29,392 matches
-
mai repede, arzând că o "torța", ori, s-ar putea hrăni așa de mult încât nimic nu i-ar mai trebui!? Sau, ar putea trăi mai multe vieți deodată? Gânduri, întrebări sugerate de către doamna inițiatoare și coordonatoare a trupei de dans "Noa Dance", d-na coregraf Simona Taut, întrebări la care fiecare își va răspunde după cum îi este personalitatea prin lumină cuvintelor dânsei. Personal, încă nu mi-am găsit răspuns, petrecandu-mi până acum ignoranța față de succesul trupei de copii înființată
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
prin lumină cuvintelor dânsei. Personal, încă nu mi-am găsit răspuns, petrecandu-mi până acum ignoranța față de succesul trupei de copii înființată chiar de d-mna Simona Taut. Și, cu toate că n-am putut rămâne indiferent încă de la prima vedere a primului dans văzut, chiar de când mi-am pus problema că "e ceva aici!", acest fapt a și fost determinat în realizarea acestui interviu. Desfășurându-se încă de la prima discuție într-un mod simplu, deschis și cât mai inspirant posibil, dar înfățișând atâtea
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
am pus problema că "e ceva aici!", acest fapt a și fost determinat în realizarea acestui interviu. Desfășurându-se încă de la prima discuție într-un mod simplu, deschis și cât mai inspirant posibil, dar înfățișând atâtea profunzimi ale unui simplu dans în fond, motiv pentru care îl voi reda exact cum este (riscul de a fi caracterizat de neprofesionalism asumand-ul în exclusivitate. V: Saru-mana! N-am avut ocazia, dar odată am fost cu nepoțeii la dans, pe cea mică și
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
profunzimi ale unui simplu dans în fond, motiv pentru care îl voi reda exact cum este (riscul de a fi caracterizat de neprofesionalism asumand-ul în exclusivitate. V: Saru-mana! N-am avut ocazia, dar odată am fost cu nepoțeii la dans, pe cea mică și blondă se pare ca ati retinut-o foarte bine, băiatul fiind cumva mai timid, se pare că totuși și pe el, în ciuda faptului că abia au început. Am înțeles că urmează să faceți un turneu cu
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
rânduri campioni și vicecampioni naționali, de aceea zic. Lucrez cu acești copii din Kogălniceanu de mai bine de 5 ani, dar de abia acum doi ani care se fac pe 2 iunie am început să ne prezentăm la concursuri de dans pentru copii. Nu am vrut sa ma lansez dintr-o dată și imediat în competiții. Mai bine să creștem, să prindem cheag și lejeritate a miscariilor. Însă, odată ce ne-am propus să participăm în concursuri am câștigat deodată: Marele Trofeu, Botoșani
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
și arta, copiii și lucrul cu ei, atât de mult c-aș indeplini-o tot timpul și gratis, dar nu mai spuneți nimănui... Am contract cu Primăria din Mihail Kogălniceanu, pentru ca astfel că părinții copiilor nu plateasc pentru cursurile de dans. Pe pagina "Noa Dance" de pe Facebook ați intrat? V: Oricum, la modul cum predați am văzut că este un hâr neprețuit și gratuit! Îmi cer mii de scuze că mi-am petrecut ignoranța până acum... Nu am știut că este
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
ați intrat? V: Oricum, la modul cum predați am văzut că este un hâr neprețuit și gratuit! Îmi cer mii de scuze că mi-am petrecut ignoranța până acum... Nu am știut că este așa de celebra această formație de dans pe care o coordonați! Simona Taut: Numele "Noa" este luat din Biblie. Păcat că nu a aflat toată lumea; acești copii minunați merită foarte mult! În biblie nu scrie semnificația cuvântului, dar o prietenă a citit pe Wikipedia și spune că
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
pare că numele ne-a găsit pe noi, nu noi pe el! Se pare că numele ne-a fost destinat! V: Despre ce turneu este vorba că pregăti acum? Simona Taut: Se întâmplă să fie a-VII-a ediție a Festivalului de dans pentru copii, organizat la Veneția și Verona în Italia. Ne-am calificat la acest festival anul trecut la Concursul România Open de la Năvodari (pe you-tube dacă tastați "Dance World Cup 2012 Villach"-"Noa Dance"- Năvodari, unde s-a întâmplat calificarea
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
pasiune am văzut că și vă puneți ușor în postura copilului, făcându-l să perceapă exact mesajul. Simona Taut: Eiii, copii sunt copii, măi mă și necăjesc sau nu mă asculta, insă așa în acest stil dacă ei renunța la dans, înseamnă că n-au fost destul de pasionați, ori continuă... pentru că în arta dacă n-ai pasiune, este cam degeaba tot efortul! Aici mi-a placut că am rezultate, s-a văzut de prima dată la acești copii, chiar dacă nu ne-
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
doua parte a cărții o va scrie în următorii cinci ani. După plecarea părintelui Alexandre Schmemann de la Paris, Afanassieff preia și cursul acestuia de istorie bisericească. Aceasta este și perioada când publică articole precum "Una Sancta" sau "LÂEglise qui peside dans lâAmour", promovând eclesiologia euharistică. Părintele Nicolae Afanassieff încetează din viață în anul 1966, lăsând moștenire teologiei o operă ce îl îndreptățește a fi considerat părintele eclesiologiei secolului XX. Despre Eclesiologia euharistică a Părintelui Nicolae Afanassieff Deși gândirea teologică de la Sfântul
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011[Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
primăriei, nu vezi decât icoane pe sticlă pictate de copiii de la cercul de pictură din sat, iar portul național este purtat cu mândrie de tineretul și copiii din Șinca Nouă, asta spune multe, dacă nu totul. Corul și echipa de dansuri (care au participat la multe festivaluri, atât în țară cât și în Polonia Italia Belgia Germania, Turcia), fanfară (pentru care primăria a cumpărat instrumentele), cursurile de limbă germană, sărbătorile tradiționale, sunt toate părți componente ale unui proiect ambițios, îmbinarea modernului
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014[Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
sărbători tradiționale.” Cezarina ADAMESCU - scriitoare, redactor al revistei Agero Stuttgart - Germania „Poeziile dnei Maricica Stroia sunt o avalanșă de armonie, veselie și inocență... un univers al copilăriei unde - de la Moș Crăciun, căldura casei și imaginea bunicii, la mirosul de iarnă, dansul de ,,fluturi albi” - totul e decor alb, puritate și inefabil, zâmbet și clinchete de sănii. Nu lipsesc nici micii buclucași: pisica și Azorel, ființe dragi, purtătoare de conținutul simbolic al iubirii și atașamentului, de care copiii nu se dezic. Versurile-pastel
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013[Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
un fel de pastel de o frumusețe copleșitoare: “Ți-aduc în dar boabe de rouă, / Cățuia zorilor de zi, / În templul vechi, suflarea nouă / În giuvaer de păpădii - // Ți-aduc în dar tăpșanuri ude, / Cu gălbenele-n verzi icoane - / În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane - // Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar de râuri în pustie, / Și mirodenii de noroade / Să ți se-nchine, Sihăstrie - // Ți-aduc în dar aroma pâinii, / Mireasma lutului de preț, / Litania gândului
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011[Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
el era scenarist, regizor și solist. Doi ani, care la mine au corespuns cu anii III și IV de facultate, am făcut și eu parte din trupă. În primul an, spectacolul a fost un colaj de muzică, poezie, lumini și dans. Repetițiile le făceam în Pod (cu literă mare, pentru că era renumit ca sală de spectacole) la Casa de Cultură a Studenților, pe atunci Grigore Preoteasa. Colajul nostru a câștigat etapa studențească pe București, după care a ajuns în finala pe
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014[Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
multe puncte de vedere. Am prins plăcerea spectacolelor. Cred că nu e lăcaș de cultură în București unde să nu fi fost măcar o dată - teatre, muzee, săli de concert... De atunci am căpătat pe de o parte ușurința și plăcerea dansului, pe de altă parte pasiunea pentru muzica simfonică. Și acum, când ascult Concertul I de Chopin, îmi răsună în minte versurile care însoțeau muzica în Colaj: "Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014[Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DANS Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului DANS Cu tine am dansat o iarnă-ntreagă, La balul alb al fulgilor de nea, Un pătimaș tango care ne leagă Și-un bolero subtil
DANS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015[Corola-blog/BlogPost/357812_a_359141]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DANS Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului DANS Cu tine am dansat o iarnă-ntreagă, La balul alb al fulgilor de nea, Un pătimaș tango care ne leagă Și-un bolero subtil de catifea. Cu tine am dansat o primăvară În ritm nebun, de samba și de rock
DANS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015[Corola-blog/BlogPost/357812_a_359141]
-
foc. Cu tine am dansat și vara toată În unduirea lina-a unui vals, Dar muzica cea simplă și curată De-o vreme începu să sune fals. Și de atunci am mai dansat o dată, Dar nici acela n-a fost dans întreg, A fost o fulgerare cam ciudată, Un vis de-o clipă, cum să-l înțeleg? De-acum doar moartea poate să mă cheme, Cu zâmbetul cel rece și discret, În templul ei cu negre diademe, Și-am să dansez
DANS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015[Corola-blog/BlogPost/357812_a_359141]
-
cam ciudată, Un vis de-o clipă, cum să-l înțeleg? De-acum doar moartea poate să mă cheme, Cu zâmbetul cel rece și discret, În templul ei cu negre diademe, Și-am să dansez un ultim menuet. Referință Bibliografică: DANS / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DANS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015[Corola-blog/BlogPost/357812_a_359141]
-
în viața oamenilor. Prietenii ne arată lumina când vedem întunericul, ne zâmbesc când toți în jur se încruntă, ne șterg lacrimile, ne mângâie capul și ne sărută fruntea. Ne oferă batista, ne șterg lacrimile cu dosul palmei, ne invită la dans. Prietenii te acceptă precum soarele, oceanul, luna, arborii, pământul. Omule fii fericit că Ești! Bucuria omului este Omul. Oamenii se caută unul pe celălalt pentru a comunica, pentru a-și deschide sufletele, pentru a suspina și a se bucura împreună
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI[Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
răpește bucuria?! Bucuria ta nu depinde de mine și invers. Frumusețea constă în drum, nu în punctul final. Fiecare sfârșit are veleitățile unui nou început. Râsul nu blamează tristețea și nici zâmbetul nu acuză plânsul, ci ambele sunt într-un dans complementar. Să ne șlefuim viața cu un zâmbet sănătos și curat. Capacitatea de a empatiza nu ține de societate care este o „mamă vitregă”, ci de fiecare din noi. Avem nevoie să râdem, dar ține de puterea fiecăruia să aleagă
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI[Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
că Filaret cu Miorița fac totul. Cine să vină la nuntă? Familiile lor și atât. Total o sută de persoane, câte un mic și o treime de litru de bere, ajunge, restul să-și mai cumpere și ei și apoi dans, cântec și cam atât. Nu dezmăț poate vreo contradicție ca sămânță de scandal că așa e la nuntă, dar să nu cumva să fie șeful de post în târg, că nu se scapă fără amendă. - Să le fie casa de
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015[Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
diferite televiziuni și cu titlul “Surorile Mirabal”. De o asemenea “reclamă” pe marele și pe micul ecran s-au bucurat puțini lideri latino-americani, printre exemple figurând Juan Peron, Che Guevara, Fidel Castro. PALMA-ȘOC. În “Surorile Mirabal”, Trujillo o invită la dans, în cadrul unei recepții oficiale, pe una dintre surori, Minerva. O ține cât mai aproape de el în timpul dansului (de altfel, o superbă melodie din Caraibe) până la limita decenței, iar fata, nici mai mult, nici mai puțin îi trage o palmă, în fața
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015[Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
s-au bucurat puțini lideri latino-americani, printre exemple figurând Juan Peron, Che Guevara, Fidel Castro. PALMA-ȘOC. În “Surorile Mirabal”, Trujillo o invită la dans, în cadrul unei recepții oficiale, pe una dintre surori, Minerva. O ține cât mai aproape de el în timpul dansului (de altfel, o superbă melodie din Caraibe) până la limita decenței, iar fata, nici mai mult, nici mai puțin îi trage o palmă, în fața întregii asistențe, celui mai puternic om din stat. Acasă începe calvarul: „A fost un gest prostesc din partea
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015[Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
pianist și dirijor al, Orchestrei de muzică populară. Mic, grăsuț și cu chelie ca tat’su, era vestit - nu era sărbătoare populară, ca în fața prefecturei, orchestra lui Aurel Iancovici -, să nu urce scările și să execute partiturile pentru echipa de dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în obiceiul Bacăului. Oameni veseli, cântăreți și petrecăreți. Până ce s-a găsit o profesoară de „teatru" toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017[Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]