9,827 matches
-
Ion Barbu vedea în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întîlnește cu poezia. Pentru o suplimentară argumentație apelează la mersul contemporan al științei, la Einstein, care prin structura descoperirilor sale concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul oniric este o nouă sursă de inspirație. Prilej de a defini în congruență poezia și geometria: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență. Domeniul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
epoci, admiră un simț rar al desenului, iar în Arghezi vede un orator de "reușite". Catalogare ce-i dă prilejul de a-și manifesta refuzul față de poezia lirică, una depresivă, de spovedanie și atmosferă, văduvită de un principiu liberator. Puritatea abstractă a poeziei o află în autonomia ei, una care nu ține de voința poetului în a o sustrage accidentului, ea fiindu-i asigurată de specialitatea universului ei, izvorîtă din acea curăție de grup cristalografic a ceea ce este: ardere imobilă și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
probabil, pînă la urmă). Ar fi deci între figurație și alegorie deosebirea cunoscută între operație și formulă. Operația: transformare, liberă permutare de chipuri în domeniul aceluiași grup. Formula, doar memoria consemnată a uneia singure din aceste operații. Figurația e mai abstractă decît intuiția simbolica și mai naivă ca alegoria. A o confunda cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualistă ca poezie parnasiană. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște) așa de frecvent
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e termenul evoluției expresiei literare. În matematică lucrurile nu se înfățișează mult diferit. Următor pletorii de producții naive (aceasta înseamnă: intuitiv-constructive, necritice) apare nevoia unei luări în posesie mai directe și mai puternice a realității matematice, prin elaborarea unor scheme abstracte cît mai încăpătoare, tipare comune ale unor teorii diferite ca materie". În Formația matematică, text datat 1958 (?), se întoarce la vechii greci a căror gîndire se exprima în fabulă, prin mit, dar și direct, în teoreme. Poarta ce ne recomandă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a fost impregnată și modelată de categoriile de percepție și mecanismele de gîndire specifice punctului de vedere iudeo-creștin. De pildă, oamenii care trăiau în interiorul orizontului existențial promovat de Biblie și scrierile adiacente au trebuit să internalizeze conceptul unei divinități destul de abstracte, cel puțin în comparație cu multiplicitatea animist-panteistă a religiilor tradiționale pe care o găsim în Grecia și Roma Antică, în Africa și, practic, în tot restul lumii. Un astfel de concept radical al abstracțiunii divine a încurajat, poate chiar a declanșat, un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
trup oarecum, nu se pune în evidență pentru înțelegerea cititorului. Acesta e deci amăgit de perspectivele splendide care par a reieși din abstracțiile pe hîrtie și scapă din vedere principiul suprem că orice teorie, fie spusă în forma cea mai abstractă posibilă, caută neapărat să poată fi redusă la ceva văzut și pipăit, caută să poată fi controlată prin realitate; substratul material e piatra de probă a oricărui adevăr. Îndealtmintrelea totul se reduce la o scamatorie de vorbe. La ce se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu un sfert de veac. O nedeslușire calculată, un simbol cu mai multe straturi, o metaforă ascunsă în niște versuri ce curg limpede. Cine este îngerul căzut în noroi, năzuind, ca abstracta ființă argheziană, spre o lumină inaccesibilă? Poetul, creația, iubirea, existența? Alecsandri atinge în acest fragment o nesperată profunzime. O figură nouă se deschide în lirismul lui explicit: figura indeterminării ambiguității, proprie poeziei moderne". Spitalul amorului, ultimul și cel mai extins
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în lupta electorală, voturi și mandate, deci putere, pentru ca astfel șansele adepților lui de a-și căpăta recompensa sperată să sporească. Totodată, pe plan spiritual, a lucra cu credință și devotament pentru un anumit om, și nu doar pentru programul abstract al unui partid compus din mediocrități, este un lucru foarte important și dătător de satisfacție. Acest element "carismatic" constituie întotdeauna o pîrghie importantă a conducerii" (M.W.). Deși a trecut aproape un secol de la această radiografiere a structurilor unui partid
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
M.W.). Trei sînt calitățile determinante pentru un politician: pasiunea, simțul răspunderii și intuiția. "Pasiunea, în sensul devotamentului pentru o cauză, al supunerii față de zeul sau demonul care o patronează" (M.W.). Se înțelege, nu pasiunea sterilă, una de entuziasme abstracte, ci una bine direcționată și sub semnul responsabilității. "Căci numai pasiune, oricît de sincer ar fi ea resimțită, nu e, desigur, de ajuns. Ea nu te face să devii politician dacă, punîndu-te în slujba unei "cauze", nu transformi responsabilitatea pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dimensiunea normativă decât spre cea empirică. În plan istorico-empiric, democrația liberală de masă este fondată pe păstrarea anumitor condiții socio-economice, în special a celor legate de proprietatea privată, care nu au fost niciodată combătute sau modificate și a căror transformare (abstract vorbind), în anumite situații (deloc imposibile), ar putea servi ca exemplu, în viitor, dacă ar apărea, vreodată, atari condiții. Se poate așadar susține, în mod corect, că: a) regimul democratic este cel care permite cea mai mare incertitudine în relație
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai mulți ani. Principalele diferențe dintre cele două situații se găsesc, pe de o parte, în diversele cauze care le generează, și, pe de altă parte, în divesele modalități de desfășurare a crizei în sine. Renunțând la alte ipoteze, mai abstracte și mai rare, ipoteza centrală de la care se poate pleca este cea a existenței condițiilor propice unei crize autoritare atunci când coaliția dominantă aflată la baza regimului se fisurează și, apoi, se rupe; cu alte cuvinte, atunci când pactul care se află
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diferite (după caz). Pe de altă parte, atunci când repondenții sunt cetățeni ai democrațiilor consolidate, care nu s-au confruntat cu un trecut nedemocratic, lipsa unei experiențe concrete de acest gen face ca întrebările privind alternativele politice la democrație să fie abstracte și nerealiste. În cele din urmă, observăm că atitudinile de consens și supunere, sau chiar de conformitate cu normele instaurate, nu pot fi identificate empiric cu ușurință, deoarece acestea se ascund și se confundă cu alienarea și cinismul 35. Un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
societate modernă sau cvasi-modernă; detașarea maselor; moderația elitelor datorată memoriei istorice a războiului civil; atracția puternică exercitată de modelele democratice europene. În Portugalia, consolidarea prin intermediul statului a urmat un parcurs constituit din adaptări succesive impuse de conflictul dintre proiectul radical, abstract din punct de vedere ideologic, urmat de "Revoluția Garoafelor" și de protagoniștii ei - oficialii care au organizat lovitura de stat și apoi au decis extinderea substanțială a sectorului public -, dar și prin recursul la modelul democratic european, susținut de alți
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unei democrații. Dar transformarea democrației directe în cea mai înaltă expresie a calității democratice și ignorarea experienței seculare a democrației reprezentative și a posibilităților concrete de evoluție prezente în instituțiile sale ar transforma o astfel de analiză într-una complet abstractă. În studiul de față, din contră, se ține cont tocmai de modul în care este posibilă, cel puțin pe hârtie, îmbunătățirea situației actuale, caracterizate prin prevalența democrațiilor reprezentative, diferite din punct de vedere calitativ (a se vedea concluziile). În acest
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și informală între executiv și legislativ, cu sistem multipartid cu probleme conflictuale importante, sistem electoral proporțional și structuri neocorporatiste, sunt mult mai clar definite prin calitatea lor. Motivele care explică această corelație sunt simple. Înainte de toate, cel puțin în sens abstract, democrațiile care se bazează pe obținerea consensului sunt înclinate să determine resposibilizarea societății și, pe cât posibil, o mai mare egalitate. Dacă se acceptă faptul că responsibilitatea este o dimensiune crucială, iar realizarea egalității este tot atât de importantă, atunci, cel puțin pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
m�ne șir J. Șoane (1753-1837), cunoscut mai ales ca arhitect al B?ncii Angliei. �n s?lile mari � Stock Office (1792) sau Old Colonial Office (1818) � boltite �n ma-nier? antic?, lumina zenital? indirect? �nv?luie �ntr-un oarecare mister formele abstracte ale structurilor lipsite de referin?e stilistice. Ra?ionalitatea func?ional? ?i arhi-tectonic? care eman? din aceste spa?îi fondeaz? f?r? ambiguitate simbolismul legat de aceast? institu?ie. 6. Urbanismul neoclasic �n Anglia �n acela?i timp afaceri?ți
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
at�ț c�ț permitea complexitatea proiectu-lui� (vezi pliantul, foto 18). Se recunoa?te aici spiritul neoclasic �mpins c?tre elaborarea unei arhitecturi edilitare care conjug? referin?ele culturii antice universalizate � �n cazul acesta, ordinul ionic � cu o volumetrie exterioar? abstract? dictat? de program, dar �mbog??it? �n interior cu resursele infinite ale ornamenta?iei. �n sf�r?it, concep?ia de la Altes Museum (1823-1828) este de asemenea ferm? ?i clar?, dar distribuirea �n jurul unei rotonde cu coloane este mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Preliminării / 11 Universul că un poem / 17 O coborâre în maelström / 31 Furor poeticus: inspirație, geniu / 67 Poezie și cunoaștere / 81 Omenesc, mult prea omenesc / 115 Invitație la călătorie / 155 Încheiere / 191 Bibliografie / 197 Indice de nume și termeni / 211 Abstract / 221 Fiului meu, Dragoș Notă asupra ediției Lucrarea de față are la bază articolul " Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu", din volumul aniversar Universul lui Edgar Allan Poe. Repere interdisciplinare cu ocazia bicentenarului, publicat în anul 2012, sub
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
-se din sine însuși, migrează 65. Se caracterizează prin plasticitate, prin capacitatea de a genera unitate, dintr-o mulțime de elemente eterogene. Formă intuita de autor, ca principiu constitutiv, conform căruia opera particulară se desăvârșește, nu este un cadru geometric abstract, ci o lume concretă și diversă. Urmând, într-o anumită măsură, pe Edgar Poe , autorul "Jocului secund" înțelege opera literară, nu ca închidere în sine, ci că deschidere, un lieu de passage, în care realități noi, în continuă metamorfoza, se
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
arteră nu mai funcționa. În schimb, părea să fi apărut în creier, ceva ce nici un cuvant nu poate sugera nici cea mai vagă idee pentru inteligență umană. Permite-mi să numesc asta pulsație pendulara mentală. Era întruchiparea morală o ideii abstracte pe care o are omul despre Timp. Prin egalizare absolută a acestei mișcări, sau a ceva asemanator - se ajustaseră ciclurile orbitelor de pe firmament. Cu ajutorul ei, am măsurat iregularitățile ceasului de pe poliță și ale ceasurilor servitorilor. Ticăitul lor îl auzeam tare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Cu ajutorul ei, am măsurat iregularitățile ceasului de pe poliță și ale ceasurilor servitorilor. Ticăitul lor îl auzeam tare în urechi. Cea mai mica deviere de la proporția corectă - iar aceste deviații erau omniprevalente - mă afecta în felul în care violări ale adevărului abstract, pe pământ, lezează simțul moral. Deși nici macar două instrumente de măsurat timpul din camera nu băteau secundele corect, totuși, nu aveam nici o dificultate să păstrez, constant, în minte, tonalitățile și erorile momentane ale fiecăruia. Iar acest - acest sentiment, intens, perfect
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mari adânci, A stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de frecvent în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în el, ceea ce, doar din el, poate să se nască [s.n.]64. Poemul, care, în materialitatea lui, nu este decât o relație de elemente, celebrează tocmai misterul formei care se naște; el nu este expresia unei idei preconcepute, ci jocul abstract al formei cu ea însăși. Limbajul este chemat să ilumineze și să orienteze gândirea spre descoperirea unor relații semnificative. Pentru a spori precizia notației, poetul trebuie să elimine orice element de expresivitate a cuvintelor. Artă nu trebuie să se supună
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
97, 103, 142, 145, 146, 149, 150, 166, 171, 178, 189, 191, 192 voal, 43, 168 Vulpescu, Romulus / 14, 136, 197, 199, 201, 209 W Wordsworth, William, 72, 209 Worms, Frédéric, 112, 139, 209 Z zar, 55 zenit, 39, 42 Abstract Sketched în a few paragraphs of dense, and suggestive notation, distilling a large amount of disconcerting ideas, Ion Barbu's Vigil of Roderick Usher (Paraphrase) turns ouț to be a profound and serious mediation on creation, în general, and on
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
that generates it. Malleability, the capacity of generating unity ouț of multitude of heterogeneous elements characterize it. The form intuited by the author, aș a constitutive principle, în accordance to which the individual, particular work consummates itself, is not an abstract geometrical framework, but a concrete and diverse "world". It is a locus mirabilis, ăn intermediary world between the formal and the informal. Through it, material objects dissolve topologically în another superior reality. Both for Poe and for Barbu, the imaginary
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]