9,140 matches
-
Tăticule, ce este aceasta? întrebă, în timp ce întindea mâna în care ținea câteva fire de iarbă. Este iarbă și are culoarea verde. De ce are culoarea verde? Pentru că a furat culoare din ochii tăi. Fetița privi spre el cu ochi uimiți de curiozitate nelămurită. Dar asta este o poveste pe care ți-o voi spune înainte de culcare. Acum trebuie să mergem să facem nani. Cu gândul la povestea care va urma, fetița se lăsă purtată de brațele ocrotitoare ale mamei, abandonându-se ca
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
pe celelalte le strânse în pumnișor, apropie degetul spre ureche, iar ochii i se deschiseră a mirare și spuse: Ia! Ce se aude? Este un greieraș, îi răspunse tatăl șoptit, să nu-l speriem. Ce spune greierașul? întrebă însetată de curiozitate, micuța blondă de doar patru anișori. Cântă o rugăciune către Doamne-Doamne. De ce cântă pentru Doamne-Doamne? Îl roagă să trimită ploaie. De ce vrea greierașul ploaie? Pentru că pământul este uscat, iar lui îi este sete și nu are de unde să bea apă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
nu trebuie să-i iei în seamă, ci să rămâi neclintită în credința ta. Acum închină-te și hai la culcare, mâine mergi la școală. Angelina plecă la culcare, fremătând de gânduri pentru ziua care urma să vină cu noutăți. Curiozitate Copilele rămăseseră în grija bunicilor, părinții fiind plecați la serviciu. Bunica le pregăti locul de joacă la umbra unui dud, în așa fel încât să le poată supraveghea cu ușurință din bucătăria de vară unde trebăluia de zor. Angelina și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
joacă la umbra unui dud, în așa fel încât să le poată supraveghea cu ușurință din bucătăria de vară unde trebăluia de zor. Angelina și Cezara erau absorbite de jocul cu păpușile, însă Viviana se cam plictisise; fiind mai mare, curiozitățile ei asupra vieții erau de altă natură. Cu ochi ageri, pândi un moment de neatenție al bunicii și se furișă spre cușca lui Ursu, câinele ciobănesc, paznicul curții. Cum o văzu că se apropie îi ieși în întâmpinare. Pe cât era
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
obosit, se lăsă cu grijă la pământ, ca să-i îngăduie fetiței să coboare în siguranță și se furișă în cușcă. Viviana rămase pentru un moment în lipsă de acțiune, dar un gând năstrușnic se înfiripă în căpușorul ei plin de curiozități. Cam de mult se întreba ea cum o fi în căsuța lui Ursu și, fără a mai sta pe gânduri, se furișă iute în cușcă, lângă el. Însă, încăpătoare și confortabilă pentru un dulău ciobănesc, cușca se dovedi a fi
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
avea plăceri și aducea fete, neveste, văduve, ce se nimerea la el la iatac. A dormit o vreme la alde Soporan. Adică nu le aducea el, le tocmea milițianul. Veneau alea, de ce să nu vină. Mai de frică, mai de curiozitate, mai de plăcere. La unele cică le dădea și basmale, din alea de cașmir. Era una, Sița, veterinara, care până la urmă l-a luat la ea să... Cum se zice p’aici să-i facă manejul complet. Satul știa, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că se face acuma cu toți ăștia care împarte bani și ajutoare. Pancratz ridică din umeri. - Am auzit și eu chestia. M-am trecut și eu, așa de experiment. S-a deschis o listă chiar la noi pe stradă. De curiozitate m-am trecut. Să văd, îi mai spune ceva numele meu? Că nu cred că știe că m-am retras aici. Mă știa în diplomație. Cizmarul surâse, îngăduitor. - M-am trecut și eu. S-a făcut liste la noi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Sorine, de l-am dus acu la groapă. Ce dacă a făcut pușcărie?! L-a înjurat pă Dej, atunci cu colectiva și a plătit. Da tușă-ta Rela știi cu ce se ținea? Ai întrebat la Prefectură, așa de-o curiozitate? Sau mai sus, la ai voștri, la partid, ai întrebat? - Emilian, zău, încerca nevastă-sa să-l liniștească. Nu facem politică aici, așa ne-am înțeles. Ce vină are Sorin, de ți-a picat pă bietul de el, acuma la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
neinstruită și care mai de care vrea să se unească cu Basarabia. Ați fost probabil la Podul de flori, atunci în ’90.“ Focan clătină din cap. Șopti îngândurat: „Am vrut să mă duc. Chiar am vrut.Aveam așa, de o curiozitate patriotică. Mă râcâia problema de prin anii șaptezeci, când era cât pe ce să prind un schimb de artă cu Chișinăul. M-au lucrat însă câțiva de la Uniune și nu m-am mai ales. La Podul de flori plănuisem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și la instrumente, nu se dădea la fete, dar dacă vreo una insistata, o ducea două-trei zile în Baltă, la Cherhana, luai la „Cântare“ tot ce vroiai de la Burtăncureanu că se aranja, am vrut și eu, într-un an, de curiozitatea, să iau și eu un premiu la folclor, dar nu m-a lăsat Macatist, ce-mi trebuie premii zicea el, că eu sunt premianta premiantelor, așa ținea Burtăncureanu Cherhanaua aia unde venea crema scriitorilor de la București și de la cinematografie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în dreptul cățelandrilor. Îi mângâie, ușor, cu pantoful. Se întoarse spre ea. Se ridicase și ea. - Nu știu, ridică din umeri. Fac de câteva luni, de când m-am întors chestii de-astea pe care nu mi le pot explica. Poate din curiozitate m-am întors aici. Poate și din dor, nu știu. Poate și din sentimentul ăla al apărării. Zău, nu știu. Parcă vreau să mă împac și n-am cu cine. Parcă vreau să văd ceva și nu știu ce. Parcă mă trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
motivare - față de actul educațional, pentru care dascălul este pus în situația să găsească metode și mijloace de atragere spre un învățământ modern și modernizat, în alegerea drumului propriu în viață. Climatul de creativitate în care învățătorul, în cazul nostru, stimulează curiozitatea, curajul, atmosfera de activitate liberă, în grupe mici, întreceri, exprimarea opiniilor libere, schimbul de idei, etc., toate dezideratele concură la atragerea constructivă a elevului spre muncă plăcută, atractivă. De toate acestea ne vorbește doamna învățătoare MARIA GEANGU cu atâta pasiune
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
impresionant, am sentimentul cè sunt foarte aproape de ceva revelator, dar imposibil de exprimat în cuvinte, La un nivel superior al conștiinței mele sunt perfect conștient de faptul cè, singur, n-aș fi ajuns niciodatè sè trec mai departe de o curiozitate amuzatè a site-ului cu întâmplèrile miraculoase de la Medjugorje, sunt convins cè toate aceste mesaje divine n-ar fi ajuns niciodatè la mine decât poate ca un subiect de meditație și de conversație între mine și Șerban și, totuși, ascultându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
a Corinei, își întinde mâinile spre mine, Tata! Nu-i tata, explicându-i mama în timp ce eu, ezitând, rèmân în prag, gândindu-mè, poate ar fi fost mai bine sè plec dupè acest moment de confuzie, Tata e departe! copilul privindu-mè cu curiozitate din brațele mamei, Dacè nu-i tata, par ochii lui sè-mi spunè, atunci ce cautè la noi bèrbatul acesta strèin?! Nu-i tata! Corina fècându-mi semn sè intru, indicându-mi un cuier unde sè-mi agèț haină, Copilul lui Vlad mè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ar mângâia fiecare obiect, respirè feminitate cu pielea! am știut asta din primul moment în care mi-am ferit ochii de ea că de ceva de care n-ai sè scapi sè ți se întâmple, urmèrind-o cum îmi studiazè cu curiozitate puținele cèrți din bibliotecè, marea majoritate de specialitate, pentru programatori, pe raftul de jos literatura science-fiction, singurul tip de literaturè pe care mai am timp sè-l citesc, dar nu zèbovește prea mult asupra lor, fiindcè, ca și cum s-ar fi decis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
au dezbrècat mai întâi la chiloți spionându-se reciproc, apoi, considerând cè nu era de ajuns pentru a îndeplini tot ceea ce și-au propus și-au dat jos și chiloții, goi, amândoi pe covor, s-au observat cu uimire și curiozitate unul pe celèlalt, incapabili de a mai face vreo mișcare, fata stând cu picioarele adunate sub ea, iar Matei, cu genunchii îndoiți și adunați sub bèrbie, apoi Matei și-a amintit cè mama l-ar fi informat cè, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de la mine, de se pricepe, dar acum, gata! S-a dus! Pot sè mè uit puțin la el? îndrèznesc eu, sunt informatician și aș putea, Nu e voie! Ordin! Puteți sè-mi spuneți dacè sunteți legați în rețea? e tot o curiozitate de a mea, Nume de rețea, Strèinul! Asta nu-i treaba ta! îmi rèspunde el aspru, Dumneata scrie declarația aia! Zici că ai nevastè în America? își amintește el, era curios firește, Virtualè! îi rèspund eu cu seriozitate, Aha, virtualè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
-ți spun și ție. Iar o pauză lungă. —OK, zice el, întrerupând tăcerea. Este acel „OK“ pe care Patrick îl rostește atunci când nu știe ce să mai spună sau nu înțelege, dar e prea orgolios ca să ceară lămuriri. Mor de curiozitate să aflu dacă are o prietenă nouă, dar știu că nu trebuie să pun astfel de întrebări. Cam asta e tot, zic în schimb. Doamne, urăsc pauzele astea interminabile, când stăm cu receptorul la ureche ca să auzim fâșâitul liniei transatlantice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
putea spune că ceva o dirija, pentru că nesiguranța, teama de necunoscut, oscilațiile în luarea deciziilor îi dispăreau din momentul tentativei lor de conștientizare. Simți că... privirea nu-i mai era tulbure, limpezimea îi dădu încredere, încrederea se combină cu o curiozitate fără margini. O foame de a ști, o dorință care ieși din găoacea muțeniei întunecate pe țărmul inundat de lumină a strigătului de a cunoaște. Nu superficial, ca-n răsfoirea mecanică a unei cărți, ci în filigran, aprofundând, răsturnând, nereconstruind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fără sfârșit, la radio, cu clonții timpului mestecat de pendulă, cu scena acelor personaje cvasinecunoscute, un hibrid între ea și nedeslușirile din interiorul ei, o parțialitate pe care voia să o așeze ca în jocul de puzzle, lângă alte lingușitoare curiozități, descâlcite, descifrate, definitiv așezate în matricea existenței. Și se miră cum aleargă sprințară printre ele, cu o dispoziție cum nu mai avusese din epoca exotică a jocurilor de-a v-ați-ascunselea printre grădini îmbuibate de flori și magazii mirosind a vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
plecat să moară, putea să mai întârzie pe-aici, el mă lăsa să întreb, știu că tu m-ai născut, tu poți să faci ce vrei chiar dacă mă mai naști o dată, tot fetița ta ascultătoare am să fiu, îndoliată de curiozitate, de ce e dincolo de gard, dincolo de noi e școala și dincolo de școală o alta mai mare în care am să fiu eu și am să întreb, dar dincolo de oameni și oameni și mare, ce e, și dincolo de Dumnezeu și cine L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a Pleistocenului. Putea șterge într-o clipă alegoria virtuală, putea inventa o alta. Putea. Dar ceea ce îl uimi peste măsura ființei lui, care cunoștea totul, fu neprevăzutul. Și astfel descoperi ceea ce avea să-l mențină treaz mulți ciorchini de vremi. Curiozitatea. Și începu să citească, înainte de a fi scrise, cele ce urmează. * * * S e înșela sau se afla într-o cameră fără ferestre cu o ușă de stejar cu vizetă îngustă cât să-ncapă o carte subțire ca aceea primită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bine pictați și o Any mulatră cu mâini de ouvrier și pe deasupra foarte alintată. Uneori, ațipea și după minutele de toropeală, vioi, picta ceartă, deși îndrăgostiții se sărutau lung, desena ochi cu stări în privire, de pândă, de deochi, de curiozitate, de invidie, de nepăsare, de poftă, de dezgust și cei doi luau atitudine, sfidând toate privirile prin îmbrățișări mai fierbinți și mângâieri mai dulci. Singurul lucru pe care Hugo n-a reușit să-l picteze vreodată a fost secretul! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe care le posedă. Mă întorsesem și pornisem spre cancelarie, dar ceva m-a oprit. Ceva ce nu mă așteptam să aud în acele momente. Un sunet. Un sunet, pe care-l mai auzisem undeva, cândva, m-a oprit în loc. Curiozitatea m-a făcut să mă întorc înapoi grăbit, să trec pe lângă colegii mei, care mă priveau... interesant, și să mă opresc în fața ușilor de la scara profesorilor. În capul scărilor ce se terminau la jumătatea distanței dintre parter și etajul unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
înainte de a mă culca în fiecare noapte. Îl mai auzisem undeva... nu știu când și nici unde. Nici vocea nu mi-o mai amintesc. Țin minte doar ritmul melodiei. Aceeași melodie pe care o fredona copilul din fața mea! Cu o curiozitate obsesivă m-am grăbit să urc scările până la el. Am alunecat. Băiatul fugise în sus și se refugiase la etajul unu. Înainte de a porni după el, țâșni pe scări, și mai sus, cântând în tot acest timp melodia care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]