10,875 matches
-
să petreci un anumit timp În compania respectivei persoane. Oamenii vorbesc la telefon, la o ceașcă de cafea, atunci când servesc masa, când călătoresc cu mașina etc. Ne ia ceva timp să ne orientăm atenția asupra altor persoane și să dezvoltăm conversații pe temele care ne interesează. Acelasi lucru se Întâmplă și cu copiii noștri- copii auzitori. În toate momentele zilei suntem cu ei (sau cea mai mare parte a timpului), le direcționăm activitățile și avem conversații variate. Discutăm cu ei când
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
altor persoane și să dezvoltăm conversații pe temele care ne interesează. Acelasi lucru se Întâmplă și cu copiii noștri- copii auzitori. În toate momentele zilei suntem cu ei (sau cea mai mare parte a timpului), le direcționăm activitățile și avem conversații variate. Discutăm cu ei când Îi ducem la culcare, când Îi trezim din somn, când le facem baie, la masă, la cumpărături, când Începem sau când terminăm o activitate Împreună . Aceste lucruri se petrec parcă de la sine dacă avem un
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se petrec parcă de la sine dacă avem un copil fără deficiențe. Dacă vorbim Însă de un copil cu deficiențe de auz el va fi mai puțin expus la aceste situații de comunicare și va trebui să: acordăm mai mult timp conversațiilor; dezvoltăm abilitățile de comunicare prin Învățarea modalităților de selectare a subiectelor, a tehnicilor de inițiere, menținere sau finalizare a interacțiunii. Conversația se poate declanșa și de-a lungul unor activități În curs de desfășurare sau ca urmare a interacțiunii „jucăușe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
el va fi mai puțin expus la aceste situații de comunicare și va trebui să: acordăm mai mult timp conversațiilor; dezvoltăm abilitățile de comunicare prin Învățarea modalităților de selectare a subiectelor, a tehnicilor de inițiere, menținere sau finalizare a interacțiunii. Conversația se poate declanșa și de-a lungul unor activități În curs de desfășurare sau ca urmare a interacțiunii „jucăușe” cu adultul. De cele mai multe ori astfel de activități pot constitui un bun prilej pentru a vorbi despre prezent, trecut sau viitor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
interacțiunii „jucăușe” cu adultul. De cele mai multe ori astfel de activități pot constitui un bun prilej pentru a vorbi despre prezent, trecut sau viitor. În cazul În care copiii deficienți de auz nu Înțeleg regulile și ritualurile pe care le reclamă conversația, acestea trebuie Învățate. Ei au nevoie de instrucțiuni explicite și de pași concreți (aluzii) pentru a Învăța un comportament așteptat În conversațiile verbale sau nonverbale purtate cu partenerii de discuție. Menținerea interacțiunilor prin așteptarea rândului la o conversație se poate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
viitor. În cazul În care copiii deficienți de auz nu Înțeleg regulile și ritualurile pe care le reclamă conversația, acestea trebuie Învățate. Ei au nevoie de instrucțiuni explicite și de pași concreți (aluzii) pentru a Învăța un comportament așteptat În conversațiile verbale sau nonverbale purtate cu partenerii de discuție. Menținerea interacțiunilor prin așteptarea rândului la o conversație se poate obține folosind jocurile sociale (ex. „Cu-Cu!”, „Ghicește unde sunt?”), jocuri cu structuri simple, repetitive, cu reguli de joc care Îl Îndrumă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
le reclamă conversația, acestea trebuie Învățate. Ei au nevoie de instrucțiuni explicite și de pași concreți (aluzii) pentru a Învăța un comportament așteptat În conversațiile verbale sau nonverbale purtate cu partenerii de discuție. Menținerea interacțiunilor prin așteptarea rândului la o conversație se poate obține folosind jocurile sociale (ex. „Cu-Cu!”, „Ghicește unde sunt?”), jocuri cu structuri simple, repetitive, cu reguli de joc care Îl Îndrumă pe copil să răspundă imediat dar și care Îi pot oferi multiple oportunități de răspuns. Cât
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
acțiunii sugerându-i să se joace cu o jucărie sau să studieze Împreună un obiect preferat de copil); când copilul prezintă un comportament anticipativ ,de genul că știe ce urmează să se Întâmple, el poate fi stimulat să inițieze o conversație adăugând un element de noutate rutinei (ex. să ceară un obiect necesar Începerii unei activități) sau ajutându-l să localizeze un partener pentru conversație. Sfârșitul interacțiunii sau schimbarea subiectului conversației se poare realiza subtil prin tactici de Încheiere sau schimbări
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de genul că știe ce urmează să se Întâmple, el poate fi stimulat să inițieze o conversație adăugând un element de noutate rutinei (ex. să ceară un obiect necesar Începerii unei activități) sau ajutându-l să localizeze un partener pentru conversație. Sfârșitul interacțiunii sau schimbarea subiectului conversației se poare realiza subtil prin tactici de Încheiere sau schimbări de subiect pentru a controla interacțiunile cu alte persoane . În condițiile În care copilul nu mai este atent la ceea ce se vorbește și nivelul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să se Întâmple, el poate fi stimulat să inițieze o conversație adăugând un element de noutate rutinei (ex. să ceară un obiect necesar Începerii unei activități) sau ajutându-l să localizeze un partener pentru conversație. Sfârșitul interacțiunii sau schimbarea subiectului conversației se poare realiza subtil prin tactici de Încheiere sau schimbări de subiect pentru a controla interacțiunile cu alte persoane . În condițiile În care copilul nu mai este atent la ceea ce se vorbește și nivelul lui de interes scade, adultul va
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să-l lase un timp până să Înceapă o nouă interacțiune. O a treia problemă a copiilor cu deficiență de auz, legată de modul În care Învață abilitățile conversative, este aceea că ei nu pot aborda mai multe subiecte de conversație În discuțiile cu partenerii. În această direcție Îi putem ajuta prin: -dezvoltarea de subiecte care să le suscite interesul pentru conversație (legate de obiecte familiare, personale, activități preferate); -afișarea În formate atrăgătoare/nonagresive a informațiilor pentru a face vocabularul cât
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
legată de modul În care Învață abilitățile conversative, este aceea că ei nu pot aborda mai multe subiecte de conversație În discuțiile cu partenerii. În această direcție Îi putem ajuta prin: -dezvoltarea de subiecte care să le suscite interesul pentru conversație (legate de obiecte familiare, personale, activități preferate); -afișarea În formate atrăgătoare/nonagresive a informațiilor pentru a face vocabularul cât mai accesibil (planșe, afișe pe categorii-oameni, locuri, obiecte, acțiuni). Fără o cale de a eticheta experiențele este imposibil să le Împărtășim
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copiilor pe diferite categorii Îi vom ajuta să le rețină, să le prelucreze și să le interpreteze pe cele noi mult mai ușor, fapt care va aduce multiple beneficii În planul cunoașterii. Ultima problemă legată de existența partenerilor puțini de conversație ale copiilor surzi este la fel de importantă ca și celelalte puse În discuție. Din cauza sistemului său unic de comunicare (limbajul semnelor) copiii cu deficiențe auditive sunt de cele mai multe ori implicați În interacțiuni simple cu părinții sau cu alți adulți și nu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
De aceea, NOI, profesorii din Învățământul special și toți cei responsabili de educarea copiilor cu deficiențe va trebui să-i direcționăm de câte ori va fi nevoie În orientarea interacțiunilor și În demontarea căilor nonverbale de comunicare. Petrecând mai mult timp În conversație copiii vor avea În mod natural mai multe șanse de a Învăța cuvinte noi, simboluri sau abilități de viață funcționale.Abilități mai bune conversative Înseamnă mai bune abilități comunicative iar obținerea lor ar spori considerabil calitatea vieții copiilor cu deficiențe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
facă practică cu persoane surde cu limbaj redus și să le observe În diferite situații neoficiale; Această practică va acoperi un șir larg de subiecte de discuție și va include tot felul de participanți. Dacă un interpret poate să Înțeleagă conversația Între două persoane surde cu limbaj verbal redus, el se află pe drumul bun pentru a deveni un interpret de Înaltă calificare. să-și evalueze eforturile cu ajutorul altora, solicitând observații și Întrebări din partea altor interpreți calificați, sau, mai bine, din partea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lui prin imitarea acțiunilor desemnate; explicarea prin mimarea stărilor sufletețti sau proceselor complexe; descrierea acțiunii ample prin mimică, pantomimî cu elemente de « joc de scena » La clasele mai mari: folosirea sinonimelor, antonimelor și perifrazei; introducerea cuvântului În enunț; utilizarea convorbirii (conversația cu elevii) folosirea poveștilor ( repovestire); utilizarea ilustrațiilor; recunoașterea personajelor (după descrieri, replici) e) structura gramaticală Curentul global-oralist propune Însușirea structurii gramaticale concomitent cu vocabularul. 2. Metoda bilingvistic-biculturală (dbi/bi). Pentru a ajuta limbajul vorbit, metoda adaugă utilizarea dactilemelor ca suport
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
metodologia oralistă, structurată static a Învățării limbajului de către deficienții de auz, iar a doua, Într-o altă varianță a metodei oraliste,aceea a « băii de cuvinte », considerându se că era suficient ca, copilul deficient de auz să fie expus unei conversații pentru ca el să și Învețe să vorbească. Studiile mai recente au arătat că o perspectivă interrelațională este mai avantajoasă, aceea perspectivă În care sunt la fel de importante pentru dezvoltarea limbajului, atât capacitățile naturale ale copilului, cât și interacțiunea cu un vorbitor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sunet pe care un copil Îl aude este vocea umană. În general, se spune că o persoană este surdă sau nu este surdă, dar există multe tipuri și grade diferite de surzenie. Dacă persoana În cauză aude făcând un efort conversația obișnuită, atunci pierderea de auz este moderată. Dacă nu aude vorbirea normală, dar aude zgomotele puternice din mediu pierderea este severă. Dacă aude doar sunetele extrem de puternice, pierderea este profundă. Cum auzim? Înainte ca interpretarea sunetului să ajungă la creier
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
abordează problematica contextului au și aplicabilitate În interpretarea propriu-zisă a enunțurilor. Teoria are câteva puncte forte, dintre care menționez: este guvernată de principii care nu reclamă o competență specială pentru a asigura succesul comunicării. În cazul, de exemplu, al teoriei conversației propusă de Grice, fără cunoașterea de către interlocutori a maximelor conversaționale aceștia nu ar putea efectua demersul inferențial necesar recuperării a ceea ce autorul numește vouloir dire / speaker’s meaning. Teoria pertinenței operează cu un principiu fundamental al acțiunii umane, cel al
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
oferită de locutor, prin enunțul său, Întregul gând al acestuia. Chiar dacă teoria pertinenței are un caracter unitar și acoperă atât comunicarea orală cât și pe cea scrisă, ea Își dovedește adevărata forță explicativă În cazul comunicării orale, În special În conversația directă, față-În-față. Aici se evidențiază cel mai bine rolul crucial pe care contextul Îl joacă pe Întreg parcursul procesului de interpretare a enunțului. Ce anume voi supune investigației? Jocul combinativ, generator de semnificație, a următoarelor concepte semio-pragmatice de bază: semn
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ideilor mai sus menționate, În special a faptului că teoria pertinenței poate descrie / explica orice tip de comunicare, corpusul pe care voi Încerca să demonstrez ceea ce mi-am propus este variat și conține Înregistrări directe ale unor fragmente reale de conversație, Înregistrări radio din domeniul aviației, fragmente din texte scrise precum și câteva enunțuri construite artificial, acolo unde a fost nevoie să exemplific cât mai clar și mai relevant anumite principii și proceduri. Am spus că tema pare să fie permisivă; acest
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretare - trebuie admis, totuși, caracterul asimetric al comunicării analiza contextului extern se va realiza, În principal, din perspectiva interpretului. Contextul ar trebui să ne deschidă drumul către răspunsurile la cele două Întrebări atât de frecvent prezente (explicit sau implicit) În conversație: 1) La ce te referi? 2) Și ce vrei să spui cu asta? În termeni tehnici, ar trebui să ne ajute la stabilirea referinței/referentului și la descoperirea mesajului locutorului. Cele două Întrebări nu funcționează În paralel; ele nu sunt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
extern În procesul de interpretare. Dificultatea identificării tuturor acestor elemente nu Înlătură Însă posibilitatea de a Încerca gruparea, sistematizarea lor pe categorii de semne exterioare sistemului lingvistic care pot influența interpretarea unui enunț/text - În cazul cel mai complex al conversației față-În-față. Am În vedere aici doar acele semne care au o existență materială și pot fi percepute direct de către interpret. În consecință, interpretul, În calitatea lui de componentă a contextului extern enunțului, nu va fi inclus aici. Din această perspectivă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și, cu o expresie de bucurie Înscrisă pe fața sa, Îi spune vecinului său, Bălosu, L-am păcălit!<ref id=”43”> Preda 1967, pp. 125-131 referință </ref> Bălosu, care, ca un vecin bun și onest, trăsese cu urechea la Întreaga conversație, nu Înțelege semnificația enunțului lui Moromete, folosit În relație cu jocul plata foncirii la care tocmai a fost martor. Vâzând că interlocutorul său se uită perplex la el, semn al neînȚelegerii, Moromete Îi explică faptul că el avea, de fapt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
comunică nimic: Dimineața este bună. Vremea este frumoasă. Teoria lui Malinowski ne ajută să interpretăm acest gen de enunțuri care se află, cel puțin aparent, În afara sferei interacțiunilor umane utile, a acelor enunțuri produse, aparent, fără un scop practic imediat: conversația liberă fără un scop anume, formulele de salut, de politețe ș.a. Semnificația lingvistică a unor asemenea enunțuri nu are nici o importanță pentru receptor; ele nu vehiculează nici o ipoteză nouă. Semnificația lor vine din contextul situației. În opinia antropologului, explicarea fenomenului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]