38,100 matches
-
cordiale: numărul de pagini proiectat pentru convorbirile noastre; și titlul lor. Mie îmi plac volumele groase, acelea care, vorba unui connaisseur, stau singure-n picioare. El prefera volumele de trei sute de pagini, nici mai mult, nici mai puțin, ca să încânte cititorul fără să-l obosească. A ieșit, vai!, cum a vrut el. Titlul, în schimb, îmi aparține. Octavian Paler voia unul autoironic: Convorbiri cu un bătrân reacționar. și nu era aici cochetărie, ci convingerea sinceră că se află în contratimp cu
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
Cosmin Ciotloș Prima problemă pe care ciudatul volum al lui Florin Bican - Cântice mârlănești - o va pune cititorilor săi este, îndrăznesc să vă avertizez chiar de pe-acum, tributară unei viziuni destul de mărunte și unei grile de încadrare cam obtuze. Se va spune, probabil, că o asemenea culegere de poezii horror nu își prea are locul în seria
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
nu acționează întotdeauna neîntârziat. Spre deosebire de majoritatea istoricilor din vechime care insistă asupra funcției moralizatoare a istoriei menite să ofere exemple urmașilor, Cezar nu simte nevoia unei astfel de definiri a propriului demers. El pare a acorda mult mai puțină importanță cititorului virtual al posterității decât celui din Roma timpurilor sale." Să mai parcurgem exact atâtea rânduri câte ne sunt necesare până la următorul pas al algoritmului argumentativ: "Discursul lui Labienus și fraza care-i răspunde cuprind ca într-o ramă descrierea construită
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
apăsător nume înalte în competiția valorilor contemporane [...] Teza noastră modestă e să fim adevărați și convingători. Și nu un depozit de texte. Să fim, cum se spunea odinioară, o publicație cu Ťtendințăť iar tendința noastră este esteticul ș...ț Bunule cititor, hai să paștem împreună această pajiște scriptică odobeșteană - dintru început!". Ca buni cititori ce sîntem, am păscut textele inaugurale ale conducerii revistei: într-adevăr pășuniste, bolnave de metaforită, lirice peste poate, aducînd a parodie de Mircea Micu după Fănuș Neagu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
adevărați și convingători. Și nu un depozit de texte. Să fim, cum se spunea odinioară, o publicație cu Ťtendințăť iar tendința noastră este esteticul ș...ț Bunule cititor, hai să paștem împreună această pajiște scriptică odobeșteană - dintru început!". Ca buni cititori ce sîntem, am păscut textele inaugurale ale conducerii revistei: într-adevăr pășuniste, bolnave de metaforită, lirice peste poate, aducînd a parodie de Mircea Micu după Fănuș Neagu. Iată o mostră din stilul redactorului-șef: "Cînd trec cocorii e un foșnet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
cu pricina se înscria negreșit în "strategia" urmată de cotidianul proaspăt întemeiat pentru cucerirea publicului bucureștean, "strategie" care, pe lîngă asigurarea unor colaboratori cu prestigiu 4, presupunea și inserarea unor scrieri pseudoliterare sau la granița literaturii, dar extrem de atractive pentru cititorii de rînd. Începînd cu primul număr, "Politica" găzduise astfel un pretins "jurnal de bord" al unui mult-mediatizat bandit - Vagabondul apelor. Memoriile lui Terente. Aceleiași categorii trebuia să-i aparțină, de asemenea, Tragica viață a jocheului Stewer 5. Titlul lucrării conținea
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
pretins "jurnal de bord" al unui mult-mediatizat bandit - Vagabondul apelor. Memoriile lui Terente. Aceleiași categorii trebuia să-i aparțină, de asemenea, Tragica viață a jocheului Stewer 5. Titlul lucrării conținea, precum se constată, termeni-cheie, capabili să suscite interesul maxim al cititorului de romane "în foileton". Nu același lucru se întîmplă însă cu subtitlul "roman sportiv": el reia o parte din informația comunicată deja, cu un plus de precizie, care, sugerînd pedanterie, mai curînd putea să displacă. Riscul va fi fost compensat
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
lucru se întîmplă însă cu subtitlul "roman sportiv": el reia o parte din informația comunicată deja, cu un plus de precizie, care, sugerînd pedanterie, mai curînd putea să displacă. Riscul va fi fost compensat de posibilitatea adăugării la grupul de cititori inițial vizat, un altul, diferit, recrutat din tot mai numeroșii tineri amatori de sport. Suscitarea interesului maxim este, de asemenea, rostul prefeței ce deschide Tragica viață... Acest element paratextual apare destul de frecvent la productele de felul respectiv, dublînd uneori anunțurile
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
rareori să nu fie perceptibilă gratuitatea susținerii. Nu așa stau lucrurile cu prefața "romanului sportiv". Reliefarea literarității lui se face într-un mod care lasă să se întrevadă existența cu adevărat a unei intenții în acest sens, fără ca prin aceasta cititorii de foiletoane și cei îndrăgostiți de sport să fie deziluzionați (și îndepărtați). Probă dificilă de echilibristică. Astfel, în incipit, se reafirmă încadrarea în genul romanesc ("E un roman din viața curselor de la Băneasa și Floreasca..."), dar se subliniază, nu fără
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
și întreg - viața societății. Totul trebuie judecat, se spune apoi, în funcție de un criteriu esențial: "un roman din viața curselor, pentru a fi într-adevăr roman, trebuie să arate în toată complexitatea ei această viață". Acest criteriu, în final, se cere cititorilor să-l aplice textului, dîndu-se, totodată, provocator, cu prezumție, dar și cu oarecare luciditate, propria apreciere: "Cît a închis autorul în acest roman, larg cuprinzător, din viața oamenilor și a cailor, veți vedea începînd de luni. Va fi un fragment
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
atât de precaut, prin a se convinge pe sine. Din aceste negocieri radicale și din aceste insolente puneri la îndoială ale ipotezelor rezultă cele mai frumoase - chiar așa! - dintre argumentări. Nu știu în ce dispoziție îi va găsi pe unii cititori - partizani fie ai bibliografiilor indigeste, fie ai tainelor inaccesibile ale scrisului - următoarea afirmație, pe care mi-o asum: exact ca în situația marilor teoreme, cărțile semnate de Alexandru Paleologu pot fi înțelese integral. (Cu un accent special și singular pe
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]
-
cu Premiul Campiello. Binemeritata și binevenita recunoaștere a succesului de public atrage atenția asupra unei opere narative de marcă a unui autor de origine și cu tematica sardă. Poate că nici o altă carte de această factură nu a acaparat interesul cititorului de la cele ale Graziei Deledda (deținătoare a premiului Nobel, 1926), în primele decenii ale secolului trecut (începînd cu Elias Portolu, 1903), și, mult după aceea, ale lui Giuseppe Dessi, între care Dezertorul (premiul Bagutta, 1962) și }inutul umbrelor (Premiul Strega
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
propriilor copii, rupți demult de rădăcinile lor sarde, ci nepoatei Itriedda, de care se despărțise cînd aceasta era de o șchioapă. Este o poveste într-adevăr sardă de iubire, de vendetta și haiducie, de care odată cu destinatara ia cunoștință și cititorul introdus într-o realitate istorică irepetabilă, ale cărei stratificări se făceau resimțite acut și acum cîteva decenii, în plin regim dictatorial. Caracterul excepțional al întîmplărilor și personajelor, redate plastic de volitiva și pătimașa Mintonia, explică tonalitatea adesea de baladă, accentuată
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
Mircea Mihăieș Cititorii României literare provin, în mare parte, din rândurile intelectualității sau ale intelectualilor în formare. Nu pot fi, așadar, duși de nas de gesticulația primitivă a talk-show-urilor sau de manipulările grosiere ale jurnaliștilor vânduți. Tocmai din această perspectivă, rămâne o enigmă
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
scoată de la ziarul "Ziua", interzicându-i, pur și simplu, să mai pășească în redacție. Se pare că decizia e legată de o inițiativă a Asociației Civic Media, pe care o conduce, de a-l sprijini pe Traian Băsescu. Dacă printre cititorii României literare există vreunul capabil să-mi explice evoluțiile de acest gen, i-aș fi profund recunoscător. Va să zică, timp de doi ani, Roncea a pus pe piață o serie de minciuni incredibile despre președinte, iar acum, tot el, sau oamenii
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
în care tocmai lipsa de morală a devenit legea. În aceste condiții, nu-ți rămâne decât să-i lași pe toți acești simbriași ai neantului să piară pe propria limbă. În ce mă privește, n-am să obosesc să reamintesc cititorilor acestei rubrici marea mea obsesia politică: și anume, să ajung să trăiesc într-o țară în care parlamentarii nu vor avea dreptul la mai mult de două mandate. Altminteri, ne vom sufoca sub povara unei adunături de incapabili, fericiți să
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
societății românești decât toate concentrările de capital de după 1989. Un punct luminos pe săraca hartă a educației îl constituie Școala de vară de la Sighet, organizată pe lângă Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței - recapitulez pentru cititorii care nu au informațiile la îndemână, ca și pentru tinerii care au devenit de curând cititori ai României literare - este primul din seria muzeelor de acest gen deschise în țările Europei Centrale și de Est. Cunoscuta poetă Ana Blandiana este
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
educației îl constituie Școala de vară de la Sighet, organizată pe lângă Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței - recapitulez pentru cititorii care nu au informațiile la îndemână, ca și pentru tinerii care au devenit de curând cititori ai României literare - este primul din seria muzeelor de acest gen deschise în țările Europei Centrale și de Est. Cunoscuta poetă Ana Blandiana este cea care a propus proiectul Consiliului Europei, în ianuarie 1993. Consiliul Europei l-a luat sub
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
Astfel, pot fi considerate scrieri cu o structură democratică, sfidând atât canonul scrierii totalitare, realist-socialiste, cât și sistemul politic comunist cu limbajul său de lemn. Gândirea epică nomadă a scriitorului însuși, tehnicismul științific adus la interfața literarului, cât și invitarea cititorului la o lectură nomadă și rizomatică prin libertatea de alegere și de asamblare a traseelor lecturale rup esența tare a "umanismului" nou, propagandist. Nu întâmplător, Editura Liternet a oferit o editare electronică a Bibliografiei generale, cartea mulându-se pe formatul
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
în gramatică și în matematică,/ în etimologii, în astronomie, în bălegarul filosofiei" (Psalmul 4). Și, pe deasupra, e conștient că "cineva" îi dă voie să "inventeze haosul", un haos populat cu excrementele diavolului după ce a inventat lumea, cu maimuțăreli sacre pentru cititorul subtil care s-ar prea putea să fie una și aceeași persoană cu domnul malefic cu degete lungi și "împarfumate", pentru care "nu sîntem decît niște dezaxați păduchioși,/ semănători de viitor scăpătat, orbii realităților,/ fățăraie de mortăciuni, suflete viermănoase, gunoi
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
cazul lui Moise, directorul de școală care apare încă, în ierarhia demonilor rurali, drept cel mai redutabil. El intră destul de târziu în paginile romanului dar, odată introdus de autor, începe să avanseze spre prim-plan câștigând, centimetru cu centimetru, atenția cititorului. În proza modernă a lui D.R. Popescu, naratorii au o pondere semnificativă, ei fiind deopotrivă actanți, agenți și interpreți ai evenimentelor petrecute. Relatările parazitează și copleșesc întâmplările. Nimic nu este dat, în F, în mod tranzitiv, livrat ca atare: o
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
lista lui Călinescu e imaginea unei speculații strălucitoare, a unei îmbăieri în covata europeană din care sar, spre bibliografia românească, stropii unor măgulitoare, spumoase neadevăruri. Răbdarea de a citi, pe care nu o are, fără să deplîngă supliciile ei, decît cititorul de plăcere, și-o arată Călinescu, în feluri diferite, în Petrarca și petrarchismul și Torquato Tasso. Primul studiu are minuția unui album cu o doamnă la vîrste diferite. Fețele Laurei sînt desprinse, de criticul admiratorului ei, din fiecare cută de
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
nu predetermină conflictul și nu e confirmată, la final, de evoluția acestuia. Ea se face "din mers" și, mai important, din unghiurile celorlalte personaje. Naratorul impersonal, întru totul creditabil, dispare, iar autorul omnipotent trece voit într-o condiție de failibilitate. Cititorului nu i se mai servesc concluzii deja stabilite; și nu i se oferă o perspectivă supraetajată, de înălțime epică și morală, pe care aceste concluzii să fie sprijinite. Punctul de vedere e spart și multiplicat, apar unghiuri diferite de mărturie
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
greu definibilă frumusețe. Scrisul prozatorului timișorean oferă un mare paradox. Povestirile lui Daniel Vighi au o tentă existențială evidentă, fapt oarecum surprinzător pentru un autor căruia analiza îi este, la prima vedere, complet indiferentă. Ceea ce rămâne în mintea și sufletul cititorului, la sfârșitul fiecărei proze, este o stare de spirit, o intensă emoție și/sau o revelație în planul existenței, un nou mod de a privi și de a descifra înțelesurile vieții. Or, pentru a ajunge la acestea, autorul se folosește
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
pe nepusă masă, neplăcut surprinși de lovitura unor măciuci verbale. Este cazul articolului "Despre noi...", semnat de Ioana Cistelecan, ce se vrea probabil o recenzie la cartea Alexandrei Târziu, Libertatea pentru captivi. Din păcate, recenzia e atît de clară că cititorul nu înțelege nici măcar despre ce e vorba în carte, darmite ce vrea să spună recenzenta pe marginea ei. Iată o mostră de claritate și concizie a exprimării: "Rețeta formal-structurală a Alexandrei Târziu este cea a fabulei, dorită a se sustrage
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]