80,599 matches
-
și analizat în lucrările: "Formele fără fond, un brand românesc" (2007), Modernitatea tendențială (2009), Tendential Modernity (2012), "Modernitatea tendențială. Reflecții despre despre evoluția modernă a societății" (2016). Modernitatea tendențială este ,o perspectivă ce nu poate fi ocolită" în analizele despre evoluția modernă a societății. Conceptul ,modernitatea tendențială” explică modernitatea din spațiile nonoccidentale:,In relation with non-Western modernity, Constantin Schifirnet has introduced the interesting concept «tendentious modernity»”. Constantin Schifirneț propune, pentru a descrie procesul de modernizare, conceptul de modernitate tendențială. În lucrarea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
sociologist Constantin Schifirnet called «mosaic modernity», a fusion of a socio-economic and cultural pre-modernism, modernism and postmodernism”. Prin modernitatea tendențială se propune o înțelegere a modernității în spații în care ritmul de modernizare culturală și politică este mai rapid decât evoluția economiei. Este menționată descrierea modernitții: ,This represents a transition from a traditionalist society to a modern one characterised by industrialisation, law, welfare, wealth, and science through education (Schifirneț, 2012)”.Modernitatea tendențială se referă la acțiunile și ideile despre modernizare care
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și-a atins obiectivele de schimbare pentru care a fost produsă. În acest sens, modernitatea rămâne în cea mai mare parte o aspirație, un obiectiv care urmează să fie atins, dar niciodată pe deplin realizat. Din punct de vedere temporal, evoluția tendențială nu este certă și univocă, dar probabilistică. Având în vedere lipsa sau insuficiența resurselor de modernizare interne (ideologice, economice, administrative, financiare etc.), modernitatea tendențială este un tip de modernizare asimptotică, care nu reușește să ajungă la cerințele modernității, indiferent
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
de modernizare interne (ideologice, economice, administrative, financiare etc.), modernitatea tendențială este un tip de modernizare asimptotică, care nu reușește să ajungă la cerințele modernității, indiferent de cât de aproape pare să se apropie de modernitatea occidentală. În societățile cu o evoluție modernă tendențială, modernitatea evoluează lent și cu dificultate prin rețeaua complexă de structuri socio-instituționale ale societății patriarhale și tradiționale și, prin urmare, modernitatea nu este structurată sub o formă dominantă în instituții, în grupuri și în viața cotidiană. În consecință
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
trecere de la societatea premodernă la una modernă. Modernitatea occidentală s-a produs ca o consecință a schimbărilor radicale derivate de procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată. Modernitatea românească a avut o altă evoluție decât cea occidentală: ,Modernitatea românească este predominant tendențială, deoarece are prea multe particularități și mult mai puține convergențe cu modernitatea occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
nestructurată sub o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității în Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu poate fi reprodus, și astfel proiectul politic de modernizare devine inevitabil.” Teza lui Schifirneț despre modernitatea tendențială a fost evidențiată de Liviu Ornea: , Într-un articol recent din
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
modernității tendențiale, descrisă ca o construcție politică și instituțională și nu ca act de edificare a unei economii si societăți moderne funcționale și prospere. Intrată in Uniunea Europeană, societatea românească va cunoaște o nouă modernizare, dar aceasta nu poate trece peste evoluția specifică a statului român modern. Dacă această nouă modernizare se va face doar prin aplicarea strictă a regulilor Comunității Europene ea riscă să ducă la forme fără fond. Chestiunea este dacă România va fi o periferie a Europei sau o
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
să ducă la forme fără fond. Chestiunea este dacă România va fi o periferie a Europei sau o comunitate națională cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și gândirea primitivă, identitatea etnică, asimilare etnică
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
A studiat rolul tradiției țărănești ca fundament al progresului social și a argumentat existența unei tradiții citadine. Într-un mod propriu, Schifirneț examinează tineretul în raport cu schimbarea socială. Tinerețea nu este o simplă fază de tranziție, ci un stadiu autonom din evoluția ființei umane, ce se distinge prin statusuri și roluri proprii. Tinerețea este concepută de Schifirneț ca element nou in evoluția socială și, în acest sens, abordează teme precum tineret, tinerețe, vârstă , vârsta în structurile societății, tinerețea în dialectica fazelor de
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
propriu, Schifirneț examinează tineretul în raport cu schimbarea socială. Tinerețea nu este o simplă fază de tranziție, ci un stadiu autonom din evoluția ființei umane, ce se distinge prin statusuri și roluri proprii. Tinerețea este concepută de Schifirneț ca element nou in evoluția socială și, în acest sens, abordează teme precum tineret, tinerețe, vârstă , vârsta în structurile societății, tinerețea în dialectica fazelor de evoluție a omului, tineretul și schimbarea socială, nou și vechi, adaptare-inovare, rezidual-emergent, socializare-iuventizare, tradiție și inovație, tradiție și modernitate. Tinerețea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
ființei umane, ce se distinge prin statusuri și roluri proprii. Tinerețea este concepută de Schifirneț ca element nou in evoluția socială și, în acest sens, abordează teme precum tineret, tinerețe, vârstă , vârsta în structurile societății, tinerețea în dialectica fazelor de evoluție a omului, tineretul și schimbarea socială, nou și vechi, adaptare-inovare, rezidual-emergent, socializare-iuventizare, tradiție și inovație, tradiție și modernitate. Tinerețea este descriesă ca stare prezentă și orientare către viitor: Tinerețea este un proces, dar și o stare. Ea se instituie într-
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
este descriesă ca stare prezentă și orientare către viitor: Tinerețea este un proces, dar și o stare. Ea se instituie într-o unitate dialectică dintre a fi și a deveni, între existență și devenire. Tinerețea este o fază distinctă din evoluția omului și nu doar o etapă de tranziție, este existență în sine și în același timp o devenire permanentă. Individul cunoaște la această vârstă schimbări radicale în plan biologic, fiziologic, social, relațional. Insă aceste schimbări ființează nu datorită caracterului tranzitoriu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
în plan biologic, fiziologic, social, relațional. Insă aceste schimbări ființează nu datorită caracterului tranzitoriu al tinereții [...] ci sint intrinseci tinereții. Deosebirea dintre tinerețe ca existență și tinerețe ca devenire ne ajută la decelarea a ceea ce este propriu acestui moment din evoluția individului, precum și a direcției luată de dezvoltarea personalității.” Schifirneț este unul dintre primii cercetători români care au studiat empiric domeniul educației adulților pe un eșantion reprezentativ. În cartea "Educația adulților în schimbare" concepe cultura adulților ca o cultură „de vârstă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
precum și a direcției luată de dezvoltarea personalității.” Schifirneț este unul dintre primii cercetători români care au studiat empiric domeniul educației adulților pe un eșantion reprezentativ. În cartea "Educația adulților în schimbare" concepe cultura adulților ca o cultură „de vârstă”, în evoluție permanentă, care se delimitează de cultura tineretului, ce poate fi privită drept o cultură „de generație”. Ca director general în Ministerul Culturii, a fost responsabil pentru organizarea simpozionului internațional ,Prin educație spre democrație. Educația adulților în procesul integrării europene” sub
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Mircea Vulcănescu despre generație. Schifirneț analizează și decelează noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, raporturile intre generații în contextul schimbării sociale, generația și structura socială. Demersul său teoretic și metodologic include studiul societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor și contradicțiile dintre generații, raporturile între generații în familie. În lucrarea "Generație și cultură", capitolul Generația literară, pp. 227- 248, Schifirneț întreprinde prima analiză sociologică românească despre generația literară , completată cu descrieri ale generațiilor din literatura
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). Anterior, fuseseră introduse sporturi precum șahul, jocul de cărți, biliardul (secolul XVIII). "Muzeul Sportului Transilvănean" este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în orașul nostru. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, bowling, înot, tir
Sportul în municipiul Brașov () [Corola-website/Science/311068_a_312397]
-
a celor indirecte Stabilirea contului de rezultat analitic și controlul bugetar. "7. Cibernetică economică" • Abordarea sistemică a fenomenelor economice • Sisteme și modele economice • Teoria informației economice • Teoria sistemelor de comandă în economie "8. Management" • Școli și curente de gândire în evoluția științei și practicii manageriale • Teoria deciziei manageriale • Metode și tehnici manageriale • Diagnosticul economico - financiar al firmei • Strategii și politici. Analiza, aplicarea și evaluarea strategiei • Design - ul organizației • Management comparat • Etică afacerilor • Cultură organizațională • Motivație și eficiența • Conducerea firmelor transnaționale și
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
doctor habilitat în medicină cu titlul „Morfologia funcțională a arterelor și aterogeneza”, care elucidează particularitățile structurale ale plăcilor aterosclerotice. Pe parcurs a fost dezvoltată ideea despre importanța etiologică a factorului infecțios (Chlamidia pneumone, H. pylori, virusul citomegalic) în inițierea și evoluția aterosclerozei. A efectuat cercetări asupra stadiului prelipidic al aterosclerozei arterelor la nivel ultrastructural, fapt ce a permis obținerea de date noi despre modificările structural-funcționale din peretele aortei și ale arterelor coronariene în stadii incipiente ale aterogenezei. În baza investigațiilor radioautografice
Eremia Zota () [Corola-website/Science/311099_a_312428]
-
tulburarea echilibrului dintre umorile organismului, după Paracelsus, rolul de factor determinant era atribuit chimismului fenomenelor fiziologice. Concepția lui Paracelsus, deși mai generală decât a lui Galenus, a avut totuși un caracter mecanicist, deoarece reducea procesele biologice implicate în apariția și evoluția bolii, la fenomene chimice. Paracelsus a definit principiul după care fiecărei boli îi corespunde un medicament specific. Paracelsus a introdus medicamentele chimice in practica clinică. Cercetările întreprinse de Paracelsus în vederea obținerii pietrei filozofale o substanță care se presupunea că în
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
XIV- XVII este cunoscută în muzică drept ”Epoca de aur” a polifoniei vocale sau a contrapunctului sever (se evidențiază prin caracter bine determinat al normelor intonaționale și ritmice). În paralel cu polifonismul vocal, în planul muzicii instrumentale, are loc o evoluție în ceea ce privește perfecționarea instrumentelor și a formațiilor orchestrale, astfel se creează premisele apariției unui nou stil, acela al contrapunctului liber, întrucât rigoarea contrapunctului sever nu mai corespunde enormelor posibilități de exprimare muzicală. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, un loc tot
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]
-
Galaction și părintele Glicherie să meargă la București pentru a primi legalizarea cultului a doua zi dimineață. Deși acesta nu a fost crezut, iar credincioșii din Slătioara s-au alarmat, venind în număr mare în curtea mânăstirii pentru a supraveghea evoluția evenimentelor, IPS Galaction și arhimandritul Glicherie au hotărât totuși să plece. Plecați de la Mănăstirea Slătioara pe la orele 16.00, a doua zi dimineață, în timpul călătoriei, mașina a fost oprită la Ploiești de către un locotenent de miliție, care a cerut actele
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
asemenea controversă ar putea aduce mai multă publicitate zonei Dayton. Acesta, având și acordul altor afaceriști din zonă, efectuează demersuri ca prietenul său John Scopes să predea biologia și chiar evoluționismul. Rappleyea susținea că, deși "Actul Butler" interzicea predarea teoriei evoluției, statul cerea profesorilor să utilizeze cartea "Civic Biology" a lui George Hunter, care evoca teoria lui Darwin. Scopes deveni participant activ la această "înscenare" ajungând pâna la a se autoacuza, cerând și studenților să depună mărturie împotriva lui. Pe 24
Procesul Scopes () [Corola-website/Science/311227_a_312556]
-
Actului Butler". Evită arestarea deoarece Paul Patterson, proprietarul ziarului "Baltimore Sun", plătește cauțiunea: $500. În 1925, profesorul de biologie John Scopes a fost judecat de Tribunalul din Dayton, Tennessee (SUA), pentru că a îndrăznit să predea elevilor săi un curs despre evoluția speciilor, abătîndu‑se astfel de la poziția oficială a vremii, care spunea că omul era creația lui Dumnezeu. În urma unui proces îndelung mediatizat, profesorul a fost condamnat să plătească o amendă simbolică, de 110 dolari! Ulterior, însă, Curtea Supremă a anulat
Procesul Scopes () [Corola-website/Science/311227_a_312556]
-
era creația lui Dumnezeu. În urma unui proces îndelung mediatizat, profesorul a fost condamnat să plătească o amendă simbolică, de 110 dolari! Ulterior, însă, Curtea Supremă a anulat‑o și pe aceasta, confirmînd, practic, dreptul tinerilor americani de a studia teoria evoluției speciilor în școli.
Procesul Scopes () [Corola-website/Science/311227_a_312556]
-
acest timp. Ohmura a publicat descoperirile sale în "Variația seculară a radiaților globale în Europa", 1989, după această publicație urmând și altele. Întunecarea globală a fost de asemenea descoperită în regiuni din fosta URSS. Gerry Stanhill, care a studiat aceste evoluții pe plan global, a și numit fenomenul „întunecarea globală”. Cercetări independente în Israel și Olanda, avute loc spre sfârșitul anilor 1980, au demonstrat o reducție aparentă în cantitatea de lumină solară în pofida faptului că se putea ușor observa o încălzire
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]