7,946 matches
-
ua este un fel de brânză românească, făcută din lapte de vacă, de bivoliță sau de oaie. Se poate asemăna cu brânza feta grecească. De obicei este sărată, iar conținutul tipic de grăsime este de până la 55% (bivoliță), iar de apă de 40-50%. Brânza parcurge o perioadă de maturizare în saramură, în care se poate păstra mai multe luni. Din 2005, telemeaua
Telemea () [Corola-website/Science/297448_a_298777]
-
fel de brânză românească, făcută din lapte de vacă, de bivoliță sau de oaie. Se poate asemăna cu brânza feta grecească. De obicei este sărată, iar conținutul tipic de grăsime este de până la 55% (bivoliță), iar de apă de 40-50%. Brânza parcurge o perioadă de maturizare în saramură, în care se poate păstra mai multe luni. Din 2005, telemeaua este un produs protejat de origine română. Următoarele tipuri de brânză au fost recunoscute oficial: Brânza care este comercializată în Uniunea Europeană sub
Telemea () [Corola-website/Science/297448_a_298777]
-
grăsime este de până la 55% (bivoliță), iar de apă de 40-50%. Brânza parcurge o perioadă de maturizare în saramură, în care se poate păstra mai multe luni. Din 2005, telemeaua este un produs protejat de origine română. Următoarele tipuri de brânză au fost recunoscute oficial: Brânza care este comercializată în Uniunea Europeană sub denumirea de "Feta" se produce începând din 2007, după o hotărâre a Comisiei Europene, numai din lapte de oi. În 15.03.2016 - ua de Ibănești a obținut oficial
Telemea () [Corola-website/Science/297448_a_298777]
-
bivoliță), iar de apă de 40-50%. Brânza parcurge o perioadă de maturizare în saramură, în care se poate păstra mai multe luni. Din 2005, telemeaua este un produs protejat de origine română. Următoarele tipuri de brânză au fost recunoscute oficial: Brânza care este comercializată în Uniunea Europeană sub denumirea de "Feta" se produce începând din 2007, după o hotărâre a Comisiei Europene, numai din lapte de oi. În 15.03.2016 - ua de Ibănești a obținut oficial recunoașterea ca produs tradițional românesc
Telemea () [Corola-website/Science/297448_a_298777]
-
Brânza este un produs lactat obținut prin coagularea laptelui anumitor animale, mai des vaci, dar și capre, iac, oi și bivoli. Pentru a se obține închegarea laptelui, este folosit cheagul, dar unele tipuri de brânză sunt închegate cu acizi precum oțet
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
Brânza este un produs lactat obținut prin coagularea laptelui anumitor animale, mai des vaci, dar și capre, iac, oi și bivoli. Pentru a se obține închegarea laptelui, este folosit cheagul, dar unele tipuri de brânză sunt închegate cu acizi precum oțet sau suc de lămâie, fie cu anumite specii de "cynara". Cheagul este o enzimă, obținută în mod tradițional din stomacul vițeilor, dar, mai frecvent, în prezent, se folosesc înlocuitori microbiologici (obținuți în laborator). Pentru
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
lămâie, fie cu anumite specii de "cynara". Cheagul este o enzimă, obținută în mod tradițional din stomacul vițeilor, dar, mai frecvent, în prezent, se folosesc înlocuitori microbiologici (obținuți în laborator). Pentru a reduce pH-ul și pentru a dezvolta savoarea, brânzei îi sunt adăugate bacterii, iar anumite tipuri de brânză au mucegai pe coajă sau în interior. Culoarea naturală variază de la alb la galben. La anumite tipuri de brânză se adaugă plante și mirodenii. Diferitele tipuri și variante de brânză sunt
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
o enzimă, obținută în mod tradițional din stomacul vițeilor, dar, mai frecvent, în prezent, se folosesc înlocuitori microbiologici (obținuți în laborator). Pentru a reduce pH-ul și pentru a dezvolta savoarea, brânzei îi sunt adăugate bacterii, iar anumite tipuri de brânză au mucegai pe coajă sau în interior. Culoarea naturală variază de la alb la galben. La anumite tipuri de brânză se adaugă plante și mirodenii. Diferitele tipuri și variante de brânză sunt rezultatul unor tipuri diferite de bacterii și mucegaiuri, niveluri
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
în laborator). Pentru a reduce pH-ul și pentru a dezvolta savoarea, brânzei îi sunt adăugate bacterii, iar anumite tipuri de brânză au mucegai pe coajă sau în interior. Culoarea naturală variază de la alb la galben. La anumite tipuri de brânză se adaugă plante și mirodenii. Diferitele tipuri și variante de brânză sunt rezultatul unor tipuri diferite de bacterii și mucegaiuri, niveluri diferite de grăsime a laptelui, cât și diferențe în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
savoarea, brânzei îi sunt adăugate bacterii, iar anumite tipuri de brânză au mucegai pe coajă sau în interior. Culoarea naturală variază de la alb la galben. La anumite tipuri de brânză se adaugă plante și mirodenii. Diferitele tipuri și variante de brânză sunt rezultatul unor tipuri diferite de bacterii și mucegaiuri, niveluri diferite de grăsime a laptelui, cât și diferențe în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
alb la galben. La anumite tipuri de brânză se adaugă plante și mirodenii. Diferitele tipuri și variante de brânză sunt rezultatul unor tipuri diferite de bacterii și mucegaiuri, niveluri diferite de grăsime a laptelui, cât și diferențe în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
și mucegaiuri, niveluri diferite de grăsime a laptelui, cât și diferențe în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
de grăsime a laptelui, cât și diferențe în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape rânza de
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape rânza de cât
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape rânza de cât să rămâie (nemâncată) brânza". Pascu, Beiträge, 8, a sugerat mai întâi o posibilă derivație de la interjecția "bîr" ori "ber", idee însolită, dar care a fost totuși preluată de Lahovary, cu circumstanța de a o fi combinat cu "rânză", și de a considera cuvintele ca
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
influenței indo-europene. El a scris apoi despre o derivație de la cuvântul tracic "berenza", care poate veni de la "ber" = „oaie”. După Densusianu, este vorba de rădăcina iraniană "renc-", "renz-", "rînz-": „a stoarce, a strivi”, adică „în stoarcere” = „bî renz-”. Rezultatul b-renza › brânza pare normal, din punct de vedere fonetic și semantic. Când românii au început să facă "brânză" tare pentru legionarii lor, sacul care era folosit pentru stoarcerea brânzei, astăzi sedilă sau zăgârnă, s-a numit probabil în trecut "brandeum" ori "brăndăș
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
de la "ber" = „oaie”. După Densusianu, este vorba de rădăcina iraniană "renc-", "renz-", "rînz-": „a stoarce, a strivi”, adică „în stoarcere” = „bî renz-”. Rezultatul b-renza › brânza pare normal, din punct de vedere fonetic și semantic. Când românii au început să facă "brânză" tare pentru legionarii lor, sacul care era folosit pentru stoarcerea brânzei, astăzi sedilă sau zăgârnă, s-a numit probabil în trecut "brandeum" ori "brăndăș", ori "brandie" care însemna „pânză de in” (tifon) și care apare în Evul Mediu cu sensurile
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
renz-", "rînz-": „a stoarce, a strivi”, adică „în stoarcere” = „bî renz-”. Rezultatul b-renza › brânza pare normal, din punct de vedere fonetic și semantic. Când românii au început să facă "brânză" tare pentru legionarii lor, sacul care era folosit pentru stoarcerea brânzei, astăzi sedilă sau zăgârnă, s-a numit probabil în trecut "brandeum" ori "brăndăș", ori "brandie" care însemna „pânză de in” (tifon) și care apare în Evul Mediu cu sensurile de „văl subțire pentru relicve”, „pânză” și „legătură, brâu”. După Giuglea
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
brăndăș", ori "brandie" care însemna „pânză de in” (tifon) și care apare în Evul Mediu cu sensurile de „văl subțire pentru relicve”, „pânză” și „legătură, brâu”. După Giuglea, ar trebui plecat de la "brendia" ori "brandia", folosită pentru stoarcerea zerului din "brânză", care s-ar trage dintr-un cuvânt indo-european "gurendh" „a fermenta, a acri”; ideea aceasta a fost preluată de Pedersen [în Lingua Posnaniensis, I (1949), pg. 1-2]. Ambele afirmații sunt valide pentru că crescătorii de oi care au păstrat tradiția transhumanței
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
în Lingua Posnaniensis, I (1949), pg. 1-2]. Ambele afirmații sunt valide pentru că crescătorii de oi care au păstrat tradiția transhumanței în sudul și nordul Dunării încă folosesc rânză (stomac triturator) pentru a porni acrirea laptelui de oaie, nu doar pentru brânza de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în ciubăr din lemn. În funcție de natura laptelui folosit ca materie primă și de tehnologia aplicată se pot obține numeroase sortimente de brânzeturi. Această diversitate face dificilă o clasificare precisă a
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în ciubăr din lemn. În funcție de natura laptelui folosit ca materie primă și de tehnologia aplicată se pot obține numeroase sortimente de brânzeturi. Această diversitate face dificilă o clasificare precisă a brânzeturilor în grupe perfect delimitate.
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
Ucraina. Bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate. Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev și prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul și cafeaua
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
multe rețete sunt ideale pentru gătitul în gospodărie, unul dintre principalele motive din spatele popularității explozive a bucătăriei italiene din America până în Asia. Un factor important al succesului bucătăriei italiene este faptul că se bazeaza pe produse tradiționale; Italia are cele mai multe . Brânzeturile, salamurile și vinul italian sunt o mare parte a specificului culinar italian, multe mărci fiind produse de origine protejată și, alături de cafele (în special espresso) formează o parte foarte importantă a culturii gastronomice italiene. Deserturile au o lungă tradiție de
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
de porumbei-specialități pentru paști), pane dei morti (prăjituri aromate cu scorțișoară preparate de Paștele Morților) și panettone (specialități servite de Crăciun). Salame milanese este un salam tipic milanez foarte condimentat, adesea servit rece, în felii foarte subțiri. Cea mai bună brânză milaneză este gorgonzola.
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]