11,041 matches
-
cetățeni în felul următor: "Spune- mi și mie, dar spune-mi la modul cât poți tu de sincer: v-am purtat noroc?" (articolul "La modul cât pot eu de sincer, Oana e cea mai tare!", de Simona Tache, "Cotidianul", www.cotidianul.ro, 11.I.2006) O susțin de multă vreme, la modul neoficial, multe personalități din lumea politică și economică. (publicație on-line, www.bitpress.ro, 30.VII.2008) Astea ar fi informațiile mele pe care le-am obținut pe diferite căi
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Indian se trece la „realizarea sinelui” în plină societate occidentală. Ritualul de inițiere din intimitatea pustiului devine acum spectacol public. Exemplu: în perioada 16-19 iunie 2005, la Sala Palatului din București a avut loc workshopul cu tema „Practica spirituală în cotidian sau epoca realizării sinelui în masă”. Standul Sahaja Yoga cuprindea fotografii de fondatori și rafturi cu cărți. * Copiii și Sahaja Yoga. 28 mai 2005: Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești organizează Împreună cu asociația Sahaja Yoga un spectacol pentru cei mici, care
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de vîrstă, acest al doilea context fiind cel care se referă la educația adulților sau la deschiderea către educația interculturală. Ca fenomen antropologic complex, educația este un proces asemănător cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
, cotidian apărut la București de la 10 mai 1893 la 7 februarie 1896 și de la 17 octombrie la 18 noiembrie 1897; în martie și aprilie 1895, la sfârșitul săptămânii, iese ca număr ilustrat. Gazeta, pe care o conducea ziaristul P. D. Christodulo
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
Datoria, al cărei scop era „contribuirea la ridicarea nivelului cultural al poporului”, apoi în primele articole publicate, sub pseudonimul C. Sorțescu, în august-septembrie 1893, în ziarul ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele C. Șărcăleanu și Verax (utilizat împreună cu G.
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
ultimele trei sub genericul Din carnetul unui solitar) pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva Imperiului Țarist, întru reintegrarea Basarabiei în statul român. Rămas în București după ocuparea orașului, scoate, între 1 septembrie 1917 și 12 noiembrie 1918, cotidianul „Lumina”, în care dă aproape zilnic un editorial, articole și note. Cu încuviințarea sau, poate, chiar din însărcinarea guvernului condus de Al. Marghiloman, va participa la întrunirea Sfatului Țării ținută la Chișinău, discursurile sale contribuind semnificativ la adoptarea hotărârii din
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
ȚARA NOASTRĂ, revistă apărută săptămânal, la Sibiu de la 1 ianuarie 1907 până la 5 decembrie 1909 și la Cluj din 15 octombrie 1922 până la 29 mai 1938, sub egida Astrei; din 10 aprilie 1932 se transformă în cotidian. La prima serie redactor, apoi proprietar-editor este Octavian Goga, care între 26 aprilie și 7 iunie 1908 figurează ca director împreună cu Ilarie Chendi; redactori responsabili sunt, succesiv, Ovidiu Gritta, Lazăr Devan și Demetru Marcu. Tot Goga va fi și director
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
ȚARA, cotidian apărut la Sibiu între 7 aprilie 1941 și 17 septembrie 1944. Director: Grigore Popa; redactor responsabil: Ion Chisăliță Severeanu, iar din ianuarie 1943 până în ianuarie 1944 Nicolae D. Găvozdea. Articolul-program, Misiunea ziarului nostru, precizează că se vor aborda toate problemele
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
Găvozdea. Articolul-program, Misiunea ziarului nostru, precizează că se vor aborda toate problemele societății românești, cu precădere cele privind idealul unității naționale, pentru reîntregirea hotarelor firești ale României. Dar periodicul se identifică, în primul rând, cu aspirațiile ardelenilor de pretutindeni, autointitulându-se „cotidianul ardelenilor refugiați”. Ziar cu bogate informații și comentarii politice, economice, sociale, Ț. include o pagină permanentă intitulată „Țara culturală”, iar între 2 și 16 mai 1941 „Luminișuri”, care în anumite perioade (10-16 octombrie 1941 și 19 februarie - 1 martie 1942
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
le face în satul natal, apoi învață la Cernăuți (1961-1964). Devine student la Facultatea de Filologie a Universității cernăuțene, dar, obligat să efectueze stagiul militar, va întrerupe cursurile și va absolvi în 1972. Lucrează ca reporter și corespondent special al cotidianului „Zorile Bucovinei” (1969-1981), ulterior trece la Redacția emisiunilor în limba română de la postul de radio Kiev (1981-1991). Fondator și director al gazetei „Plai românesc” (1990-1994), editată de Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți, al cărei secretar era, se
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
aseară (1996), unde Ț. semnează doar ciclul Plouă mărunt (în timp ce Nicolae Dudaș dă proză sub genericul Plouă colorat), și Aureole (1997): un discurs solemn și hieratic, care celebrează epifaniile divinului, percepute fie pe calea revelației, fie prin „camuflarea” în concretul cotidian. Textele, de mici dimensiuni, juxtapun două secvențe. Prima se prezintă ca o descriere brută a stării de fapt, pe când cea de-a doua echivalează în plan retoric cu o „poantă”, iar în planul imaginarului cu o fantă în real care
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
De ce i-ai pus în zid, în loc să-i pui... la zid?” (Zidul Kremlinului). Este la T. o întreagă paletă a atitudinii comice: bonomie și condescendență, ironie, zeflemea, sarcasm și invectivă. Acțiunea de demitizare și demistificare coboară în sfera rutinieră a cotidianului, a familiarului, degradat chiar atunci când pornește de la motive sacre: „Săraci și goi, ca adevărul,/ Ar fi trăit în rai o viață,/ De-ar fi costat și acolo mărul/ Cât costă azi, la noi, la piață” (Adam și Eva). „Fauna” tradițională
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
sutele de blocuri uniforme îngroapă imaginația. Jocul de-a personajele dispare. Ele întâlnesc același chip, multiplicat parcă de un xerox secret. Viața lor se depopulează, natura iubirii lor își schimbă semnul plus în minus. Romancierul observă sistemul dinăuntru, din capcana cotidianului, îi inventariază ticurile, anomaliile, atmosfera, periferiile, malformațiile, rebuturile. În sistemul de referință unde își plasează naratorul personajele, marea dramă nu există nici ca proiecție imaginativă. Sinuciderea protagonistei are iz de imitație ieftină, după un film comercial. Într-un pasaj naratorul
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
și la Băbeni, județul Vâlcea. În 1964 se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din București, pe care nu o va termina. Redactor la periodicul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, se va angaja apoi la Televiziunea Română. Își face debutul la cotidianul „Secera și ciocanul” din Pitești, în 1961. Colaborează cu versuri, reportaje, interviuri, articole pe teme sociale la „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Magazin istoric”, „Contemporanul”, „România pitorească”, „Informația zilei”, „Curierul de Vâlcea”, „Viața Vâlcii” ș.a. I s-au
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
unui medic ratat, unele sugestii venind dinspre proza cehoviană. Tot o structură tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă dată orientată orientată spre surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice (un caz de schizoidie, în Robertina, un dușman de clasă), Tragedii inventate supun analizei
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
TELEGRAFUL ROMÂN, cotidian apărut la București de la 1 noiembrie 1888 până la 3 martie 1892. În urma unei înțelegeri, la sfârșitul lunii octombrie 1888 I. C. Fundescu cedează ziarul „Telegraful” omului politic liberal și folcloristului I. G. Bibicescu. Acesta, nerespectând probabil o anumită clauză a contractului
TELEGRAFUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]
-
imagini distorsionate, ilogice, violente, câteodată de o ironie și de un macabru duse la extrem. Majoritatea sunt variațiuni pe tema libertății, în Să ne facem nevăzuți sau în Întâmplare peste care a nins candoarea se întâlnește cu grotescul, cu ilarul, cotidianul se transfigurează, ivindu-se un univers al visului. Obsesia jocului, dorința de recuperare a identității interioare sau schimbarea acesteia prin intermediul unui șir interminabil de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este cea a clovnului și sub ea se ascund
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de afirmare a individului duc la evadarea din real, din cotidian, în favoarea unei „armonii a nuanțelor”. Cel ce ne scapă, roman scris în 1983 și publicat în 1992, se apropie mult de reportaj, deși subiectul pare și acum desprins din fantastic: la o fabrică de lactate se produc șuruburi destinate să
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
chiar denumirea. Fostul proprietar protestează, face chiar și o încercare, nereușită, să scoată din nou ziarul său. Vechiul T. dispărea astfel, după șaptesprezece ani, pentru a face loc unui ziar nou, „Telegraful român”. La fel ca atâtea alte jurnale politice, cotidianul a publicat beletristică în scopul de a atrage cititorii, și nu în virtutea unui program cultural și literar. De aceea, vor colabora scriitori de valori și cu opinii diverse, din generații diferite, printre care I. P. Bancov, N. V. Scurtescu, V. D. Păun
TELEGRAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
de lună ca niște copite/ mă izbesc în obraz [...] Blând, fânul acoperă/ vechi treceri, mari pietre albite și vinete/ cearcăne tulburătoare de pace” (Cu fața ascunsă). Pe de altă parte, multe poeme respiră un aer vag optzecist: livrescul discursiv, poezia cotidianului, colocvialitatea, o detașare pe alocuri ironică. Cele două tendințe - spre neoexpresionism și spre postmodernism - nu exclud mai vechea apetență pentru simbolismul încifrat, în poeme precum Materia signata, Febra de trei zile, Pasărea Rok etc. În volumul din 1982, Scrisori de
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
ieși definitiv din „lumea” culturii în adevărata lume a vieții. Substituiri (1983) este o culegere eteroclită, în care se întâlnesc mai multe influențe sau tipuri de discurs practicate și înainte: livrescul pe alocuri prețios, de inspirație orientală, expresionismul sau poezia cotidianului, discursul simbolizant neomodernist sau construcția de tip puzzle (turnura dinspre vizionarism spre expresionism e constatată aici de Al. Cistelecan). O constantă remarcabilă a poeziei publicate de T. înainte de 1990 o constituie prezența filonului moral, în parabole politice memorabile, precum Materia
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
de dinainte de 1990, despre „irealismul poeziei” (Nicolae Manolescu) și despre „evanescența discursului” (Marin Mincu), dar în versurile ulterioare tendința spre irealitate devine tot mai accentuată. Dacă, în genere, modalitatea de construcție a poemului consta într-o decupare a secvențelor de cotidian, recompuse la nivel simbolico-parabolic, într-un registru al semnelor enigmatice, vizionare (Al. Cistelecan), în Materia signata și în Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene (1997) descompunerea realului nu mai e urmată neapărat de o transfigurare simbolizantă. Versul se instalează
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Carp (acesta s-a retras din redacție la 20 aprilie 1870). A fost scoasă și o ediție săptămânală în limba franceză, cu titlul „Le Pays roumain” (24 noiembrie 1867 - 23 mai 1869 și 6 februarie 1870 - 5 februarie 1871). Politicește, cotidianul avea o orientare conservatoare. Acesta este și sensul articolelor lui Blaramberg, Pascal, Pantazi Ghica, îndreptate cu precădere împotriva lui I. C. Brătianu și a Partidului Liberal. Mai rar au publicat intervenții pe aceeași temă Petre Grădișteanu și P. P. Carp. Literatura
TERRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]
-
muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna” ș.a. Povestirile Casa
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL, 1985, 18; Marian Papahagi, Școala cotidianului, TR, 1985, 27; Nicolae Manolescu, Un prozator realist, RL, 1985, 35; Iorgulescu, Prezent, 327-330; Dan Culcer, „Maestrul de lumini”, VTRA, 1986, 3; Dimisianu, Subiecte, 270-275; Holban, Profiluri, 430-432; Mircea Iorgulescu, Lozul cel mare, RL, 1988, 37; Ioan Buduca, Cercul care
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]