10,007 matches
-
format de cei dinăuntru - la care s-au adăugat vocile celor așezați pe țărâna crudă de lângă mine - sa înălțat atât de puternic spre cer, încât Kundalini a sfărâmat orice opreliște de ego și superego și a țâșnit în forță spre culmile înzăpezite ale Nirvanei. Simțeam radierea pe fața mea și o vedeam și pe fețele vecinilor mei. Nu existau nume, nu bariere de limbă sau culoare: doar puritate și beatitudine. Acesta a fost havanul de Crăciun 2004 de la Pune-India, pentru mine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să-l facă să scrie în Adevărul că Iliescu este „un erou tragic“ al tranziției. Până la urmă, noi, AZR-ul, am reușit să aducem, cred că prin Fundația Soros, hârtie din afară și chiar s-o distribuim gratuit presei independente. Culmea ironiei e că i-am dat chiar și lui alde Mazăre, care scotea la Constanța un săptămânal foarte critic cu Iliescu și comilitonii săi. Ca să-l vezi acum în plutonul lui Iliescu și al pușcăriabililor indiferent de partid ! A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
angajate de la companii din afară și așa mai departe. A.M.P. : Așa este. Cu certitudine, astăzi e foarte criticabil acest sistem al externalizării tuturor serviciilor. SĂ dăm exemplul nostru de la Televiziune, că este exemplul cel mai elocvent. Eu țin uneori, culmea, ironiei, key note addresses la mari conferințe de administrație și povestea cu care încep întotdeauna este povestea noastră de la Televiziune. Cum am vrut noi, dacă vă aduceți aminte, să facem outsourcing-ul publicității Televiziunii. Aveam următoarea situație : Televiziunea publică ar fi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ceaușescu. Eu n-am scris un rând despre Ceaușescu sau despre Partid în presa de dinainte de ’89, deși am publicat mult. În plus, nici nu știusem că există ziarul Convingeri comuniste. Deci astea erau lucruri ușor de dovedit. V.A. : Culmea e că și Pleșu m-a acuzat că aș fi fost anga‑ jat la Tânărul leninist. Probabil că asta ar fi fost mai incri‑ minant. Niciodată n-am scris acolo. Uite că am pierdut ocazia să-l dau în judecată
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a încercat să se vândă ca un regim modern, ca un regim superrațional - el se baza și pe raționalitatea noastră și venea cu soluții opti‑ male, cu morala socialistă. Ceea ce trebuie să înțeleagă generația tânărĂ, unde, mai nou, unii tineri, culmea, au nostalgia comunismului, este că, prin esența lui, comu‑ nismul era un sistem complet nemodern. Comunismul avea o clasă privilegiată aflată deasupra legii, nomencla‑ tura și tot aparatul represiv, apoi venea restul lumii. Acest lucru, în sine, prin puterea discreționară
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trebuit să-mi iau carnet de partid, să fac o cerere de intrare. Acea cerere de intrare eu n-am făcut-o în viața mea. Și am zis : „Iau în considerare această ofertă, dar în conformitate cu cri‑ teriile CPC din 2004“. Culmea e că nepotismul în 2004 nu fusese un criteriu important pentru că încă nu avu‑ seserăm cazuri. „SĂ fie listele epurate și atunci iau în considerare.“ Nu am zis niciodată că accept, am vrut doar să am o carte să joc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a doua a romanului era un interogatoriu psihiatric extra‑ ordinar de strâns, în care trei doctori încercau să rațio‑ nalizeze altruismul personajului - nici azi nu avem o bună explicație medicală a altruismului - și în acest pro‑ ces îi grăbeau moartea. Culmea ironiei e că în 2012 am primit prin e-mail o lucrare nesolicitată de la un psiho‑ log german care scrie despre altruismul autodistructiv și m-a informat că mă urmărește cu atenție, dacă Ăsta e un mesaj de trimis unei persoane
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din Bucovina acelui timp: „De o parte aristocrația, alcătuită din coborâtori ai mazililor, boiernașilor celor mici și mai mici ai Moldovei, din armeni și evrei bogați, care au fost și ei înfășurați în mătasa unui titlu de cavaler și baron - culmile până la care se înalță „aristocrația” băștinașă. În sfârșit, din străinii pe care îi aduc funcțiile, căsătoriile cu bucovinene și afacerile (...). Aristocrații au pierdut în mare parte moșiile lor, pe care le țin evreii, ei s-au ruinat repede, adică românii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ion Popa, T. Tudor, Sterian Dumbravă, Ana T.Cristureanu, dr. V. Negru, Th. Handoca, Șerban I. Flondor, Neculai Pavel, Eusebiu Vicol, Leon Proca, iar la poezie: Mircea Streinul, Theodor Constantin, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Dionise Basarab, Gh. Strătoiu, Sorin Culme, T. Ulmean ș.a. Numele dr. T. Cristureanu, ca director al revistei, apare deabia cu numărul 4/15 VII 1933. * Viața Bucovinei (1933-1935) revistă redactată de dr. Emil Kososchi. Între colaboratori: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Teofil Lianu, Theodor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nici întrebarea plănuită de Culianu pentru un nefinalizat interviu nu a primit un răspuns public: „Sunteți, probabil, unul din ultimii oameni care sunt în același timp și umaniști. Sunteți nu numai acceptat ca savant și scriitor, dar vă aflați în culmea gloriei. De ce n-ați primit Premiul Nobel? Oare faptul că sunteți un fost refugiat politic dintr-o țară din Est a tulburat conștiința acelor diplomați care sunt academicienii suedezi? Totuși, lui Soljenițîn i-au dat premiul...” 1. Astfel formulată, nici
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
procomunistă (condusă de George Călinescu, în 1946) va fi suprimată de cenzura comunistă, în urma publicării unei recenzii elogioase, semnată de el, la romanul lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași. Profitînd de neștiința responsabilului "politic", va strecura această cronică, culmea, la insistențele acestuia, știind foarte bine că, de fapt, romanul era scris de Mihai Fărcășanu, fruntaș liberal, crunt dușmănit de comuniști. În articolele sale critice, cu eleganță și fermitate își apără și impune opinia sa, în fața criticilor din țară, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
adormi binișor/ Și visul îți cîntă: Vrem pace!// Cînd doina suspină prelung din caval/ Și lacrima-n cînt se preface,/ Te leagănă dorul ca barca pe val/ Și doinele cîntă: Vrem pace!// Cînd urcă poetul cu-al păcii stindard/ Pe culmi vulturești spre-al desface,/ Lumini sclipitoare pe steagul lui ard/ Și cîntă poetul: Vrem pace!// Ori cînd și ori unde cu-același avînt,/ Din zori pînă noaptea se face,/ Un cîntec răsună pe-ntregul pămînt:/ Vrem pace! Vrem pace!" Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste, au fost închiși, unii uciși, alții deportați, în cel mai fericit caz marginalizați, trimiși la munca de jos etc. Li se comunică participanților pentru ce luptă scriitorii: "pentru a ridica literatura realist-socialistă spre culmile creației artistice, pentru a exprima în operele lor, în toată plinătatea, marile idei ale epocii noastre, conflictele ei esențiale, eroismul neasemuit al clasei muncitoare, al poporului care înfăptuiește cea mai profundă transformare revoluționară din istoria sa. De aceea scriitorii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a împărtășaniei cu trupul și sîngele lui Hristos. Și ai cîntat? Am cîntat... Torționarii cunoșteau cîntecele bisericești și îmi ziceau în batjocură: Ia-o, părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea. Eu cîntam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul culmea blasfemiei pe patru voci. În acest timp, Țurcanu și ajutoarele lui se distrau pe socoteala noastră. După ce am terminat slujba de sfințire a murdăriei din hîrdău m-a pus de am luat o gamelă cu materii fecale, mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe fundul gropii. Dîrdîiam de frig, dar nu-mi păsa. Luam apă în pumni, mi-o aruncam pe față, pe corp, mă plesneam cu palmele peste pielea învinețită, împroșcam stropii în toate părțile, țopăiam desculț pe pămîntul înghețat, eram în culmea fericirii. Parcă ar fi zburat în jurul meu fluturi și păsări cîntătoare și albine încărcate de polen, într-atît de neverosimilă îmi era bucuria. Nostalgia după penitenciarul Jilava, unde jetul de apă rece alterna cu jetul de apă fiartă, de parcă am fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tichia aia jegoasă jos la noi în bar, sare unul, mai amețit, de la o masă de lângă ei. Era un tip solid, puțin mai gras chiar, cu o ceafă mare și niște fălci slinoase ca de porc, încruntat și iritat la culme de afișarea ostentativă a micuțului evreu. — Ne băgăm ? zâmbește Fernic către camarazii săi, având în ochi o strălucire ca a unui nebun. — Unde să te bagi, Ionele, te-ai țăcănit ? Mai bine lasă-l să plece, ce Dumnezeu a venit cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vedem când este nevoie să ne dăm la o parte, pentru a nu-l abate de la calea sa. Domnișorul Cristian este doar un tânăr de succes acum, dar el poate face istorie. Știm bine asta amândoi. Se apropie de o culme pe care aproape nimeni, niciodată, n-a atins-o. Și nu doar la noi. Ia spune-mi, mai cunoști pe cineva de vârsta dumnealui care să fie atât de iubit, atât de ascultat, atât de adorat ? Atât de bine plătit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mare și gogonat. Un visător tupeist și lacom, nu mă mulțumesc eu cu un deget sau două, iau toată mâna, și nu doar palma, tot brațul, amice ! Tu, desigur, ai în față vocația, ai în față perfecțiunea, vrei să atingi culmile scenei cum nu s-a mai văzut, vrei să devii unic și nemuritor, te înțeleg, cum să nu te înțeleg ?... Dar eu, eu nu pot sta într-un loc făcând ceva anume. Orice anume. Nu pot doar să scriu ori
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ai fost mereu îngerul meu păzitor. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, n-are nicio legătură moartea tatei cu căsătoria sau cu Rada... A, dragule, bineînțeles că n-are. Rada e doar persoana potrivită pe care o vei scăpa printre degete, culmea, de frica de a nu o pierde. Mai târziu va fi alta. Și alta. Nu de multe ori, oricum, astfel de femei nu apar atât de des pe cât ți-ai imagina, poate o singură dată în viață. Ești prea crud
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ce ? — Întotdeauna începe altceva. Întotdeauna. Capitolul 10 Paris, 1937 În drumul său continuu spre perfecționare, Cristi înce- puse să fie interesat de istoria stilurilor muzicale, îndeosebi a celui francez, pe care el îl adoptase și-l dusese în țară pe culmi pe care nimeni nu bănuia că poate ajunge. Își pierdea ore întregi la Conservator cu diferiți maeștri, cu diferiți muzicologi, studia cu interes orice material legat de evoluția tangourilor-romanțe, încercând să înțeleagă însăși natura șansonetelor. Încerca de fapt, dincolo de o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Era fascinant pentru Cristi să-și vadă în sfârșit pe viu idolii săi, adevăratele portavoci ale cântecului francez, pe care, ce-i drept, nu doar el îl adusese în România, dar el era cel care îl ridicase pe adevăratele sale culmi, depășind cu mult orice alt interpret care și-a încercat norocul cu tangourile-șansonete. Avusese poate cel mai important rol în importarea acestui stil, fără de care localurile din București ar fi cunoscut mai mult muzica lăutărească sau cea populară. Era fascinant
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Chiar, cum vă explicați faptul că, deși vânzările, după cum spuneți, nu mai sunt la fel ca în anii trecuți, sălile sunt încă arhipline ? — Domnule Vasile, dumneavoastră sunteți o vedetă, n-a negat nimeni acest fapt ! Și nu oricum, una pe culmile gloriei. Încă ! Despre asta discutam aici, despre a vă convinge să rămâneți tot pe locul preferat, anume primul. Desigur că oamenii vin să vadă și să asculte la nesfârșit melodiile pe care le-ați făcut celebre prin stilul dumneavoastră inconfun-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ței mele banale și fragile. Nu cântecul în general, ci acest cântec. Pe care l-am desăvârșit, l-am inventat aproape, în stilul pe care îl abordez. Și el m-a ridicat pe mine, la rându-i, ducându-mă pe culmile pe care sunt astăzi. Mâine, nu știu. Lucrurile se schimbă întotdeauna, mereu vine o nouă eră, o nouă generație, un nou timp cu ale sale noi ritmuri. Și cum jazzul acum sugrumă romanța, și el își va găsi peste câțiva
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să mai întârzii pentru că nu știu ce li s-a năzărit lor. N-au văzut că sala e plină ? Ce probleme atât de grave să fie, încât nu pot aștepta până mâine- dimineață și trebuie rezolvate la miezul nopții ? Ei, asta-i culmea ! Anunță-i la fel de politicos că, dacă vor să vorbim, să mă aștepte atunci după concert, câteva ore. — Domnule Vasile, păreau destul de serioși. — Și eu cum îți par, domnule Cornel, glumeț ? Zi- le întoc- mai ce ți-am spus eu și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot sufletul pe tavă pentru a îndu- ioșa lumea și a face viețile, după cum spuneați, mai bune, la fel și eu sunt dispus să sacrific totul, indiferent de numă- rul morților și vărsarea de sânge, pentru această țară, pe care, culmea, și eu mi-o doresc mai bună. — Eu, unul, nu vă pot privi niciodată ca pe un erou, orice argumente mi-ați oferi, domnule Antonescu. — Dar nici nu-mi doresc acest lucru ; eu nu mi-am propus nemurirea, ci din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]