9,641 matches
-
analiza schemelor ritmice și de rimă, urmărind cum se poate ajunge de la un element de acest fel la o lectură de tip comparativ. Poeții cercetați sunt dintre cei mai diverși, de la Ion Barbu la George Lesnea și Victor Eftimiu. SCRIERI: Anotimp cu zăpadă, Iași, 1980; DaVinciAna, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1983; De vorbă cu Poesis, Iași, 1987; Tehnica accentuării în sonetul eminescian, București, 1991; Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996; Versificație eminesciană, Iași, 1997; Repere în interpretarea prozodică, Iași, 1998
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
cuvintelor, Iași, 1999; Distihuri, Ploiești, 2000; Poezii cu formă fixă. Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Anotimp cu zăpadă”, RL, 1980, 41; Leonida Maniu, „DaVinciAna”, „Pagini bucovinene”, 1983, 6; Zaharia Sângeorzan, „DaVinciAna”, CRC, 1983, 28; Ion Apetroaie, Lirism și caligrafii melodice, CRC, 1983, 28; Ioan Holban, „De vorbă cu Poesis”, CRC, 1987, 31; Constantin Ciopraga, Un studiu
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
graiul popular sau prezența lui în scrierile literare. Proverbele sunt însoțite de scurte comentarii referitoare la datini, obiceiuri, tradiții, legende. Vastul material este grupat în douăzeci și trei de capitole tematice, reprezentând o idee generală: natura fizică (aștri, pământ, plante, anotimpuri etc.), animale, omul și organele sale, viața fizică (obiceiuri, îmbrăcăminte, case ș.a.), viața socială (stări sociale, justiție, învățătură, meserii etc.), viața intelectuală (sufletul și facultățile sale). La aceasta se adaugă proverbe istorice și geografice, maxime și pilde extrase din cronici
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
Mașini (1967-1970) și Liceul „Unirea” (1970-1972). Debutează cu versuri la „Luceafărul” (1966), iar editorial cu placheta Nordice, apărută în 1971. Mai e prezenta în „Argeș”, „Iașul literar”, „Cronică”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Al cincilea anotimp”. Primele versuri publicate de Z. ilustrează tranziția de la poezia angajată din anii ’60 spre un climat liric mai destins. Structurate în trei secțiuni, textele din volumul Nordice se evidențiază prin prezența aproape obsesiva a unor cuvinte și metafore care în
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
10; Cezar Ivănescu, Numele poetului: Elenă Zărescu, LCF, 1982, 46; C. Sorescu, „Solăria”, SLAST, 1983, 15; Miron Blaga, „Solăria”, F, 1983, 9; Aureliu Goci, „Solăria”, RL, 1983, 46; Petria, Vâlcea, 425-426; Gloria Lăcătușu, „Reveriile voinței noastre ca popor”, „Al cincilea anotimp”, 1999, 3; Ioan St. Lazăr, Cu Doris intru Iisus, „Povestea vorbei”, 2000, 1; Popa, Ist. lit., ÎI, 566; Firan, Profiluri, ÎI, 363-364. L. Ch.
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
oamenilor din acest ținut al minelor. Rezistă la lectură câteva tablouri de atmosferă, care surprind „misterul” blestemat al locului, tensiunea momentului (primii ani după al doilea război mondial), ca și unele siluete. Oprindu-se și la alte medii, precum în Anotimpurile unei țigănci (2003), experimentând câteva formule narative, Z. conturează în cele douăzeci de povestiri din Epihia în stil valah (2003) imaginea unei Americi neconvenționale, „mărturisind” despre „desțărare” și despre experiențe dure sau grotești. SCRIERI: Întâmplări din viață și din sport
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
Cal bătrân cu chingă roșie, București, 1974; Pământul, marea, cerul și oamenii, București, 1974; Semnul delfinului, București, 1976; Ademenirea, Cluj-Napoca, 1983; Casa cu ochii scoși, I-II, Cluj-Napoca, 1993-1994; Muntele de foc, Cluj-Napoca, 1993; Celor morți fără lumină, Cluj-Napoca, 1994; Anotimpurile unei țigănci, pref. Dinu Bălan, Lugoj, 2003; Epihia în stil valah, postfață Dinu Bălan, Lugoj, 2003. Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, RL, 1975, 5; Constantin Zărnescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, TR, 1976, 1; Valentin F.
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
epidemic, cauzată de virusul gripal, manifestată prin febră, simptome generale și facultativ respiratorii, cu evoluție autolimitantă și risc de complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. 5.5.2 Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent în anotimpul rece și în zonele temperate, în funcție de nivelul de receptivitate sau imunitate al populației expuse față de structura antigenică a virusului gripal circulant. Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și durează 3-4 zile după debut. Transmiterea se face direct interuman, pe cale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
reduse, a costului modest, penicilina rămâne antibioticul preferat pentru pacienții care nu sunt alergici. Concluzii În practică este dificil de a diferenția o infecție virală de un caz de angină steptococică. În sprijinul diagnosticului vin informațiile legate de vârsta pacientului, anotimpul în care intervine, date epidemiologice, semne și simptome specifice. Pentru un episod anginos confirmat de laborator ca având SBHGA drept agent etiologic, se poate opta pentru penicilinoterapie,eritromicină sau cefalosporine. Tratamentul chirurgical (amigdalectomia) este rezervat cazurilor în care episoadele simptomatice
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
specii existente pe Terra. 5.2. Dinamica sezonieră. Fiecare specie de pasăre este legată de un anumit mediu de viață, corespunzător comportamentului și adaptărilor ei naturale. Această legătură este mai mult sau mai puțin durabilă pe parcursul unui an, în funcție de succesiunea anotimpurilor din emisfera nordică și de caracteristicile speciilor respective. Sunt specii de păsări care se resimt mai puțin sub acțiunea condițiilor ecologice schimbate, ca urmare a succesiunii anotimpurilor în timp ce alte specii sunt deosebit de sensibile. Migrația sau călătoria periodică a păsărilor este
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
legătură este mai mult sau mai puțin durabilă pe parcursul unui an, în funcție de succesiunea anotimpurilor din emisfera nordică și de caracteristicile speciilor respective. Sunt specii de păsări care se resimt mai puțin sub acțiunea condițiilor ecologice schimbate, ca urmare a succesiunii anotimpurilor în timp ce alte specii sunt deosebit de sensibile. Migrația sau călătoria periodică a păsărilor este unul dintre cele mai interesante, mai atrăgătoare și mai mărețe fenomene pe care ni le oferă natura. Sub noțiunea de migrație au fost cuprinse fenomene de natură
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în timpul iernii. Păsările care s-au adaptat la condițiile din timpul iernii se numesc sedentare și rămân în locurile natale ( Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae). Unele păsări sunt oaspeți de iarnă: toamna și iarna sosesc dinspre nord pentru a-și petrece anotimpurile nefavorabile în țara noastră. Alte specii sunt oaspeți de vară: sosesc primăvara din sud, se reproduc în ținuturile noastre iar toamna se îndreaptă din nou spre sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
microfauna din sol iar pe de altă parte de către homeotermele sedentare și de către unii oaspeți de iarnă. Statutul fenologic al păsărilor în acest sezon este : sedentare și oaspeți de iarnă. Cunoașterea aspectelor sezoniere ale dinamicii naturii organice determinate de schimbarea anotimpurilor, formează capitolul aparte al ecologiei, numit fenologie. Fenologia păsărilor se referă la observații despre venirea speciilor migratoare, începutul cuibăritului, depunerea ouălelor, eclozarea, zborul puilor, plecarea păsărilor călătoare. Analiza fenologică a avifaunei Grădinii Botanice Iași este prezentată în tabelul nr. 7
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
localităților. Abundența resurselor de hrană (fabrici cu specific alimentar, produse din carne și lactate, de legume și fructe) precum și dezvoltarea construcțiilor pe orizontală și verticală determină posibilități noi de instalare a cuiburilor pentru păsări și realizarea unui microclimat favorabil în anotimpul rece. În interiorul orașelor numărul de specii de păsări este destul de mare, de la cele care pot fi găsite cuibărind sau ca vizitatori temporari în diferite anotimpuri. În marile parcuri urbane, grădini publice, diverse locuri de agrement, în arborii din lungul șoselelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
determină posibilități noi de instalare a cuiburilor pentru păsări și realizarea unui microclimat favorabil în anotimpul rece. În interiorul orașelor numărul de specii de păsări este destul de mare, de la cele care pot fi găsite cuibărind sau ca vizitatori temporari în diferite anotimpuri. În marile parcuri urbane, grădini publice, diverse locuri de agrement, în arborii din lungul șoselelor și al marilor bulevarde, în spațiile verzi ale cartierelor și chiar în grădinile mai mici ale locuințelor se realizează o infinitate de posibilități pentru instalarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pe oră - ceea ce reprezintă de zece și, respectiv, de douăzeci de ori mai mult decât cea mai mare viteză de deplasare înregistrată cu patru decenii înainte. Avionul supersonic de pasageri depășește dublul acestor cifre. În 1790, în cel mai bun anotimp, distanța de la Boston la New York (peste 320 de kilometri) putea fi parcursă în patru zile. Astăzi, în aceeași perioadă de timp se poate face ocolul lumii, indiferent de anotimp. În ceea ce privește viteza de deplasare, Moscova este astăzi la fel de aproape de New York ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pasageri depășește dublul acestor cifre. În 1790, în cel mai bun anotimp, distanța de la Boston la New York (peste 320 de kilometri) putea fi parcursă în patru zile. Astăzi, în aceeași perioadă de timp se poate face ocolul lumii, indiferent de anotimp. În ceea ce privește viteza de deplasare, Moscova este astăzi la fel de aproape de New York ca și Philadelphia cu un secol și jumătate în urmă, iar întreaga planetă este considerabil mai ușor de parcurs decât era teritoriul tuturor celor 13 state care au fondat Statele Unite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cuceritorul. Astăzi, potențialul cuceritor al lumii are la dispoziție mijloacele tehnice pentru a-și stabiliza definitiv câștigurile, întrucât în interiorul teritoriilor cucerite forțele superior organizate, despre care am vorbit anterior, se află la îndemâna sa, oriunde și în orice moment, indiferent de anotimp sau de distanță. O revoltă incipientă, ce are loc la 1.500 de kilometri depărtare de prima bază a forței sale aeriene, este echivalentul, în termenii tehnologiei transporturilor din timpul lui Napoleon, uneia la o distanță de aproximativ 8 kilometri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
va confrunta cu reacția rapidă a puterii superioare și, astfel, va fi condamnată de la început la eșec. În fine, tehnologia modernă face posibilă extinderea controlului conștiințelor și al acțiunilor în orice parte a planetei, indiferent de poziția geografică și de anotimp. Mecanizarea totală, războiul total și dominația totalătc "Mecanizarea totală, războiul total Și dominația totală" Această analiză a mecanizării războiului modern, precum și a implicațiilor sale politice și militare nu ar fi completă dacă nu ar lua în considerare mecanizarea generală a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o distanță de 30-60 m de la lizieră în interiorul unei păduri, viteza vântului scade cu 30-60%, iar la 120-200 m în interior, atmosfera devine calmă. Aceste valori variază în funcție de speciile sau specia componentă, vârsta arboretului, structură pe verticală, consistență, elagaj și anotimp. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
obiectiv arhitectural sau maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul unui an, diferind în funcție de fenofază, imprimând peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților sau a văilor; acoperirea zonelor cu potențial de erodare; întreruperea unui teritoriu ocupat de eventuale culturi horticole și agricole; încadrarea drumurilor sau a aleilor prin aliniamente de arbori și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
oh!, cele cântate în versuri de însuși hobbitul Bilbo!), da, așa cum ai găuri globul de păpădie uscată, părăsit deasupra unei cărări. Și sorbea creierii, materia cenușie, păpa polenul marmeladificat al crinilor minții osândite la moarte, pusă la copt în rola anotimpului glorios. Locul ales nu îngăduia mai mulți privitori. Posibil, cine știe?, mă meniseră martor unic. Buimac de întâmplare, obligat de onoare să-mi duc până la capăt meseria mea de detectiv particular Ăscrisesem demult Detectivul Arthur!), cu lupa agățată de bretelele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
atingeri, îndepărtări... O plasă introspectivă ne întinde unul dintre cei mai importanți autori danezi contemporani, Jens Christian Grondahl, și noi ne aruncăm în plin, așteptând să fim salvați. Cumva, zbuciumul interior al personajului principal (un istoric de artă aflat în anotimpul lui „middle age“) din Liniște în octombrie (Editura Niculescu, 2007, traducere din limba daneză de Gabriela Sauciuc) se transmite, bolnăvicios. Grondahl mizează pe densitatea tonului și-a confesiunilor, știind că prin asta cititorul va deveni una cu povestea. Doar că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
că se uită cu scârbă la pasta aceasta umană, care se târăște cu sacoșe de unică folosință, gratuite, de pe la hipermarketuri, cu cojoace sau paltoane vechi de 20 de ani, patinând ca proasta pe gheața trotuarelor criminale. În mod sigur, în anotimpul hibernal, România este o țară și mai mizerabilă decât este ea în mod normal. Și mult mai scumpă (la buzunare). De aceea o urăsc constant și-mi pare puțin rău că o fac dar.... Codruț 19 ianuarie 2006 O deosebită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]