11,054 matches
-
Social European în 1957 și terminând cu Noua Agenda Socială ("New Social Agenda") în 2005. Vom detalia în subcapitolul de față principalele acte și programe care au influențat politicile de piața muncii în UE, insistând asupra ultimului program adoptat, Noua Agendă Socială. Fondul Social European este programul care a reglementat domeniul politicilor pieței muncii în perioada 1957-1971. Acesta a introdus principalele strategii de protecție socială și de ocupare a forței de muncă, constituind baza programelor ulterior adoptate. Carta Drepturilor Sociale Fundamentale
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
membre UE: * creșterea adaptabilității muncitorilor și a întreprinderilor; * atragerea și menținerea unui număr mai mare de indivizi pe piața muncii; * creșterea investițiilor în capitalul uman; * asigurarea implementării eficiente a reformelor printr-o strategie de guvernare mai eficientă. 3.2. Noua agendă socială În 9 februarie 2005 a fost prezentată la Bruxelles Noua Agendă Socială (New Social Agenda), ale cărei priorități sunt: * ajustarea legislativă referitoare la relațiile de muncă, într-un context de continuu dialog social; * monitorizarea evoluției sărăciei cu ajutorul unei Carte
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
număr mai mare de indivizi pe piața muncii; * creșterea investițiilor în capitalul uman; * asigurarea implementării eficiente a reformelor printr-o strategie de guvernare mai eficientă. 3.2. Noua agendă socială În 9 februarie 2005 a fost prezentată la Bruxelles Noua Agendă Socială (New Social Agenda), ale cărei priorități sunt: * ajustarea legislativă referitoare la relațiile de muncă, într-un context de continuu dialog social; * monitorizarea evoluției sărăciei cu ajutorul unei Carte Verzi (Green Paper), care să urmărească evoluția demografică a populației și a
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
indivizi pe piața muncii; * creșterea investițiilor în capitalul uman; * asigurarea implementării eficiente a reformelor printr-o strategie de guvernare mai eficientă. 3.2. Noua agendă socială În 9 februarie 2005 a fost prezentată la Bruxelles Noua Agendă Socială (New Social Agenda), ale cărei priorități sunt: * ajustarea legislativă referitoare la relațiile de muncă, într-un context de continuu dialog social; * monitorizarea evoluției sărăciei cu ajutorul unei Carte Verzi (Green Paper), care să urmărească evoluția demografică a populației și a relațiilor viitoare dintre generații
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și controlul vizual al lumii. Kevin Robins propune, însă, o critică a idealismului triumfalist, tehnocratic, progresist și raționalist, legat de noile tehnologii. Interesat să dezvolte unele perspective și agende alternative, Robins caută să exploreze diferite modalități de a ne raporta la cultura imaginii contemporane, iar preocuparea pentru medierea și folosirea imaginilor, dincolo de câmpul de acțiune al tehno-culturii, vizează modalitățile prin care răspundem cunoașterii și experimentării lumii. Interesul pentru complexitatea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aceea de a-i judeca obiectul din punct de vedere estetic, potrivit unui gust mai mult sau mai puțin subiectiv ori potrivit unei norme mai mult sau mai puțin conservatoare, ori să-l afirme în virtutea unei probități ideologice, potrivit unei agende politice mai mult sau mai puțin predeterminate; și nici aceea de a împlini sau a învia obiectul prin interpretare (ca și cum ar fi deficient ori mort), așa cum procedează hermeneutica umanistă, ori de a-l (re)constitui într-un simulacru critic care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și arta experimentală) și până la stadiul post-estetic, caracterizat printr-o fuziune a formelor și materialelor artei, ducând în final la o "dezintegrare a artei" și o "abstractizare și liberalizare a ideilor". Pentru cei doi autori, ultimul stadiu ar depăși programările agendei deterministe a școlii lui Greenberg, propunând un nou model de utopie. Arta dematerializată ar fi post-estetică doar în privința sporirii caracteristicilor ei non-vizuale. Dezintegrarea prevăzută de Schillinger se regăsește deja în relația dintre "revoluția intermedia" în care accentul cade pe tehnologia
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un vocabular (metafizic) aflat în decalaj față de schimbările intelectuale de la sfârșitul secolului trecut (ce au configurat noi terminologii), alte teorii (printre care se află și cele politice asupra artei) au descoperit nișe informaționale rămase încă neexplorate (necriticate) și au alcătuit agende situaționale (realiste) de a trece la documentarea și investigarea pluralității de intenții și de expresii puse în practică de artele vizuale contemporane (ce au activat noi tipologii și tehnologii). În raport cu acestea, studiile vizuale devin ele însele o practică care se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu este, în primul rând, aceea de a-și judeca obiectul din punct de vedere estetic, potrivit unui gust mai mult sau mai puțin subiectiv ori a unei norme conservative, nici aceea de a-i aprecia probitatea ideologică în funcție de o agendă politică mai mult sau mai puțin predeterminată, nici aceea de a împlini ori de a vitaliza obiectul prin interpretare și nici aceea de a-l (re)constitui sub forma unui simulacru critic care i-ar clarifica logica, ci aceea de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetică), percepție (estetică), experiență (estetică), judecată (estetică), apreciere (estetică) din discursul teoriei esteticii, ar putea fi suplimentată (prin co-habitare) ori suspendată (prin de-habitare) în discursul teoriei post-esteticii, de seria funcțională: priză de conștiință (politică, teoretică), luarea de poziție (politică, teoretică), agendă (politică, teoretică), mesaj (politic, teoretic), acțiune (politică, teoretică), mobilizare (politică, teoretică) și activism (politic, teoretic), conflict (politic, teoretic), control al relațiilor (politice dintre diferite teorii), dialog (politic, teoretic) și luare a deciziei (politice, teoretice). În măsura în care teoria ar fi înțeleasă în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
termeni politici ca economie a deciziilor, mesajul (politic) al studiilor vizuale ar fi acela de a privilegia dezvoltările teoretice pornind de la cazurile concrete ale practicii artistice, mai curând decât de la considerațiile generale și abstracte asupra fenomenelor artistice. Tocmai de aceea, agenda (politică) teoretică a studiilor vizuale contemporane ar trebui să fie elaborată în termenii utilizării sale în transformarea (abordării) practicilor artistice. 3.6. Politica proiectelor critice Asocierile recente ale incursiunilor în teritoriul politicii cu acțiuni specifice reflecției și intervenției artistice au
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Virno A Grammar of the Multitude, în care e descrisă "natura producției contemporane", susține că "libera colaborare" ar fi posibilă în condițiile în care refuzul ar deveni o valoare decisivă și, în plus, ar exista un consens de bază asupra agendei politicii colaborative, respectiv asupra a "ceea ce este de făcut". În ceea ce privește prima condiție, "libera colaborare" ar trebui să țină cont de recunoașterea libertății fiecăruia de a refuza colaborarea, aceasta nefiind percepută ca o regulă, ci ca un drept uman. Referitor la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fiind influențate de modalitățile de manifestare a diferitor mișcări artistice. Concepute chiar ca spectacol al comunicării, prin relaționarea discursului teoretic cu practica artistică și socială 265, mediile tactice combină preocupările estetice cu cele etice și politice, concentrându-și critica asupra agendelor culturale și economice ale sistemelor de impunere a afacerilor și informațiilor drept conținuturi indiscutabile ale globalizării virtuale. Rădăcinile mediilor tactice au fost identificate atât în manifestările mișcării dadaiste, prin cultivarea șocului și antitezei, ori în cele ale mișcării suprarealiste, prin
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
revendicat, ca definitoriu, de către ambele perspective, este următorul: în ciuda "indiferenței manifestate de Schramm față de domeniul mai larg"17, o parte dintre proprii săi studenți s-au alăturat departamentelor de oratorie, aducând, desigur, cu ei, metodele de cercetare (social) științifice, precum și agendele lor de cercetare. Datorită acestui fenomen, apreciază Griffin, "domeniul nu va mai fi niciodată același"18. Următoarea perioadă pe care Griffin o identifică drept parte a istoriei teoretice și metodologice a domeniului poartă numele de "revoluție empirică" și se răsfrânge
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vorba de "încercarea de a pătrunde în "cutia neagră" a minții (umane adăugirea mea) prin modelarea structurilor mentale și a proceselor cognitive ce ghidează comportamentul comunicațional"46. În al patrulea rând, consemnează Griffin, comunicarea interpersonală dobândește din ce în ce mai mult teren în agenda generală a cercetării, prin studii ce se concentrează asupra familiei, prieteniei și relației romantice. În al cincilea rând, observă Griffin, avem de-a face, în anii '80-'90, cu un pluralism fără precedent al "intereselor și agendelor de cercetare"47
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mult teren în agenda generală a cercetării, prin studii ce se concentrează asupra familiei, prieteniei și relației romantice. În al cincilea rând, observă Griffin, avem de-a face, în anii '80-'90, cu un pluralism fără precedent al "intereselor și agendelor de cercetare"47 ale specialiștilor în domeniul Științelor comunicării. Dacă, inițial, o astfel de tendință părea de bun augur, se dovedește că divergența extremă în privința "intereselor" în cercetare constituie, mai degrabă, un neajuns, o slăbiciune a domeniului, al cărui caracter
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
al treilea, căruia ne învrednicim să îi deschidem porțile cu proprii noștri pași, fenomenul de o complexitate covârșitoare al comunicării umane. Al González se numără printre cercetătorii pe domeniul Științelor comunicării care dețin un adevărat "har" în privința sincronizării cu propria agendă, în acest caz, a coordonării dintre teoretic și practic. Ba chiar, adeseori, ca într-un veritabil mise-en-abyme al semnificațiilor, scrierile sale lasă impresia că cele două niveluri se confundă, (auto)raportându-se unul la celălalt, fenomen explicabil în temeiul "praxisului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
adevăr, comunicarea umană se caracterizează prin (imboldul de a spune adăugirea mea) povești și prin crearea de înțelesuri"16, este momentul, pe care Our Voices îl celebrează, al redefinirii "cercetării înseși, prilej cu care cercetătorii etnici să își creeze propria agendă de cercetare și să contribuie, astfel, la (apariția unei adăugirea mea) melodii culturale cu adevărat polifonice"17. Iată crezul teoretic exprimat practic în scriitura academică a celor doi. Impulsul de a spune povești, propriu ființei umane, al cărui potențial copleșitor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
bazat un tratat constituțional semnat la Roma în 2004, la ratificarea căruia s-a renunțat, fiind respins în două referendumuri de către cetățenii francezi și olandezi. Totuși, cea mai mare parte a reformelor substanțiale din textul original vor fi menținute în agendă pentru un ulterior Tratat de Reformă, semnat la Lisabona în decembrie 2007. Tabelul 1.1 rezumă principalele evenimente istorice ale Uniunii. Tabelul 1.1. Cronologia Uniunii Europene: Tratate și aderări Anul semnării Anul intrării în vigoare Tratatul Extindere 1951 1952
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
interiorul statului, pentru a se stabili care este cea mai indicată pentru a explica realitatea fenomenului european. După cum notează chiar Hix (1998), această dispută nu s-a încheiat în favoarea nici uneia dintre cele două alternative. În schimb, a rezultat o nouă agendă care propune să se combine politica comparată și relațiile internaționale pentru a înțelege "noua guvernanță" a Uniunii Europene. În ciuda eclectismului, această agendă susține faptul că Uniunea Europeană nu este un stat, ci un sistem unic de guvernanță non-ierarhică, reglementatoare și deliberativă
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
această dispută nu s-a încheiat în favoarea nici uneia dintre cele două alternative. În schimb, a rezultat o nouă agendă care propune să se combine politica comparată și relațiile internaționale pentru a înțelege "noua guvernanță" a Uniunii Europene. În ciuda eclectismului, această agendă susține faptul că Uniunea Europeană nu este un stat, ci un sistem unic de guvernanță non-ierarhică, reglementatoare și deliberativă. Această agendă care conceptualizează Uniunii Europene ca fiind sui generis, îi explică în primul rând evoluția folosind o (nouă) teorie instituțională, și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
propune să se combine politica comparată și relațiile internaționale pentru a înțelege "noua guvernanță" a Uniunii Europene. În ciuda eclectismului, această agendă susține faptul că Uniunea Europeană nu este un stat, ci un sistem unic de guvernanță non-ierarhică, reglementatoare și deliberativă. Această agendă care conceptualizează Uniunii Europene ca fiind sui generis, îi explică în primul rând evoluția folosind o (nouă) teorie instituțională, și sugerează că legitimitatea este garantată pe baza rezultatelor transparente, eficiente în sensul lui Pareto, și consensuale. Totuși, această agendă este
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Această agendă care conceptualizează Uniunii Europene ca fiind sui generis, îi explică în primul rând evoluția folosind o (nouă) teorie instituțională, și sugerează că legitimitatea este garantată pe baza rezultatelor transparente, eficiente în sensul lui Pareto, și consensuale. Totuși, această agendă este vulnerabilă criticilor, la nivel empiric, metodologic, teoretic și normativ. Există, de fapt, suficiente dovezi empirice pentru a putea considera că Uniunea Europeană este un sistem politic emergent (Hix, 1999b). În primul rând, instituțiile Uniunii Europene sunt extrem de importante datorită impactului
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Heidenheimer et al., 1990). Deci, metoda comparativă nu este importantă numai pentru confruntarea empirică a ipotezelor sau pentru dezvoltarea teoriilor, ci și pentru a face față problemelor normative (Hix, 1998). Ca alternativă a abordării noii guvernări, deci, dispunem de o agendă rivală, mai puțin dezvoltată, politica comparată. Aceasta tratează politica și guvernarea UE ca pe ceva nu tocmai unic, compară UE cu alte sisteme politice, explică rezultatele pe baza acțiunii rațional-strategice și sugerează că legitimitatea poate fi garantată prin intermediul concurenței democratice
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Timp de șase tururi de scrutin pentru Parlamentul European, "conexiunea electorală" dintre cetățeni și eurodeputați continuă să fie una foarte slabă. Cetățenii nu se folosesc de alegerile pentru Parlamentul European pentru a-și exprima preferințele cu privire la problemele de politică din agenda Parlamentului European sau pentru a-i penaliza sau recompensa pe eurodeputați și partidele lor pentru activitatea din cadrul Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, Parlamentul European nu a reușit să înființeze un mandat de guvernare la nivel european, și este puțin probabil
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]