8,699 matches
-
adică la șosea, peste Tazlău. Până astăzi se păstrează denumiri și toponimice care atestă acest lucru; astfel dealul Fănăriș se cheamă și astăzi la fel, cu variantele Dealul Fânăriei, Dealul Fânațului, Valea Fânațului, La Fânaț, iar partea de sus, dinspre apus, se numește Fundu` (Fundătura) Fânațului sau Fundoaia. Partea din margine, mai aproape de pădure, se numește până astăzi Fundu` (Fundătura) lui Berea - probabil acolo se vor fi retras din calea turcilor vechii bereșteni, care mai apoi au coborât în sat. Bătrânii
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
în el peste noapte. Tot aici se țineau și mărfurile de contrabandă. Separat, peste drum, s-a mai ridicat un hambar din lemn, cu uși mari, în care se dezinfecta lâna de oi care trecea pe aici și lua drumul apusului prin Brașov, caravane între 20-50 de căruțe odată. Toate acestea, clădite sub patronajul Composesoratului (asociație de proprietari de păduri) pe terenuri aparținătoare acestuia, s-au distrus fără nici o urmă în războiul din 1914-1918. Până în anul 1848, an de frământări sociale
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
o despărțire foarte emoționantă fiind o ,petrecere”care se termina cu lacrimi de ambele părți. Mulți dintre acei tineri, plecați cu mult entuziasm pentru a servi patria, nu s-au mai întors de pe fronturile militare desfășurate în răsărit sau la apus. Marea majoritate a celor încorporați mergeau la regimentul 92 Infanterie din Orăștie, care a avut misiuni de luptă importante pe ambele fronturi de luptă și a suferit pierderi importante din rândul combatanților și a tehnicii de luptă (în luptele de la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Ordinul se ocupa cu organizarea de serbări, printre care și cea de la 3 ianuarie, dedicată împăratului aflat la putere. Edificiul impunător și de proporții mari și „închide la mijloc o curte centrală (despărțită în două printr-un zid), înconjurată dinspre apus și răsărit de cîte o bazilică”. În mijlocul curții se afla pe un soclu impunător altarul împăratului. Obiectele valoroase ale corporației erau păstrate într-o încăpere subterană, cu pardoseală de piatră, pereți tencuiți și o ușă de siguranță. Printre obiectele descoperite
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
de mulțimea copacilor și a grădinilor ce-l împânzesc. De asemeni satul se observă frumos, cu casele sale așezate de o parte și de alta a șoselei, fiind plin de ulițe dese și întortocheate. În centrul satului, pe partea de apus a șoselei, se regăsesc cele patru edificii care îi aduc fală: Primăria, Școala generală, Căminul Cultural și Monumentul Eroilor. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”." Mai la vale pe șosea se regăsește biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și statornicindu-se in vecinătate satului Stănești. Aceste patru mici au evitat însă a se uni între ele păstrîndu-și originea etnică precum și unele tradiții. Ei erau amplasați astfel: Rucărenii în centrul Cașinului nou format în timp, dragoslovenii în partea de apus și miază-noapte, secărenii în partea de răsărit iar susenii în partea de miază-zi. Odată cu scurgerea timpului însă, toate aceste comunități împreună cu satul Stănești s-au alipit formând Cașinul nou. Chiar și așa, Cașinul a continuat până pe la sfârșitul secolului al
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
situat la dreapta râului Cașin, din malul acestuia și până la poalele dealului Buciumi. Se învecinează înspre răsărit cu comuna Buciumi aflată deasupra pe dealul cu același nume, înspre miază-noapte cu zona numită „la Velniță”, înspre miază-zi cu Pochița, iar înspre apus cu satul Cașin, de care este despărțit prin râul Cașin. Legătura între satul Cașin și „Cotul lui Briceag” se poate face prin intermediul unei punți de lemn, sau cu automobilul ajungând mai întâi în Pochița și trecând apoi pe podul care
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
sat, de meserie cârciumar, pe care îl chema Dogaru, de aceea satul s-a numit un timp „cotul lui Dogaru”". Pochița este situată la poalele dealurilor Buciumi și Podu Mare, ocupând spațiul dintre acestea și râul Cașin. Se învecinează înspre apus cu Vlașca, înspre miază-noapte cu „Cotul lui Briceag”, înspre miază-zi cu satul Cașin, iar înspre răsărit cu comuna Buciumi situată deasupra pe dealul cu același nume. Pochița este o așezare umană exclusiv la dreapta apei Cașinului, asemeni „Cotul lui Briceag
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
făcut o incursiune și în Transilvania în 1092. Totuși, centrul puterii le-a rămas în continuare între Don și Nipru ("Cumania albă") până când mongolii, după bătălia de la Kalka (1223) au silit populația cumană care a supraviețuit să se transmute spre apus. În acel moment cumanii s-au așezat (1239-1240) în număr mai mare, la vest de Nipru până la Dunăre (Cumania Neagră), părți stăpânite de ei încă din a doua jumătate a secolului al XI-lea. Cu această ocazie unii dintre cumani
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
începând cu partea de sus. Mișcarea apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adăugând culoare în diferite zone se pot obține degradeurile dorite. Se pot obține și degradeuri bicolore adăugând de exemplu galben sau roșu în zona de apus a soarelui. "Glazurarea" este aplicarea unui strat de culoare peste un strat anterior. Stratul trebuie să fie suficient de diluat ca stratul precedent să fie vizibil prin el. Glazurarea se folosește la combinarea a două sau mai multe culori, la
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
deopotrivă, snopii rezultați fiind așezați în cruci care puteau să fie de 25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Lunca Ilvei () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Lunca Ilvei se întinde pe o suprafață de 9.121 ha și are ca vecini: la răsărit Poiana Ștampei din județul Suceava, la apus Ilva Mare, la nord localitatea Șanț iar la sud localitățile Tiha Bârgăului și Leșu. Lunca Ilvei este așezată în partea de nord-est a județului Bistrița Năsăud, la izvoarele râului Ilva, la întretăierea paralelei 47 grade 21' 25" latitudine nordică, cu
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești, construcții făcute din fugă în epoca decadenței. Acoperișul este în formă de șarpantă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, despărțit de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are forma pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
Lișna de la frații Vărticești”. Documentul este scris de Dumitru din Suceava în anul 1598, luna februarie, ziua 28. Denumirea satului: Denumirea satului poate fi de origine slavă. În vechime satul de astăzi purta două nume, spre răsărit - Lișna, iar spre apus - satul Sfărcăuți, care a dispărut, probabil la 1822 când o bisericuță ce era în Lișna, a fost strămutată în parohia Crăiniceni (Horodiștea) județul Botoșani, după cum arată inscripția de acolo. Construcția bisericii Biserica s-a construit în anul 1814 și s-
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
din icoane și alte obiecte de cult au fost aduse în noul locaș de cult. Noua biserică cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril a mai primit ca patron și pe Sf.Anastasie Persul. La această dată și partea de apus a satului Lișna, numit atunci Sfărcăuți trece la denumirea de Lișna. Ctitori ai acestei biserici sunt menționați: Preot Nichiforescu, Elefterie cu soția sa Anghelina, Grigoraș și enoriașii parohiei. Arhitectura bisericii Biserica este în formă de treflă, cu dimensiunile 55,20
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
se află înregistrat în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 53. În răspunsul la chestionarul Odobescu, ms., f. 213, învățătorul I. Băncilă, tatăl ilustrului pictor, menționează, la 1871, în răspunsul sau : Se spune că în partea dinspre apus (a Cetățuiei) au fost apărat și prin un zidu de piatră însă astăzi nu se cunoaște decât ca o urmă de șanțu părăsitu și se vorbește că acel locu ar fi servit de apărare contra păgânilor... Se zice că se
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu clopotnița se află un monument cu caracter religios; pe un soclu de piatră se ridică chipul Mântuitorului între doi îngeri, în dreapta și stânga pe coama zidurilor, chipurile apostolilor, figurile sculptate în piatră. Monumentul este în genul monumentelor similare din Apus și poartă caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne de lemn pe fundație și soclu de piatră, în partea răsăriteană socului se ridică la 1,5m. Acoperișul în șarpantă, coama țuguiată, cu poalele strașinei prelungite în afară la
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
Atât la sfârșitul toamnei cât și la începutul primăverii crivățul aduce scăderea bruscă a temperaturii. Vântul de sud este cu umiditate, Baltărețul, care bate mai mult la sfârșitul primăverii și începutul toamnei. În sfârșit, un alt vânt este cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
considerate ca întemeietorii acestei vetre rurale. Satul "Dejani" se află poziționat: Satul are două hotare, în sus și în jos de sat, învecinându-se la miazănoapte cu Recea,la miazăzi fiind munții,la răsărit hotarele Recei și Berivoiului iar la apus hotarul satului Breaza. Nu este exclus ca începuturile viețuirii în locul acesta, să coboare mult în adâncul istoriei, poate chiar în vremuri dacice, ca și în cazul satului vecin Breaza, unde s-a descoperit o străveche fortificație dacică numită generic ""a
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
s-au remediat avarii survenite la acoperișul bisericii și s-a acoperit turnul cu tablă zincată, iar în 1984 s-a rezugrăvit exteriorul. Tot în timpul păstoririi aceluiași preot s-a ridicat și gardul de ciment care închide în partea dinspre apus Grădina Căpitanului, o parte din aceasta fiind folosită ca cimitir, aflat pe stânga la intrarea în sat. În timpul interimatului de trei ani 1991 - 1994 asigurat de preotul Ioan Ciocan s-a instalat un nou paratrăznet, iar pe când păstorea preotul Marcel
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Brașov, Transilvania, România. Satul Șona este așezat la est de orașul Făgăraș, înșiruit pe malul drept al Oltului, străjuit la partea de nord de coroana de dealuri colinate, care depășește mult lungimea satului și a hotarelor lui spre răsărit și apus. Puținele documente care există, confirmă că această așezare românească datează din cel puțin secolul al XIII-lea e.n. În „Țara Bârsei” și „Țara Făgărașului”, în special la Nord de râul Olt foarte multe sate și comune sunt locuite de români
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
obicei primăvara, cu ajutorul unei mături, îl începeau cu peretele dinspre răsărit, după ce dădeau de trei ori cu mătura spre răsărit spunând: ,Să se curățească casa ca soarele!”. La Sântoader se face curățenie generală în gospodărie și se aruncă ,gozul” spre apus zicându-se: „Să se curățească toate relele din casă, să se ducă cum merge soarele la apus” Anumite lucruri ca îmbăiatul copilului, ,strânsul” apelor din nouă izvoare pentru locuit, semănatul holdei, se fac numai între răsăritul și asfințitul soarelui. Sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mătura spre răsărit spunând: ,Să se curățească casa ca soarele!”. La Sântoader se face curățenie generală în gospodărie și se aruncă ,gozul” spre apus zicându-se: „Să se curățească toate relele din casă, să se ducă cum merge soarele la apus” Anumite lucruri ca îmbăiatul copilului, ,strânsul” apelor din nouă izvoare pentru locuit, semănatul holdei, se fac numai între răsăritul și asfințitul soarelui. Sunt cunoscute multe plante cu puteri tămăduitoare: tăltinoaia pentru hemoragii, pojornița pentru stomac și ficat, breiul pentru dureri
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]