8,426 matches
-
Henric al VI-lea (n. cca. 1240 - d. 5 iunie 1288, Worringen) a fost conte de Luxemburg și Arlon de la 1281 până la moarte. Henric a fost fiul contelui Henric al V-lea cel Blond de Luxemburg cu Margareta de Bar. După ce i-a succedat tatălui său, a continuat războiul acestuia, fiind ucis alături de trei dintre
Henric al VI-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328695_a_330024]
-
Henric al VI-lea (n. cca. 1240 - d. 5 iunie 1288, Worringen) a fost conte de Luxemburg și Arlon de la 1281 până la moarte. Henric a fost fiul contelui Henric al V-lea cel Blond de Luxemburg cu Margareta de Bar. După ce i-a succedat tatălui său, a continuat războiul acestuia, fiind ucis alături de trei dintre frații săi în bătălia de la Worringen de către cavalerii ducelui Ioan I de Brabant
Henric al VI-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328695_a_330024]
-
său, a continuat războiul acestuia, fiind ucis alături de trei dintre frații săi în bătălia de la Worringen de către cavalerii ducelui Ioan I de Brabant. Henric a fost căsătorit în jur de 1260-1261 cu Beatrice d'Avesnes (d. martie 1321), fiică a contelui Baldwin, având următorii copii:
Henric al VI-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328695_a_330024]
-
Robert al II-lea (n. septembrie 1250 - d. 11 iulie 1302) a fost conte de Artois. Robert a fost fiul postum și moștenitorul contelui Robert I de Artois cu Matilda de Brabant. Totodată, Robert era nepot de frate al regelui Ludovic al IX-lea al Franței. Soldat experimentat, Robert a luat parte la Cruciada
Robert al II-lea de Artois () [Corola-website/Science/328699_a_330028]
-
Robert al II-lea (n. septembrie 1250 - d. 11 iulie 1302) a fost conte de Artois. Robert a fost fiul postum și moștenitorul contelui Robert I de Artois cu Matilda de Brabant. Totodată, Robert era nepot de frate al regelui Ludovic al IX-lea al Franței. Soldat experimentat, Robert a luat parte la Cruciada aragoneză și a încercat să incadeze Sicilia în 1287. De
Robert al II-lea de Artois () [Corola-website/Science/328699_a_330028]
-
au avut trei copii: După moartea Amiciei, Robert s-a recăsătorit în două rânduri: mai întâi, în 1277, cu Agnes de Dampierre (n. 1237-d. 1288), moștenitoare a Bourbonului, iar apoi, în 18 octombrie 1298 cu Margareta (d. 1342), fiică a contelui Ioan al II-lea de Hainaut. După moartea lui Robert, comitatul de Artois a fost moștenit de către fiica sa Mahaut, însă nepotul său Robert al III-lea a contestat domnia acesteia.
Robert al II-lea de Artois () [Corola-website/Science/328699_a_330028]
-
-o moartea ducelui Waleran al IV-lea de Limburg din 1280, urmată de cea a unicei sale fiice, Ermengarda de Limburg din 1283. Waleran al IV-lea nu avea fii, iar Ermengarda nu a avut urmași. Ea se căsătorise cu contele Reginald I de Geldern, cre în noua conjunctură emitea pretenții asupra ducatului de Limburg. Cu toate acestea, nepotul de frate al lui Waleran, Adolf al VIII-lea, conte de Berg, fiu al fratelui mai mare al lui Waleran, Adolf al
Războiul de succesiune pentru Limburg () [Corola-website/Science/328694_a_330023]
-
avea fii, iar Ermengarda nu a avut urmași. Ea se căsătorise cu contele Reginald I de Geldern, cre în noua conjunctură emitea pretenții asupra ducatului de Limburg. Cu toate acestea, nepotul de frate al lui Waleran, Adolf al VIII-lea, conte de Berg, fiu al fratelui mai mare al lui Waleran, Adolf al VII-lea de Berg, de asemenea pretindea ducatul de Limburg. Neputând să își exercite aceste pretenții, Adolf le-a vândut în 1283 mai puternicului Ioan I, duce de
Războiul de succesiune pentru Limburg () [Corola-website/Science/328694_a_330023]
-
Între timp, cele mai multe dintre celelalte puteri locale s-au implicat în conflict. Siegfried al II-lea de Westerburg, arhiepiscop de Köln și elector, inamic tradițional față de ducii de Brabant, a încropit o alianță cu Reginald I, la care au aderat contele Henric al VI-lea de Luxemburg și fratele acestuia, Waleran de Luxemburg (senior de Ligny), ca și regele Adolf al Germaniei. Pe de altă parte, Comitatul de Mark a profitat de ocazie pentru a-și afirma independența față de arhiepiscopul de
Războiul de succesiune pentru Limburg () [Corola-website/Science/328694_a_330023]
-
-lea de Luxemburg și fratele acestuia, Waleran de Luxemburg (senior de Ligny), ca și regele Adolf al Germaniei. Pe de altă parte, Comitatul de Mark a profitat de ocazie pentru a-și afirma independența față de arhiepiscopul de Köln și, împreună cu conții de Loon, Tecklenburg și Waldeck s-a aliat cu Brabantul și cu Berg. Cetățenii din Köln, dornici să se emancipeze de sub conducerea arhiepiscopului, s-au alăturat și ei acestei din urmă alianțe. După decisiva bătălie de la Worringen din 1288, câștigată
Războiul de succesiune pentru Limburg () [Corola-website/Science/328694_a_330023]
-
Robert al IV-lea (n. 1241-d. 1282) a fost conte de Dreux, Braine și Montfort-l'Amaury. Robert a fost fiul contelui Ioan I de Dreux cu Maria de Bourbon. Robert a luptat alături de regele Filip al III-lea al Franței în 1272, în cadrul expediției acestuia din Languedoc și a fost
Robert al IV-lea de Dreux () [Corola-website/Science/328696_a_330025]
-
Robert al IV-lea (n. 1241-d. 1282) a fost conte de Dreux, Braine și Montfort-l'Amaury. Robert a fost fiul contelui Ioan I de Dreux cu Maria de Bourbon. Robert a luptat alături de regele Filip al III-lea al Franței în 1272, în cadrul expediției acestuia din Languedoc și a fost prezent la cucerirea Foix. În 1260, el s-a căsătorit cu
Robert al IV-lea de Dreux () [Corola-website/Science/328696_a_330025]
-
Maria de Bourbon. Robert a luptat alături de regele Filip al III-lea al Franței în 1272, în cadrul expediției acestuia din Languedoc și a fost prezent la cucerirea Foix. În 1260, el s-a căsătorit cu Beatrice de Montfort, fiică a contelui Ioan I de Montfort cu Ioana de Chateaudun, și nepoată a lui Amalric de Montfort. Fiul lor Ioan îl va moșteni pe Robert, în vreme ce fiica cea mare Iolanda (n. 1263-d. 1322) se va căsători cu regele Alexandru al III-lea
Robert al IV-lea de Dreux () [Corola-website/Science/328696_a_330025]
-
Robert al III-lea (n. 1185-d. 1234) a fost conte de Dreux și Braine. Robert a fost fiul contelui Robert al II-lea de Dreux cu Iolanda de Coucy. Alături de fratele său, Petru, duce de Bretania, Robert a luptat cu viitorul rege Ludovic al VIII-lea al Franței în 1212
Robert al III-lea de Dreux () [Corola-website/Science/328697_a_330026]
-
Robert al III-lea (n. 1185-d. 1234) a fost conte de Dreux și Braine. Robert a fost fiul contelui Robert al II-lea de Dreux cu Iolanda de Coucy. Alături de fratele său, Petru, duce de Bretania, Robert a luptat cu viitorul rege Ludovic al VIII-lea al Franței în 1212 la Nantes și a fost capturat în timpul acestei acțiuni
Robert al III-lea de Dreux () [Corola-website/Science/328697_a_330026]
-
duce de Bretania, Robert a luptat cu viitorul rege Ludovic al VIII-lea al Franței în 1212 la Nantes și a fost capturat în timpul acestei acțiuni. Eliberat printr-un schimb de prizonieri după bătălia de la Bouvines pentru William Spadă Lungă, conte de Salisbury, el a luptat în continuare în Cruciada Albigensiană, asediind Avignonul în 1226. El a fost un susținător al Biancăi de Castilia în timpul regenței acesteia ulterioare morții lui Ludovic al VIII-lea din 1226. În 1210, Robert s-a
Robert al III-lea de Dreux () [Corola-website/Science/328697_a_330026]
-
Adolf al IX-lea (n. cca. 1280 - d. 3 aprilie 1348) a fost conte de Berg de la 1308 până la moarte. Adolf a fost fiul cel mare al lui Henric de Berg cu Agnes de Mark. În 1308, Adolf a succedat în poziția de conte de Berg după moartea unchiului său, Wilhelm I, care nu
Adolf al IX-lea de Berg () [Corola-website/Science/328709_a_330038]
-
-lea (n. cca. 1280 - d. 3 aprilie 1348) a fost conte de Berg de la 1308 până la moarte. Adolf a fost fiul cel mare al lui Henric de Berg cu Agnes de Mark. În 1308, Adolf a succedat în poziția de conte de Berg după moartea unchiului său, Wilhelm I, care nu avea urmași. Adolf a fost un susținător important și loial al lui Ludovic al IV-lea, duce de Bavaria Superioară, ajutându-l din 1314 în războiul pentru succesiunea Germaniei. Ca
Adolf al IX-lea de Berg () [Corola-website/Science/328709_a_330038]
-
el deja efectua la Wipperfürth. În 1337 Adolf s-a raliat alianței anglo-germane care a cauzat începerea Războiului de 100 de ani. În 1312, Adolf s-a căsătorit cu Agnes de Cleves (n. cca. 1295 - d. după 1361), fiică a contelui Teodoric al VII-lea de Cleves de Cleves cu Margareta de Habsburg-Kiburg. El a murit la 3 aprilie 1348, fără a avea copii, drept pentru care a fost succedat în comitatul de Berg de către unica sa nepotată care i-a
Adolf al IX-lea de Berg () [Corola-website/Science/328709_a_330038]
-
fără a avea copii, drept pentru care a fost succedat în comitatul de Berg de către unica sa nepotată care i-a supraviețuit, Margareta de Ravensberg prin dreptul mamei acesteia, și de către soțul acesteia, Gerard al VI-lea de Jülich, fiul contelui Willem al V-lea de Jülich. Astfel, comitatele de Berg și de Ravensburg au trecut în 1348 sub casa de Jülich.
Adolf al IX-lea de Berg () [Corola-website/Science/328709_a_330038]
-
Ludovic al II-lea ( d. 1218) a fost conte de Loon de la sfârșitul secolului al XII-lea, precum și conte de Olanda prin căsătorie, între 1203 și 1207. Ludovic a purtat război cu ducele Henric I de Brabant pentru moștenirea lui Albert al III-lea of Moha și pentru drepturile
Ludovic al II-lea de Loon () [Corola-website/Science/328713_a_330042]
-
Ludovic al II-lea ( d. 1218) a fost conte de Loon de la sfârșitul secolului al XII-lea, precum și conte de Olanda prin căsătorie, între 1203 și 1207. Ludovic a purtat război cu ducele Henric I de Brabant pentru moștenirea lui Albert al III-lea of Moha și pentru drepturile asupra orașelor Maastricht și Sint-Truiden. El emitea pretenții asupra celor
Ludovic al II-lea de Loon () [Corola-website/Science/328713_a_330042]
-
Margareta (n. 1234 - d. 26 martie 1276, Loosduinen) a fost o nobilă olandeză, devenită prin căsătorie contesă de Henneberg. Margareta a fost fiică a contelui Floris al IV-lea de Olanda, cu soția acestuia, Matilda de Brabant. În ziua de Rusalii a anului 1249, Margareta a fost căsătorită cu contele Herman I de Henneberg-Coburg. Căsătoria avea un substrat politic, dat fiind că Herman nutrise speranța
Margareta de Olanda-Henneberg () [Corola-website/Science/328721_a_330050]
-
fost o nobilă olandeză, devenită prin căsătorie contesă de Henneberg. Margareta a fost fiică a contelui Floris al IV-lea de Olanda, cu soția acestuia, Matilda de Brabant. În ziua de Rusalii a anului 1249, Margareta a fost căsătorită cu contele Herman I de Henneberg-Coburg. Căsătoria avea un substrat politic, dat fiind că Herman nutrise speranța de a fi ales rege al Germaniei încă din 1246, însă fusese nevoit să renunțe în fața fratelui Margaretei, contele Willem al II-lea de Olanda
Margareta de Olanda-Henneberg () [Corola-website/Science/328721_a_330050]
-
1249, Margareta a fost căsătorită cu contele Herman I de Henneberg-Coburg. Căsătoria avea un substrat politic, dat fiind că Herman nutrise speranța de a fi ales rege al Germaniei încă din 1246, însă fusese nevoit să renunțe în fața fratelui Margaretei, contele Willem al II-lea de Olanda. În încercarea de a-și întări influența în Germania, contele Willem aranjase o căsătorie între sora sa și un conte german. Margareta și soțul ei au locuit în Coburg, deși cuplul deținea și o
Margareta de Olanda-Henneberg () [Corola-website/Science/328721_a_330050]