7,915 matches
-
p.) (1 p.) Text B ACTUL I, SCENA V Spiridon: (singur, intră din dreapta făcându-și o țigară) Măă! al dracului rumân și jupânul nostru! Bine l-a botezat cine l-a botezat "Titircă Inimă-Rea". Ce are el cu mine? Zău! Biata cocoană și cu nea Chiriac! Cu ei mai am noroc, ei mai mă scapă de afurisitul, că 9despre partea lui Jupân Titircă Inimă-Rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. Ieri săptămâna, când s-a întors de la grădină
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
acuma; mâine dimineață jupânul săracul să deschiză prăvălia; ai stat pân-acuma să bei la tutun, 'ai? - Nu jupâne, zic, da' dacă nu mi-e somn. -Nu ți-i somn, 'ai? stai că-ți fac eu ție poftă de culcat!"... Bietul nea Chiriac m-a scăpat, că luase pe sfântul Niculae din cui... Ieri seară m-a găsit dormind: "Bravos, musiu Spiridoane! zice; dormi, ce-ți mai pasă! tutun ai tras destul, acum te-ai pus să tragi la aghioase; trai
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
că va deveni o lucrare de referință pentru cursurile de cercetare și metodologie În științe sociale. Donald T. Campbell Bethlehem, Pennsylvania Prefațătc "PrefaȚĂ" În mod stereotipic, studiul de caz a fost multă vreme (și continuă să fie) văzut ca o biată rubedenie a metodelor din științele sociale. Cercetătorii care folosesc studiile de caz se consideră că și-au Înjosit disciplinele academice. Au fost denigrate și pentru că nu dau dovadă de suficientă precizie (i.e. cuantificare), obiectivitate și rigoare. Acest șablon, apărut În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
avem un zegras înrozitor, un balast fantastic. Cei care propovăduiau învățătura lui Dumnezeu făceau note informative la Securitate» - a spus Iorgulescu. El a suștinut că, în ceea ce privește colaborarea clerului cu Securitatea, «mai grav» a fost nu la nivelul preoților de parohii - «bieți turnători» -, ci la nivelul capilor Bisericii. Efectul ține mai degrabă de Legea lustrației. Desecretizarea arhivelor Bisericii ni-i va arăta, mai degrabă, pe potențialii lustrabili» - a adăugat ministrul Culturii. El a susținut că, în ordinea priorităților, importantă este curățarea clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să-i deie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fetei bătrâne: "D-apoi măritișul e pâră veche! Rău e când te măriți fată bătrână, dar ia gândește-te tu că nu te-i mărita niciodată, și atunci să mi te văd cum ai roade muchiile hornului... rămâne câte o biată fată de cârd, și ba nu-i noroc, ba nu-i parte, ba nu-s multe de toate, ba zi mai bine că nu vrea Dumnezeu și, dacă nu vine nimeni s-o urnească de pe cuptor, suspină, sărmana, că i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pot fi reunite la un loc, dar nu mai e vasul dintâi... MARIA: Suntem oameni... putem greși... Ne iubim, dar suntem oameni. GELU: Doi inși care se iubesc cu adevărat nu mai sunt oameni... MARIA: Ba da... ba da... sunt bieții oameni careși caută un pic de fericire... atât cât e cu putință aici pe pământ... Cu zile bune și cu zile rele, înălțați de speranță ca de o vijelie, sau prăbușiți de deznădejde ca de un crivăț... Fii om, pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din textul dat. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului dramatic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență: GELU: Doi inși care se iubesc cu adevărat nu mai sunt oameni... MARIA: Ba da... ba da... sunt bieții oameni careși caută un pic de fericire... atât cât e cu putință aici pe pământ... Cu zile bune și cu zile rele, înălțați de speranță ca de o vijelie, sau prăbușiți de deznădejde ca de un crivăț... Fii om, pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
boala influențează creația lui Ion Creangă, dar nu calitativ, ci cantitativ, producția lui literară reducându-se la câteva pagini pe an. Încep și crizele din timpul lecțiilor și de multe ori este nevoie să fie suplinit la școală. „A necăjit bietul om și nu s-a dat!” (25, p. 71 ). Începe totuși să-și ia concedii medicale care-i dau răgazuri atât lui cât și bolii. Se caută la medicii din Iași și București, care i-au recomandat bromurat de potasiu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în compania lui Morțun” (12, p. 71 ). Curcubeul pe care-l vede din cerdacul mănăstirii și pe care l interpretează ca pe un semn de mai bine, pare a fi un simbol, o rază de speranță, nu doar pentru soarta „bietului Eminescu”, ci și pentru sine. În octombrie merge la Neamț, pentru a-și revedea rudele și prietenii, pentru ultima dată. Vizita la Neamț are și un oarecare caracter predictiv în ceea ce privește soarta viitoare a lui Creangă, dat fiind faptul că, mergând
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Caragiale și naivitatea mea mă făceau să sufăr groaznic.") pînă cînd va remarca "infinita nestatornicie a simțirii sale"; nu l-a iertat și îi subliniază trivialitatea chiar și în deznădejdea pierderii celor două copile: "Era așa o trivială deznădăjduire în bietul om." Pe Heliade-Rădulescu, Caragiale îl numea în zeflemea "Părintele Literaturii Române" comunicînd lui Zarifopol că "D-ta nu-ți poți da seama bine de calitățile fiicei dacă nu cunoști de aproape pe părintele ei" iar pe Odobescu îl găsea "mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care obturează accesul la realitate și poate genera monstruozități: "Mateiu s-a visat un mare scelerat concluzionează Ovidiu Cotruș capabil de isprăvi sîngeroase sau monstruoase, un soi de arhanghel răzvrătit împotriva legilor firii, și nu era, omenește vorbind, decît un biet astenic, ale cărui vise fastuoase sau mohorîte pluteau ca o negură între conștiința lui și realitate." E momentul cînd Mateiu pare a cădea în lumea lui Dostoievski, pregătit pentru spovedanie și automărturisire. Cel care pe un blazon ex libris includea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la Eleutheriu Popescu (Două loturi). Prin raportare la Nică a lui Ștefan a Petrei (sintagmă denomitativă cu valoare de biografie și încadrare în neam și spiță), Goe apare ca un nume suspendat, D-l în chestie neavînd un model patern, biet Hamlet în pantaloni scurți într-o lume a femeilor; genial este intuită și funcția numelui Mitică indicînd lipsa de individualitate și manifestînd parcă tendința de a deveni substantiv comun; soțul care profită senin de expedițiile erotice lucrative ale consoartei (Mici
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ridichi cu fasole și imposibilitatea execuției muzicale poate provoca chiar moartea; "cazul" e dezvoltat în nuvela Kir Ianulea: "Asta e un fel de boală care bîntuie mai cu seamă în postul Paștelui la christianii răsăriteni... Greșesc oamenii c-așa e bietul om supus greșelii mănîncă întîi ridiche și pe urmă fasole...Vezi bine, ridichea își repede tăria-n sus, iar fasolea își năvălește puterea spre partea dimpotrivă; una-mpinge, alta nu se lasă; se-ncinge luptă cu iuțeală mare în măruntaie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
paralizantă. Noi am început cu veselie și sfîrșim cu mîhnire" mărturisea Caragiale despre propria sa generație, profețind apoi cu adîncă amărăciune despre a noastră: Nebunie va fi odinioară starea normală a minții omenești. Planeta noastră va fi un vast balamuc. Biata omenire! După atîta prostie, frumos sfîrșit!" Începem o altă istorie, mai puțin veselă decît cea de pînă ieri; rîsul și gluma nu vor mai putea sluji de mîngîiere ca altădată față cu cele ce se vor petrece în lumea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sex simbol, într-o iapa de lux pentru cursa, într-o musca de aur morbida în final. Ea canalizează în ființă să de star al Imperiului al Doilea un ansamblu de forțe sociale și sexuale care fac din ea, o biată față din strada la origini, un simbol și un mit. Transformarea femeii pariziene într-o cvasi-divinitate este un alt element al mecanismului mitizării 46: "o divinitate, un astru ce tronează peste toate gândurile ce nasc în creierul masculului" [Baudelaire, 1971
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trib (sau fiecărei uniuni de triburi, adesea formate sau stabilizate de rezistența contra invadatorului european) în parte. Acest statut nu face însă din Statele Unite un stat multinațional în sensul în care se vorbește de așa ceva în alte situații, fiindcă aceste biete „națiuni” relicte se mulțumesc cu puțin, iar suveranitatea asupra teritoriului, care le este recunoscută legal, are mai cu seamă efectul foarte lucrativ (și nu în primul rând pentru aborigeni) de a permite instalarea de cazinouri fără obligații fiscale. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
căruia e mărirea și împărăția în vecii vecilor - Amin”. Numai prin această scrisoare, conchide Paulescu, sfântul Petru întrece cu mult pe toți marii filosofi ai antichității care au ignorat instinctele și devierea acestora drept cauză a tuturor relelor omenirii. Un biet pescar din Galileea, fără știință de carte, devine dintr-o dată cel mai mare și în același timp binefăcător înțelept al Omenirii, cunoscând mai bine ca oricine natura umană și prezentându-i remediile. În aceeași epistolă sunt vizați și slujitorii altarului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la o fabrică de tutun/ Bunicul dinspre mamă căzut prizonier la Cotul Donului/ Și revenit printre noi ca prin farmec/ Toți dar absolut toți nu încetează să mă iubească/ Și iubindu-mă să repete la nesfârșit/ Să nu osândesc cumva bietul adevăr/ [...] / Să fiu bun și să aștept și să tac/ Căci steaua mea va surâde lumii într-o zi / [...] / Dar nu cunosc eu mai bine decât ei/ Tăcerea stelei care ucide?” (Autobiografie). Ca urmare, poetul se „apără” cu luciditate, sedus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se salvează dintr-o situație mai mult decât compromițătoare, aceea de a fi surprinsă de către soțul ei cu un tânăr în casă, tot datorită unei inteligențe veritabile, deși femeia își mărturisește viața modestă și condiția socială, „eu, care-s o biată femeie și pot zice că n-am trecut de pragul porții” 903 : argumentează că tânărul amant se afla în butoi deoarece venise să-l cumpere, astfel ea făcând o afacere bună pentru întreținerea familiei. Monna Ghita, din povestirea a patra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asemeni fiicei ei, un simplu obiect al revanșei masculine.935 Așadar, atât soția, cât și fiica nu pot fi privite în totalitate ca niște donne demonicate, avide de plăceri și cedând tentației oferite de cei doi tineri, ci ca niște biete femei abuzate, ofensate de bărbații dornici de răzbunare și de impunere a virilității. Femeia simbolizează cert o victimă a societății în care trăiește, căzând pradă unor situații nedorite, care îi denigrează ființa, dar pe care este nevoită să le accepte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
preluarea arhivei lui Creangă. De data aceasta fapta sa are o pronunțată tentă politică, poate chiar socialistă, pentru că face un colaj din mai multe scrisori eminesciene cu scopul limpede de a demonstra cât de grea era munca de ziarist pentru bietul poet (tema este de sorginte socialistă). Abia recent, în anul 2000, publicându-se corespondența inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, s-a identificat și adresantul, nenumit de Gruber, al acestei scrisori fragmentate cu puncte de suspensie și de unde sunt fragmentele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, într-o odaie, o lumânare... stinsă?! în acest paradox îl lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/î. Este limpede că avem de-a face cu o expresie de limbă, luminarea-i stinsă înseamnă exact ce înseamnă astăzi lumina-i stinsă. Expresia are alt sens decât cuvintele din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]