10,570 matches
-
Între Germania și Rusia. De aici a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial. O mare confederație care să fi succedat Austro-Ungariei ar fi menținut poate un mai bun echilibru și ar fi fost totodată În măsură să atenueze și contradicțiile naționale. Pentru România, Încheierea războiului a fost un triumf, dar un triumf care ascundea multe primejdii. Mica Românie, protejată de jocul echilibrului european, era mai ferită decât România Mare, aruncată În vârtejul unei istorii care nu mai cunoștea reguli. Perioada
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
arătat deja. Românii se adaptează repede, cel puțin formal. Biserica Încearcă și ea, ca Întreaga societate românească, să Îmbine naționalismul cu europenismul. Este Biserica ortodoxă care În ultimii ani s-a deschis cel mai mult spre dialogul cu catolicismul (În contradicție, s-ar zice, cu ostilitatea manifestată acasă față de greco-catolici). În 1999, Papa Ioan Paul II a venit la București și a fost primit triumfal. Iar patriarhul Teoctist i-a Întors vizita la Vatican. Consolidându-și perseverent propria identitate, Biserica ortodoxă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult de-a face cu străinii ca românii. Dominația În zonă a trecut de la o putere la alta, modelele de civilizație s-au succedat, iar pe teritoriul locuit În majoritate de români s-au așezat populații de o extremă diversitate. Contradicția fundamentală stă În faptul că acest neîntrerupt asalt al străinătății s-a exercitat asupra unei societăți până nu de mult predominant rurale, tentată de a se Închide În sine. Raporturile cu străinii și importul de civilizație străină au rămas În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au verificat-o și În vremurile de altfel nu prea vesele ale comunismului. Prea mult umor la români? Poate. „A face haz de necaz“ este o expresie românească tipică. Un poet, George Bacovia, a prins perfect Într-un vers această contradicție românească: „O, țară tristă, plină de umor!“ Enciclopedismul Îl citez pe Mircea Eliade: „Există În cultura românească o tradiție care Începe cu Dimitrie Cantemir și pe care am putea-o numi «tradiția enciclopedică». O bună parte din oamenii de seamă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în 2001, un Jurnalexpress Europa 2000. Volumul pe care vi-l oferim noi acum depune mărturie pentru o stare de spirit și pentru o epocă ce nu s-au schimbat prea mult în ceea ce privește ideea unității europene - idee minată de atâtea contradicții și defazări -, doar că, în cei șapte ani scurși de la călătoria noastră cu garnitura scriitorilor, ne-am ales cu niște angoase în plus. În toamna anului 2000, la Moscova, o bombă artizanală spulbera un pasaj subteran de pe strada Tverskaya. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și jumătate, încât cea mai mare ispită va fi să revedem măcar câteva dintre locurile care ne captaseră atenția la vizita noastră de anul trecut. Mai ales că Boris Buracinschi nu pare deloc schimbat: privire atentă, atitudine prevenitoare, spirit de contradicție, plăcerea de a insista pe detalii și de a descoperi nuanțele unor comportamente pe care în ceea ce te privește de mult le-ai clasat. Basarabenii noștri au împânzit întregul URSS, iar locurile cele mai căutate au fost și au rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
zone. Toate aceste discuții sunt legate și de faptul că în ultimul timp a apărut o tendință foarte pronunțată a editurilor spre comercializare. Cu alte cuvinte, se încearcă o repetare a succesului comercial american în acest domeniu. - Dar e o contradicție, iartă-mă, între cele două fenomene. Ziceai mai devreme despre intelectualizarea literaturii germane, și iată tendința aceasta de comercializare excesivă. - Literatura este un domeniu al contradicțiilor, în care unele fenomene se bat cap în cap. De pildă, se încearcă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se încearcă o repetare a succesului comercial american în acest domeniu. - Dar e o contradicție, iartă-mă, între cele două fenomene. Ziceai mai devreme despre intelectualizarea literaturii germane, și iată tendința aceasta de comercializare excesivă. - Literatura este un domeniu al contradicțiilor, în care unele fenomene se bat cap în cap. De pildă, se încearcă o comercializare a tinerilor scriitori, care sunt lansați cu multă pompă și sunt susținuți publicitar foarte mult. Este în vogă așa-zisa literatură urbană, se supralicitează acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
indiferent” - o subliniem: indiferent! - că au căzut sub mâna zbirilor lui Dej, Stoica, Pauker și ceilalți sau nu, au fost obstacolul cel mai clar, mai eficient, în calea rusificării României, deoarece ei reprezentau Spiritul acestui pământ, spiritul european, grecesc, în contradicție flagrantă, „dușmănoasă”, cum o declarau ocupanții și slugile lor, cu așa-zisul materialism istoric, pânză murdară și zdrențuită sub care se ascundea pofta unui imperiu roșu barbar, nesatisfăcut doar de a ocupa și spolia, având ambiția - precum nazismul, cu câțiva
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
publicate în trombă an după an, Francisca, În absența stăpânilor și Animale bolnave, am reușit, cred eu, să zdruncin tipul de roman comunist, realist-socialist, dând un semnal pentru un alt tip de artă, profund diferit de cel oficial și în contradicție cu acesta, o artă ce tindea să se aproprie de experiențele majore ale marii arte occidentale și ruse, de un Dostoievski sau Th. Mann. Sigur, nu eram singurul! Nici nu aș fi putut „învinge” singur! 3 În toamna lui ’65
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tipul” meu, cu reflexele mele civile și ideatice. La ambii, probabil juca și se reliefa originea socială - Matei venea dintr-o burghezie „înalt”, cu patină metropolitană, eu, dintr-un lanț încăpățânat de preoți și comercianți de țară, dar mai ales contradicția venea dintr-o flagrantă opoziție a două caractere morale, temperamentale: Matei - un tipic sceptic, eu - un tip dogmatic, în sensul pe care-l dădeau vechii greci acestor două apelative, atribute caracteriale ce defineau la ei tot atâtea școli de gândire
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
flexibilitate, fluiditate umană și socială, un fel de „bătrânețe în copilul etern”, parcă prevăzuți, apărați de o „platoșă cinică”, ce-i ajută să „ascundă” și uneori chiar să-și „falsifice” propriile calități sau tendințe. Nichita trăia aproape tot timpul în contradicție, uneori într-un șir de contradicții care la o altă persoană putea să revolte sau să nege orice element al valorii. Și aceste „inconsecvențe”, contradicții, „grosolane” uneori, au făcut - și fac și azi! - pe unii, grăbiți sau geloși, pur și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fel de „bătrânețe în copilul etern”, parcă prevăzuți, apărați de o „platoșă cinică”, ce-i ajută să „ascundă” și uneori chiar să-și „falsifice” propriile calități sau tendințe. Nichita trăia aproape tot timpul în contradicție, uneori într-un șir de contradicții care la o altă persoană putea să revolte sau să nege orice element al valorii. Și aceste „inconsecvențe”, contradicții, „grosolane” uneori, au făcut - și fac și azi! - pe unii, grăbiți sau geloși, pur și simplu, pe opera sa fenomenală!, de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
uneori chiar să-și „falsifice” propriile calități sau tendințe. Nichita trăia aproape tot timpul în contradicție, uneori într-un șir de contradicții care la o altă persoană putea să revolte sau să nege orice element al valorii. Și aceste „inconsecvențe”, contradicții, „grosolane” uneori, au făcut - și fac și azi! - pe unii, grăbiți sau geloși, pur și simplu, pe opera sa fenomenală!, de a-l eticheta în fel și chip, de a încerca să-l coboare, aducându-l la nivelul „lor”, al
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
forme și mai colorate, atrăgătoare, a iscat un „basm” al reîncarnărilor, al „curățirii succesive” spre a fi vrednic de Nirvana, o luptă pentru a scăpa de marele flagel și pecete a umanului care e Suferința! (Aici, budismul intră în flagrantă contradicție nu cu creștinismul, ci cu noua noastră psihologie, a celor așa-ziși „moderni” și, dacă Dostoievski este pentru noi, fără îndoială, un „purtător de cuvânt”, atunci, în lumina personajelor sale și a viziunii sale asupra omului, trebuie să constatăm, în pofida
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cultural, deși cărțile mele, apărute după lupte dificile și așteptări de ani, se epuizau, cum ușor se poate bănui, instantaneu. Ba Aurel Martin, fie iertat, directorul prestigioasei și populare colecții „Biblioteca pentru toți”, critic și politruc ce-și îneca vagile contradicții interne în cantități apreciabile de alcool, mi-a reziliat, în scris, după ’72, contractul pe care-l semnasem înainte „de plecare”, pentru În absența stăpânilor, sub motivul că „acest roman nu se ridică la nivelul prestigioasei colecții!”. Amintesc doar „una
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mici și medii, flexibile și cu arii largi de extindere și desfacere!Ă, dar și „ideologice și culturale”: resuscitarea marilor mituri istorice românești, până la caricatură, cu ideea, secretă - de altfel, tot mai puțin ascunsă! -, de a fonda o dinastie!... O contradicție in adjecto pentru un sistem și o ideologie colectivistă, comunistă, nu numai „antisovietică”, dar și profund anti-leninistă. Probabil, în ultimă instanță, paranoia puterii de care era posedat tot mai evident - generos și pervers alimentată nu numai de unii oportuniști locali
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vinovate”, ultima și cea mai minusculă pată de noroi de pe armura noastră, improvizată, oho, și încă cum! Să justificăm chiar și petele de sânge pe care unii le arată cu degetul ca fiind, bineînțeles, „suspecte”, cele mai mici ezitări sau contradicții la care ne-a împins această confruntare inegală, cele mai hilare și umane păcate ale artei noastre sau ale unor fraze binișor și iute contrafăcute de inimi vesele și răutăcioase! Sterile, în esența lor, dar bucuroase de a vâna greșeli
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în totala ignorare a valorii actelor și textelor lor majore. Da, am luptat și eu, și, în ceea ce mă privește, după ’89 m-am întors încă o dată în România, liberă de astă dată, dar nu lipsită, vai, de confuzii și contradicții grave, părăsindu-mi editorul francez și amicii de acolo, ca și casa, lăsându-mi soția iubită singură, dar voind încă o dată să „public acolo” și să cred în viitorul și prezentul literelor române. Și nu orice viitor sau prezent, ci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aspecte umane care trebuie lăsate neatinse”! Într-adevăr, tânărul, genialul și nefericitul Kleist este nu numai unul dintre promotorii romantismului german, dar în splendida sa nuvelă Marchiza d’O eu am găsit, înainte de Dostoievski, semnele clare ale unei tipologii în contradicție, până azi, față de cumintele, mai mult sau mai puțin nuanțat, maniheism pe care, un secol și mai bine după el, nu puțini autori gravi îl folosesc, o știință a personajelor absolut revoluționară, pe care amintitul Fiodor Mihailovici o duce la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
respins de Steaua. Și - regret acum! - nu am uitat afrontul pe care mi-l făcuse D.R. nici când a fost vorba de a fi înlocuit unul dintre membrii propuși pentru Biroul Uniunii, în acea atmosferă încărcată de electricitate, de formidabile contradicții „ideologice” - un singur exemplu: activiștii superiori erau mai „deschiși” tinerilor „revoluționari” decât mulți colegi „consacrați”, țin minte că atât Ghișe, dar și Marin Rădoi, când se făceau listele pentru vorbitori, au insistat, uimind și stupefiind pe unii scriitori, „tovarăși mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-a părut mie?! - vreau să fac câțiva pași” - și ne-am despărțit acolo. Peste două ore, el urma să se afle în grupul ce mergea cu Stancu la șeful statului!... (Povestesc incidentul cu Nichita doar ca să punctez convulsiile și contradicțiile care se iveau, în acei ani ai „cvasi-liberalismului” politic, chiar între noi, prieteni jurați! Eu nu i-am păstrat nici o clipă pică lui Nichita, iar când Păunescu, după câteva zile, în prezența mea, a vrut să-l ia la rost
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
istorică ce ne apasă de secole, venită din acel „sud-estic” european, din orientalitatea turcă și greacă de suprafață, o filozofie a vieții adusă de marile vânturi ale Asiei, contrazicând în esență dinamica gândirii europene, Faust-ul goethean ce-și iese din contradicțiile profunde ale științei și ființei prin acțiunea spre binele, spre salvarea colectivității harnice și credincioase! N-am fost fatalist sub cele două dictaturi comuniste, prima barbară și a doua vicleană, nu sunt nici azi, când cârduri de tineri fug de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
altele și mai mari. Hristos, evreu el însuși, a crescut printre ai săi, a întâlnit mulți păgâni, dar niciodată vreun creștin. Astăzi există creștini în toate ținuturile călcate de el, iar aceștia se reclamă în mod diferit (și nu fără contradicții) fie din trecerea lui pe acolo, fie din cuvântul lui. Există mai ales musulmani care recunosc calitatea lui de profet, dar nu și de Dumnezeu întrupat om. Coexistența a devenit mai problematică, trecerile dintr-o parte în alta de asemenea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bizantină și trăind într-un mediu evreiesc. Sunt toate acestea la un loc. Eu sunt istoria din ultimii trei mii de ani a acestei regiuni. Nu-mi plac identitățile. N-am decât apartenențe. Am eu aerul unui om sfâșiat de contradicții? Nu, mai degrabă al unui luptător. Există trei mici spitale private și misionare la Nazaret, unul scoțian, unul italian și unul francez. Acesta din urmă, spitalul Saint-Vincent-de-Paul din Nazaret, a fost fondat în 1898 de către surorile din ordinul Carității, pe când
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]