee subterane, stranii figurine din argilă, care folosesc drept indicatoare ingenioase spre diferite săli și labirinturi interesante pentru vizite. Când bate vântul afară, circulația aerului din peșteră este accelerată, iar când acesta încetează, particulele
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
de viață" cu "Felicia, înainte de toate" (2009), care reprezintă debutul regizoral al scenografului ambelor filme, Răzvan Rădulescu. Criticul de film Lucian Maier descrie filmul ca „lipsit de naturalețe” și de viață, găsind cusur în faptul că „e cusut cu ață albă (...) Emilian Velicanu, în douăzeci și patru de ore din viața sa, trebuie să bifeze suficiente "check point-uri" încît să motiveze reacția sa din final, cea în care sînt vizibile principiile de viață în toată nuditatea lor.” O altă opinie critică e exprimată
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
de dolari și peste 35 de ani în închisoare. Swartz s-a sinucis prin spânzurare în apartamentul său din Brooklin. După moartea sa, peste 40 de mii de oameni au semnat o petiție online pe pagina de internet a Casei Albe, cerând înlăturarea procuroarei Carmen Ortiz, pentru reacția excesivă și disproporțională la faptele lui Swartz. s-a născut în orașul Chicago, în familia lui Susan and Robert Swartz. Mai avea doi frați. Tatăl său fondase firma de software "Mark Williams Company
Aaron Swartz () [Corola-website/Science/328387_a_329716]