8,717 matches
-
a-i determina pe copii să joace nu doar imitativ, ci și creativ, adică să transpună o temă oarecare (o poveste, o întâmplare, un basm), fără prea multă pregătire, într-o scenetă. Astfel, în prealabil se va povesti întâmplarea sau basmul respectiv, pentru ca apoi să se transpună în scenetă. Copiii iși vor alege singuri rolurile, vor porni singuri dialogurile. Acest gen de artă convinge prin următoarele motivații: constituie un exercițiu excelent de memorare, solicită la maximum fantezia și creativitatea, precum și dezvoltarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
1929 (2), dar și în unele teze publicate împreună cu Roman Jakobson în 1928. 11 Definirea conceptului de structură era, teoretic, înfăptuită ! Practica cercetătorilor arată difuziunea concepțiilor în lucrările formaliștilor ruși din deceniul doi și trei al secolului. V. Propp segmentează basmele rusești în motive și realizează adevărate "ecuații" prin care distinge variantele *2 B. V. Tomașevski întreprinde aceeași operație asupra operelor beletristice *3, B. Eichenbaum asupra povestirii lui Gogol, Mantaua, iar O. Brik, V. Șklovski, L. P. Iakubinski și V. Vinogradov
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
numele populației arimine/getice ce s-a stabilit pe aceste meleaguri în vremuri pe care încă nu le putem pune pe răbojul timpului cu precizie, cuvîntul înseamnînd ceata de în-geri, sau neamul zămislit din îngeri(polei: îngeri, ființe cerești din basmele românești + stina: stână, locul unde se adună oile și ciobanii). Are această realitate istorică vreo legătură cu născocirea ivriților privind originea uriașilor, îi întreb pe ei așa, poate le mai iese din cap vreo vedenie să ne lumineze? Ivriții, cînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tot acum se strîng și plantele de leac precum și crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari pentru găsirea izvoarelor iar de alții pentru găsirea comorilor ascunse în pămînt. Ne mai spun ,,basmele” noastre - ale lor fiind numai revelații primite de la Talpa Iadului - că în această zi de reașezare a lumii pămîntești, se adună șerpii care se înfășoară cîte doi pe tulpina unui alun subțire chinuindu-se săracele vietăți pînă scot din gurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
într-un cult vechi ce se practica în toriștea străbună. Ticăloși și nemernici cum le-a fost și le este judecata, pentru a da în bășcălie și această comoară de spiritualitate ei au spus că este o cloșcă dintr-un basm românesc dar care nu ne aparține, adică să ne băsmuiască ei toată istoria veche! Faptul că au numit mai tîrziu acest tezaur ,,Cloșca cu puii de aur” este încă o dovadă a disprețului pe care l-au arătat din totdeauna
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
situațiile cele mai complexe. Era iute nu numai la gândire, ci și la lucrul de mână. împletea cu multă ușurință flanele de lână, ciorapi sau mănuși, de la o vârstă de copil, uimitor de repede. învăța cu multă ușurință poezii și basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a concepției magice despre lume și viață; b) apariția unui grup social ce obține avantaje din tehnica „vrăjitoriei”; c) cercetarea incantațiilor magice. Școala Gusti știa foarte bine că s-au studiat mai mult doar anumite forme de literatură populară (balade, basme, doine). S-au cercetat mai puțin cântecele rituale (colinde, bocete, descântece), credințele, superstițiile și obiceiurile populare, scrie Gheorghe Pavelescu. Or, magia dă seama într-o mare măsură de mentalitățile tradiționale și moderne ale românului. Cercetările socioantropologice din apuseni au fost
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere de 8-10 rânduri, în care să-ți
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
sus zise fețița chemânduși prietenii, după ce se înbărbătară unii pe alți. TESTUL NR. 1 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ,,Era odată un oraș de basm, locuit de pitici. Li se spunea pitici pentru că erau mici, mici de tot. Niciunul dintre ei nu era mai înalt decât un castravete, și nici acela prea mare. Însă orașul lor era tare frumos. Pe lângă fiecare casă creșteau sumedenie de
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
N. Nosov, Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor lui). Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie un enunț în care cuvântul mare să aibă alt sens decât în textul dat. 2. Scrie cuvinte cu același înțeles pentru: basm, sumedenie, înalt, se numea. 3.Identifică în text trei cuvinte diferite care au același sens 4. Explică în 3-5 rânduri de ce orașul descris în fragmentul dat este unul de basm. B. Limbă și comunicare 5. Scrie câte un enunț în
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
în textul dat. 2. Scrie cuvinte cu același înțeles pentru: basm, sumedenie, înalt, se numea. 3.Identifică în text trei cuvinte diferite care au același sens 4. Explică în 3-5 rânduri de ce orașul descris în fragmentul dat este unul de basm. B. Limbă și comunicare 5. Scrie câte un enunț în care cuvintele odată, casă și iar să se scrie diferit decât în textul dat. 6. Identifică în enunțul următor părțile de propoziție studiate, indicând funcția cuvintelor: Pe malul pârâului creșteau
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
rețin imaginea Crengi mari în flori de umbră mă cuprind. Ea mă ajută să înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus în scrierea veche - nu numai la Eminescu, dar în mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur’le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii - care de data aceasta înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se poate spune că era un copil de mânăstire. Informația este în toate sursele demne de crezare și poate că nu e elev care să fi citit „Călin (file din poveste)” și să nu fi aflat că are la bază basme și povești pe aceeași temă auzite de poet la Agafton. Mai puțină lume știe, însă, că Maica Olimpiada a mediat, prin 1886 1887,cumpărarea unei case în Botoșani pentru nepoții ei, Mihai și Harietta, care ședeau în gazdă sora îngrijindu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
oștile păgâne care se năpusteau asupra noastră să ne cotropească și să ne jefuiască avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și din vârful sabiei noastre, luptă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sunt mai silențioase. analogia fantezistă (magică) se bazează pe legătura dintre gândirea creativă și satisfacerea dorințelor în viziunea unui copil, adică o legătură între lumea reală, așa cum este percepută de grup, cu restricții, și o lume imaginară, o lume de basm, fantastică, în care orice este posibil, așa cum este percepută de un copil. O problemă în domeniul cuceririi spațiului cosmic era asigurarea etanșeității perfecte pentru costumele cosmonauților. Grupul sinectic a folosit o analogie magică: într-o lume imaginară se comandă unor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
corespondență cu Octavian Goga, care îi va vedea unele versuri înainte de a fi încredințate tiparului. Între 1895 și 1897 colaborează la „Familia” mai ales cu adaptări și traduceri după narațiuni populare din literatura străină (Said și Hassan, din germană; Visul, basm oriental tradus din franceză; Baba Sălcuța, din germană; Dracii pe câmpia cerului, după R. Baumbach). La revista „Luceafărul”, în a cărei activitate redacțională se va implica, trimite, în 1904-1905, versuri, câteva poezii fiind publicate postum tot aici. În privința prozei, T.
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
de o argumentație convingătoare (Un răspuns „Vieții românești”, Moartea lui Caragiale, Scrisoare d-lui N. Xenopol - Cazul Lovinescu). Sunt inserate o serie de conferințe ținute la Ateneul Român: Bresle vechi și bresle noi de V. N. Madgearu, Elemente egiptene în basmele românești de Raul Mihai Teodorescu, Despre rolul femeii în evoluția marii proprietăți de Gh. Ghibănescu, iar Ion Duscian comentează volumul Elemente de metafizică de C. Rădulescu-Motru. Deși nu are un pronunțat caracter literar, revista găzduiește în fiecare număr versuri de
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
C. Platon (versuri) sunt, de asemenea, colaboratori. Din literatura populară română, a cărei valoare artistică și documentară este afirmată în articolele lui I. Ionescu de la Brad, Nicolae Filimon și Pantazi Ghica, se tipăresc, în afara unor poezii culese de V. Alecsandri, basmele lui Petre Ispirescu ( Fata de împărat și pescarul, Povestea lui Făt-Frumos ș.a.), precum și povești comunicate de Nicolae Filimon (Roman Năzdrăvan, Omul de piatră). Tot Filimon scrie și cronici ale spectacolelor de teatru românesc sau de operă, alternativ cu Pantazi Ghica
ŢERANUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290154_a_291483]
-
precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei. Intenția de a scrie un studiu și despre basme nu s-a materializat, dar basmele culese de T., apărute postum, sunt mărturia interesului său constant pentru această specie folclorică. Ceea ce l-a impus a fost monumentala colecție Poezii populare române (1885), care se numără, alături de cele ale lui Vasile
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei. Intenția de a scrie un studiu și despre basme nu s-a materializat, dar basmele culese de T., apărute postum, sunt mărturia interesului său constant pentru această specie folclorică. Ceea ce l-a impus a fost monumentala colecție Poezii populare române (1885), care se numără, alături de cele ale lui Vasile Alecsandri și Grigore G. Tocilescu, între
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Istoria limbii și literaturii române de la începuturi până la 1882, îngr. Ileana Ene, pref. Virgiliu Ene, București, 2002. Culegeri: Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Poezii populare, îngr. și pref. Al. Bistrițeanu, 1957; Basme române, îngr. și pref. Stanca Fotino, București, 1968; ed. îngr. Rodica Pandele și Petre D. Anghel, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 39-41; Gion [G.I. Ionnescu-Gion], Poezia populară, colecțiunea G. Dem. Teodorescu, „Românul”, 1883, 25-26 iunie
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
cu a cineastului”, de „o adevarată punctuație cinematografică” (Doina Curticăpeanu). Ț. va colabora, de altfel, ulterior, cu regizorul Jean Georgescu la realizarea filmului artistic Maiorul Mura. S-a aplecat și asupra eposului popular japonez, pe care l-a prezentat în Basme japoneze (1938) și Cocorul alb (1967), culegeri de povești populare traduse de Ț. Pentru lucrarea Caracterele civilizației japoneze (1942, în colaborare cu Gheorghe Băgulescu) i s-a decernat Premiul Kokusai-Bunka-Shinkokai al Societății pentru Dezvoltarea Legăturilor Culturale Internaționale din Tokyo, iar
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
Caracterele civilizației japoneze (în colaborare cu Gheorghe Băgulescu), București, 1942; Japonia de ieri și de azi, București, 1943; Japonia. Artă, femeia, viața socială, București, f.a. Traduceri: Seiji Shimota, Insula Okinawa, pref. A. Cernea, București, 1961 (în colaborare cu Pericle Martinescu); Basme japoneze, București, [1938]; Cocorul alb, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1967. Repere bibliografice: Lucreția Karnabatt, O carte despre Japonia, DMN, 1925, 6 577; Romulus Dianu, „Japonia”, RP, 1925, 2 253; G.B. [George Baiculescu], „Japonia”, ĂLA, 1926, 280; Al. R.
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul dramatic 1. Oral (popular): vicleimul, irozii, jocurile cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]