8,259 matches
-
cu prioritate - alături de construcția de șosele - din proiectele austriece, dată fiind importanța pe care o prezenta pentru austrieci posibilitatea realizării unei legături rapide cu capitala Imperiului Habsburgic. Înainte de toate, această linie telegrafică trebuia să țină în contact permanent comandamentul trupelor austriece din Principatele Române cu Viena. Atunci când situația politică putea aduce schimbări de la o zi la alta, această legătură căpăta o însemnătate considerabilă. Apoi, o rețea telegrafică pe teritoriul țărilor noastre, deservită de funcționari proprii, făcea din austrieci deținătorii secretelor privind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vor intra în nemijlocită comunicație telegrafică cu Viena, Berlinul, Parisul și Londra, iară comerțul Moldovei, care pe cât merge se întinde cu provinciile învecinate a staturilor imperiale, va căpăta cele mai mari avantaje...”. Coronini, declarând că vorbea în numele ministerului de comerț austriac, înțelegea să sublinieze că instalarea telegrafului urma să servească înainte de toate relațiilor economice. El preciza, în aceeași adresă, că sumele de bani investite de către Moldova în acea întreprindere vor fi foarte curând amortizate, prin taxele pe care particularii le vor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un izvor nu puțin însămnătoriu de venituri, mai cu samă dacă această linie telegrafică s-ar prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați și Brăila...”. Acesta era planul austriac al viitoarei rețele telegrafice moldovene. Austriecii aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste motive, austriecii s-au preocupat numai de realizarea rețelei, care atingea punctele mai sus citate. Restul rețelei telegrafice a Moldovei s-a construit numai din inițiativa locală. Propunerea austriacă a fost acceptată imediat de către Sfatul Administrativ al Moldovei. Răspunsul acestuia a fost determinat de nevoile de ordin economic ale țării, aflată într-o perioadă când dezvoltarea schimbului de mărfuri pe piața internă și internațională atinsese un astfel de nivel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
manifestat dorința de a avea o legătură directă Cernăuți-Iași-Galați, dar n-au acordat nici o atenție eforturilor pe care le-a făcut guvernul moldovean în vederea instalării cât mai grabnice și a altor stații în afară de Iași și Galați. Impunerea punctului de vedere austriac constituia o dovadă în plus că telegrafia, care urma să se introducă în Moldova, trebuia să servească, înainte de toate, intereselor austriece. După multe discuții referitoare la punctul de releu al rețelei moldovenești cu cea austriacă, s-a căzut de acord
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
guvernul moldovean în vederea instalării cât mai grabnice și a altor stații în afară de Iași și Galați. Impunerea punctului de vedere austriac constituia o dovadă în plus că telegrafia, care urma să se introducă în Moldova, trebuia să servească, înainte de toate, intereselor austriece. După multe discuții referitoare la punctul de releu al rețelei moldovenești cu cea austriacă, s-a căzut de acord ca acesta să fie punctul de vamă de la Nimerceni. Negocierile s-au încheiat cu un schimb de declarații, redactate în patru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu poate fi găsită, în manuscris, acolo unde ar fi fost normal să fie păstrată. Un singur articol al convenției (art. 10) este rezumat într-o adresă a lui Coronini către guvernul Moldovei. Din el aflăm că trupele de ocupație austriece erau scutite de plata taxei „depeșilor” telegrafice și a corespondenței. După semnarea convenției telegrafice, a urmat adeziunea Moldovei la „tratatele” uniunii telegrafice austro-germane din anii 1851, 1853, 1855 și 1856, fără aprobarea prealabilă a Curții suzerane. Întrucât Principatele Române se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
telegrafice austro-germane din anii 1851, 1853, 1855 și 1856, fără aprobarea prealabilă a Curții suzerane. Întrucât Principatele Române se aflau sub suzeranitatea turcească, în principiu nu aveau dreptul să încheie convenții internaționale. Așadar s-a nesocotit acest principiu sub ocupația austriacă. Nu știm care a fost atitudinea Turciei față de această situație. Este exclus ca ea să nu fi aflat de existența convenției. Bănuim însă că guvernul otoman s-a abținut de a protesta, deoarece nu dorea înăsprirea relațiilor cu o putere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de existența convenției. Bănuim însă că guvernul otoman s-a abținut de a protesta, deoarece nu dorea înăsprirea relațiilor cu o putere al cărei sprijin îi era necesar cu prilejul rezolvării unor probleme viitoare mult mai importante. De altminteri, proiectele austriece nu erau stânjenite de Turcia, ci de Anglia și Franța, ale căror interese în Principatele Române constituiau o permanentă grijă pentru guvernul din Viena. Instalarea de către francezi a unei linii telegrafice la sud de Dunăre și prezența inginerilor francezi la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra acestor negocieri și să-i ceară să ajungă, în prealabil, la o înțelegere cu guvernul austriac. În Principatele Române, aflate sub ocupația trupelor austriece
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra acestor negocieri și să-i ceară să ajungă, în prealabil, la o înțelegere cu guvernul austriac. În Principatele Române, aflate sub ocupația trupelor austriece, sub presiunea cărora puterea ocupantă obținuse condiții contractuale avantajoase și definitive, concurența franceză a fost lesne înlăturată. Către sfârșitul anului 1854, lucrările de instalare a telegrafului au început, însă în condiții defavorabile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra acestor negocieri și să-i ceară să ajungă, în prealabil, la o înțelegere cu guvernul austriac. În Principatele Române, aflate sub ocupația trupelor austriece, sub presiunea cărora puterea ocupantă obținuse condiții contractuale avantajoase și definitive, concurența franceză a fost lesne înlăturată. Către sfârșitul anului 1854, lucrările de instalare a telegrafului au început, însă în condiții defavorabile. În primul rând, buna desfășurare a lucrărilor s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
treacă imediat la achiziționarea de material. În afară de lemn și mână de lucru, restul materialelor necesare telegrafiei au fost importate din Austria. Deja, la 30 septembrie 1854, Coronini, într-o adresă către Sfatul Administrativ al Moldovei, arăta că ministrul de comerț austriac - în cazul când Moldova adoptă sistemul telegrafic austriac - este gata să trimită de la Viena aparatele și obiectele necesare. După cum se vede, Coronini avusese grijă să insereze, în adresa de mai sus, o condiție, care, în împrejurările de atunci, nu putea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și mână de lucru, restul materialelor necesare telegrafiei au fost importate din Austria. Deja, la 30 septembrie 1854, Coronini, într-o adresă către Sfatul Administrativ al Moldovei, arăta că ministrul de comerț austriac - în cazul când Moldova adoptă sistemul telegrafic austriac - este gata să trimită de la Viena aparatele și obiectele necesare. După cum se vede, Coronini avusese grijă să insereze, în adresa de mai sus, o condiție, care, în împrejurările de atunci, nu putea fi ocolită de către Moldova. Coronini mai adăuga că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trimită de la Viena aparatele și obiectele necesare. După cum se vede, Coronini avusese grijă să insereze, în adresa de mai sus, o condiție, care, în împrejurările de atunci, nu putea fi ocolită de către Moldova. Coronini mai adăuga că ministrul de comerț austriac „...se interesează pre mult de tot ceea ce se atinge de păstrarea și siguritatea acestui așăzământ...”, explicând guvernului moldovean că cheltuielile introducerii telegrafiei în Moldova nu pot fi mari, dat fiind faptul că Moldova este bogată în păduri, iar lemnul are
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei. Sârma de asemenea se importa din Austria, la prețul de 900-1.000 lei centnerul. Dată fiind valoarea de atunci a monedei, aceste sume reprezentau un însemnat sacrificiu pentru Moldova, sleită de ocupația străină. Cumpărarea materialelor era făcută de către funcționarii austrieci, care dețineau posturile de conducere în telegrafia moldovenească. Prin intermediul lor nu scăpa nimic controlului austriac. La 11 august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dată fiind valoarea de atunci a monedei, aceste sume reprezentau un însemnat sacrificiu pentru Moldova, sleită de ocupația străină. Cumpărarea materialelor era făcută de către funcționarii austrieci, care dețineau posturile de conducere în telegrafia moldovenească. Prin intermediul lor nu scăpa nimic controlului austriac. La 11 august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul, la o valoare a florinului de 7 lei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
central, s-a mărit cu încă o masă și aparate în valoare de 4.500 lei. A doua linie, care s-a instalat, a fost linia telegrafică Iași - Galați. Feldmareșalul Hess arătase utilitatea acestei linii, care corespundea întru totul intereselor austriece. Austria se vedea astfel legată direct cu cele două porturi de la gurile Dunării. Linia Iași - Galați prezentând o mare importanță și pentru comerțul Moldovei, construirea ei s-a hotărât odată cu aceea de la granița Austriei, la Iași. La 16 decembrie 1854
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua obligația de „a subscrie la toate principiile și dispozițiile atingătoare de Uniunea telegrafică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se amestece mai mult decât în trecut în treburile Moldovei. Totodată, trebuie subliniat că Moldova n-a participat la dezbaterea noilor tratate, pe care ea a fost obligată să le aplice în urma unei simple invitații a Austriei, și că funcționarii austrieci, ocupând posturile principale în telegrafia moldovenească, au aplicat prevederile tratatelor, înterpretându-le după propriile lor interese. În 1856, s-a produs însă o schimbare a situației. Dacă în 1854 Austria a negociat direct cu Moldova, încheind convenții cu caracter internațional, fără
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și ai Austriei au semnat o convenție telegrafică. Această convenție, printre alte prevederi, considera Principatele Române ca parte integrantă a Imperiului Otoman și stabilea că „taxele depeșilor din Austria și invers vor fi ținute în seamă și reglate de către administrațiile austriece și că, potrivit acestor dispoziții, nu vor putea trece în seama României decât taxele depeșilor destinate țărilor române”. De fapt a fost vorba de concesii reciproce. Austria a consimțit să considere și pe viitor Principatele Române ca parte integrantă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care încălca acordul austro-moldovean din 10 noiembrie 1854, deși s-a aplicat imediat, n-a fost adusă formal la cunoștința Principatelor Române decât la 31 octombrie 1859. Austria a continuat să se bucure astfel de o situație privilegiată și funcționarii austrieci au continuat să aplice în Moldova, conform punctului lor de vedere, regulamentele Uniunii telegrafice austro-germane. Deși fuseseră alcătuite comisii în vederea adaptării acestor regulamente situației din Moldova, schimbările propuse erau însă în sensul celei pe care o propunea Divanul Obștesc domnitorului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
franceză sau germană (art. 2), iar dovezile pentru sumele de bani intrate în casă, scrise în limba română, trebuiau să fie întovărășite de o traducere în limbile germană sau franceză (art. 9). În luna noiembrie 1855, generalul Alemann, comandantul garnizoanei austriece din Galați, aducea la cunoștința domnitorului cel de-al treilea tratat adițional al Uniunii austro-germane, pe care domnitorul îl ratifica. După cum se vede, aceasta a fost o perioadă de dibuiri și încercări de organizare a acestei instituții, conform obligațiilor pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova, ca membră a Uniunii telegrafice austro-germane. Dificultățile întâmpinate se datorau și greutăților de adaptare a regulamentelor Uniunii, cărora era greu să li se găsească o formă potrivită de aplicare la realitatea moldovenească. Această perioadă poartă din plin pecetea ocupației austriece, precum dovedește rolul pe care l-au avut funcționarii austrieci în telegrafia moldoveană. Toate regulamentele telegrafice, aplicate în Moldova, au fost întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
datorau și greutăților de adaptare a regulamentelor Uniunii, cărora era greu să li se găsească o formă potrivită de aplicare la realitatea moldovenească. Această perioadă poartă din plin pecetea ocupației austriece, precum dovedește rolul pe care l-au avut funcționarii austrieci în telegrafia moldoveană. Toate regulamentele telegrafice, aplicate în Moldova, au fost întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente acordau rolul de conducător biroului central telegrafic din Iași. Regulamentul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]