8,278 matches
-
o îndeplinească și pe aceea de mausolee. La Arnota, în naos, biruința asupra morții era întărită prin Soborul îngerilor, reprezentat alături de sfinții în picioare, scenă care păstra înțelesul său inițial, militant, acela al imaginii lui Hristos impusă de înseși puterile cerești de îngerii care îi purtau figura înscrisă în medalion, dar și semnificația sa funerară, deoarece la Judecata din urmă Hristos apărea, de asemenea, înconjurat de îngeri. Invocația ca intercesori și protectori în lupte a sfinților militari pictați în friză era
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
John Dalton (1766 - 1844) și Claude Louis Berthollet (1748 - 1822) susțineau că între particulele care reacționează chimic între ele s-ar exercita o atracție, pe care au numit-o "afinitate chimică", și care ar fi analoagă atracției gravitaționale dintre corpurile cerești. Berthollet a numit-o "masă chimică". Tot în această perioadă au fost descoperite și alte legi fundamentale ale chimiei, ca: legea proporțiilor definite, descoperită de Joseph Proust în 1797, legea proporțiilor multiple, descoperită de John Dalton în 1803 și legea
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
să obțină iertarea faraonului și cerându-i, în schimb, să o uite pe Aida. Radames îi respinge propunerea. Preoții îl osândesc să fie îngropat de viu, sub altarul marelui zeu. În disperare, Amneris blestemă casta infamă a preoților, invocând urgia cerească să cadă asupra lor. Închis în mormântul său, Radames își îndreaptă ultimele gânduri spre Aida. Deodată, din întuneric, zărește o siluetă. Aflând de condamnare, Aida a pătruns în mormânt, înaintea lui. Acum vor muri împreună. În vreme ce preotesele își psalmodiază cântecul
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
făcute și pe uscat. Studiul astrelor, a devenit o a doua mea pasiune, după marină. După cum vedeți, mi-am construit casa în formă de yacht, cu cupolă de observator, ca în același timp, când fac observații cu luneta pe bolta cerească, să am senzația că plutesc și pe mare!”, a afirmat amiralul Urseanu. La șapte ani de la decesul său, în anul 1933, soția sa a donat Primăriei municipiului București clădirea observatorului astronomic popular, unde se va organiza în anii următori pinacoteca
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
de astronomie. Lucrările sale în acest domeniu au fost recunoscute și prin numeroasele premii decernate de către Academia de Științe din Paris de-a lungul carierei sale. Realizările sale includ determinarea cu mare precizie a orbitelor cometelor și a altor corpuri cerești, precum și înțelegerea naturii cometelor; de asemenea, el a realizat un calcul suficient de precis, pentru acea perioadă, a paralaxei solare. Calculele sale au contribuit, printre altele, la dezvoltarea tabelelor exacte ale longitudinilor. Euler este cel care a ilustrat pentru prima
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
în câteva cuvinte toată cunoașterea adevăratei pietăți cuprinsă în Vechiul și Noul Testament" ("Catecheses illuminandorum", 5, 12; PG 33, 521-524) " Viața subzistentă și adevărată, pe care Tatăl o dăruiește prin Fiul și în Duhul Sfânt, revarsă asupra tuturor fără excepție darurile cerești. Datorită milostivirii sale, și noi, oamenii, am primit făgăduința neclintită a vieții veșnice" ("Catecheses illuminandorum", 18, 29; PG 33, 1049) "Dumnezeu, care ne-a predestinat la înfiere, ne-a făcut asemenea Trupului glorios al lui Cristos. De acum înainte, devenind
Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/303195_a_304524]
-
Vânătoare). Boii ar fi legați de axa polară, iar Boarul ar perpetua rotația cerului. "Boarul" ar putea fi semizeul Philomelos, inventatorul plugului, lucru ce i-a plăcut mamei sale Demeter, zeița secerișului, care l-a fixat pentru totdeauna pe bolta cerească. Vechea constelație "Mons Maenalus" („Muntele Manalus”), creată de Johannes Hevelius, se afla între Fecioara și Boarul, la sud de Boar. Din păcate, aceasta nu a fost prea populară și nici nu a existat mult timp, deoarece era o constelație formată
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
sau Dumnezeu. Nu poate fi atribuită lui Cusanus o concepție relativistă despre spațiu, cum o face, de exemplu, Giordano Bruno și care poate fi găsită, de altfel, și la Aristotel. O asemenea concepție implică negarea înseși a orbitelor și sferelor cerești, ceea ce nu este cazul la Cusanus. El trage totuși concluzia că nimic în lume nu se poate afla în repaus și afirmă că, întrucât imaginea lumii pe care și-o face un anumit observator e determinată de locul pe care
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
până la împlinirea cifrei zece: dreapta-stânga, masculin-feminin, repaus-mișcare, dreaptă-curbă, lumină-întuneric, bine-rău, pătrat-oblong. Această listă a opozițiilor are numeroase imperfecțiuni . În general, pitagoreicii considerau decada sacră, considerau că numărul 10 "este perfect și cuprinde în sine întreaga natură a numărului (10 copruri cerești, 10 perechi de contrarii). Astfel, pitagoricii reprezentau grafic numărul 10 sub forma "tetraktys" -ului, care a devenit simbolul lor sacru; dispuneau primele patru numere în felul următor: Pentru a explica structura și ordinea universului, pitagoreicii pornesc de la cifra desăvârșită 10
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
tetraktys" -ului, care a devenit simbolul lor sacru; dispuneau primele patru numere în felul următor: Pentru a explica structura și ordinea universului, pitagoreicii pornesc de la cifra desăvârșită 10, baza sistemului zecimal, potrivit căreia ei caută să descopere cele 10 sfere cerești, purtătoare de astre. În felul acesta, ajung la o originală, dar abstactă construcție astronomică, în mijlocul căreia se află focul central, nu Pământul, iar în jurul acestuia se învârtesc 10 sfere, purtând 10 corpuri cerești - Pământul, Luna, Soarele, cele 5 planete (Mercur
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
ei caută să descopere cele 10 sfere cerești, purtătoare de astre. În felul acesta, ajung la o originală, dar abstactă construcție astronomică, în mijlocul căreia se află focul central, nu Pământul, iar în jurul acestuia se învârtesc 10 sfere, purtând 10 corpuri cerești - Pământul, Luna, Soarele, cele 5 planete (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn), apoi sfera stelelor fixe. Mai trebuia o planetă, cerută de cifra magică 10, și fiindcă n-au putut s-o descopere, o inventează și o numesc "contra-Pământ" (antichthon), planetă
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
Un astronom sau astrofizician este o persoană care se ocupă cu astronomia sau astrofizica. Diferitele culturi din lume au arătat interes pentru bolta cerească încă din timpuri preistorice. În mod independent, unele dintre aceste culturi au început să sprijine grupuri de scribi sau preoți care s-au dedicat ei înșiși observării corpurilor cerești. Observarea mișcării planetelor și predicția mișcării lor viitoare a fost ocupația
Astronom () [Corola-website/Science/302289_a_303618]
-
sau astrofizica. Diferitele culturi din lume au arătat interes pentru bolta cerească încă din timpuri preistorice. În mod independent, unele dintre aceste culturi au început să sprijine grupuri de scribi sau preoți care s-au dedicat ei înșiși observării corpurilor cerești. Observarea mișcării planetelor și predicția mișcării lor viitoare a fost ocupația de căpetenie a astronomiei în antichitate. În cadrul culturii europene se crede în general că astronomia își are începuturile în Mesopotamia antică. Studii recente ale manuscriselor babiloniene au arătat că
Astronom () [Corola-website/Science/302289_a_303618]
-
a fost ocupația de căpetenie a astronomiei în antichitate. În cadrul culturii europene se crede în general că astronomia își are începuturile în Mesopotamia antică. Studii recente ale manuscriselor babiloniene au arătat că anticii mesopotamieni stăpâneau cu o mare acuratețe bolta cerească a noptilor antice. Istoric, astronomia consta îndeosebi în clasificarea aștrilor și descrierea fenomenelor văzute pe cer, în timp ce astrofizica încerca să le explice și să le diferențieze cu ajutorul legilor fizicii. În zilele noastre, această distincție aproape că a dispărut. Este important
Astronom () [Corola-website/Science/302289_a_303618]
-
pe distanțe mari pentru completarea studiilor respective. Progresul în știință și tehnologie a dat naștere la multe categorii de astronomi. Progresele efectuate în domeniul tehnologiei imaginii au dus la o dezvoltare fără precedent a observațiilor imagistice și infra-imagistice ale fenomenelor cerești, atât diurne cât și nocturne. Răspândirea pe Internet a informațiilor legate de spațiul cosmic a făcut ca multe dintre fenomene să poată fi observate de către tot mai mulți astronomi, mai ales formarea aurorelor polare, aparițiile de comete și ocultațiile. Dezvoltarea
Astronom () [Corola-website/Science/302289_a_303618]
-
Chiar și prin descoperirea recentă a unor cratere terestre de impact de către așa-zișii "astronomi de fotoliu", care utilizează Google Earth, poate să valideze acest tip de astronom. ii sunt adesea matematicieni, efectuând mai degrabă calcule decât observații asupra bolții cerești și prelevării de imagini astronomice. Observarea, măsurarea și răspândirea evenimentelor legate de ocultații constituie o activitate în creștere, de o importanță covârșitoare în a aduce noi informații care să ajute la predicțiile viitoare asupra corpurilor cerești, cum ar fi forma
Astronom () [Corola-website/Science/302289_a_303618]
-
decât observații asupra bolții cerești și prelevării de imagini astronomice. Observarea, măsurarea și răspândirea evenimentelor legate de ocultații constituie o activitate în creștere, de o importanță covârșitoare în a aduce noi informații care să ajute la predicțiile viitoare asupra corpurilor cerești, cum ar fi forma lunii, asteroizilor și planetelor, cu o foarte mare acuratețe și presupunând investiții minime în echipament. Granița dintre noțiunea de astronom amator și cea de astronom profesionist este mai estompată decât oricând, astronomii amatori aducând contribuții importante
Astronom () [Corola-website/Science/302289_a_303618]
-
reflectă perfect, și albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă. Albedo este utilizat în astronomie pentru a avea o idee privitoare la compoziția unui corp ceresc prea rece pentru a emite propria sa lumină, măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase, care au un albedo puternic, de planetele telurice, care au un albedo slab. Astronomii au
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
pictate datorate lui Francisc Storno (1879), de inspirație renascentistă, și "Capela Palatului", unde se păstrează picturi semnate de plasticianul de origine bavareză, Johann Nepomouk Schöph. Acesta, pe tavanul capelei, reconstituie printr-un desen expresiv și un colorit bine temperat bolta cerească, iar în pânza de deasupra altarului reda tema sfântului Carol Boromaeus rugându-se în timpul epidemiei de ciuma, ambele picturi înnobilând încapărea respectivă. În ceea ce privește restul camerelor de la etajul I, acestea se individualizează prin soluții decorative și de ambientare interioară în maniera
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
Cu iubirea în suflet poți trece pragul morții, căci ea stăpânește și dincolo, pretutindeni, în toate lumile existente și inexistente...”". Moare în zorii zilei, detașat de lumea pământească, "„cu ochii însetați de lumina răsăritului”" și cu privirile îndreptate "„spre strălucirea cerească”". Romanul "Pădurea spânzuraților" este împărțit în patru părți (denumite de autor "cărți"), cu un total de 41 de capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Gruparea cărților și capitolelor este realizată astfel: Fiecare dintre cele patru părți conține, potrivit
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
apa pe Pământ dupa o perioada de cumplita secetă, este considerat și zeu al fertilității. Indra este descris ca fiind foarte puternic, având o pielea de culoare roșiatică și două sau patru brațe foarte lungi. Părinții lui au fost zeul ceresc Dyaus Pita și zeița Prithivi. Consoarta lui este Indrani, iar slujitorii săi erau numiți Marut-și. Fiii săi au fost Jayanta, Midhusa, Nilambara, Ribhus, Risabha, Sitragupta și, cel mai important dintre ei, "Arjuna". În Rig Veda, dintre toți ceilalți zei
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
să fie la intrarea în naos, un jilț (strană) cu spatele la nartex și cu fața spre altar. După rubricile medievale, preotul prezidează tocmai din fața altarului, ca în timpul liturghiei euharistice, pe când episcopul urmează obiceiul vechi. Proestosul, cu mâinile ridicate, rostește stihira «Împărate ceresc», apoi stihurile următoare: Proestosul sărută evanghelia (și altarul, dacă e în fața altarului). Cu evanghelia în mână trasează semnul crucii peste credincioși (sau peste antimis), zicând: În timpul pascal, urmează stihurile Paștilor. Diaconul sau preotul citește ectenia mare, poporul răspunzând «Kyrie eleison
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
amenințat din nou. Haosul domină din cauza conflictului celor două tabere de zei, constituite după ce zeul Éa îl ucide pe Apsu (simbolizând de atunci moartea), uzurpându-i locul, rangul și coroana. Tiamat, vrând să răzbune moartea soțului său, pornește un război ceresc. Éa amenința cu distrugerea universului, iar atunci Marduk, fiul său și al zeiței Damakina, oferă soluția salvatoare, cu condiția să fie recunoscut rege al tuturor zeilor. Printre măsurile stării de urgență ale lui Marduk este un potop universal, purificator. Apoi
Marduk () [Corola-website/Science/302195_a_303524]
-
modifice permanent ceasul intern în funcție de poziția acestuia, pentru a stabili cu exactitate direcția de urmat. Bineînțeles, în acest sistem de orientare trebuie să ia în considerație și mișcarea soarelui. Păsările care zboară noaptea folosesc în același fel stelele, drept urmare bolta cerească le servește drept hartă. În afară de aceasta, păsările se folosesc și de câmpul magnetic al Pământului în stabilirea direcției. Dacă o pasăre își folosește în timpul zborului busola internă, mai târziu își va aduce aminte din ce direcție a sosit și este
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
și la sfârșitul Vecerniei. Același obicei persistă în tot cursul Săptămânii luminate. După Duminica Tomii (prima Duminică de după Paște), troparul este cântat de câte trei ori la începutul majorității liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului. O versiune audio a troparului pascal se găsește aici: Troparul a fost compus inițial în limba greacă comună, dar este cântat
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]