8,317 matches
-
emisfere. An de an, migrațiile au loc într-o ordine prestabilită. La sfârșitul toamnei, primele pornesc spre sud mamele cu pui alăptați, care se deplasează cel mai lent. După ele pleacă balenele tinere, masculii adulți, femelele neînsărcinate și, în sfârșit, femelele gravide. La sfârșitul iernii migrația are loc în aceeași ordine, dar în sens opus. Totuși, nu toate balenele cu cocoașă migrează sezonier. De exemplu, în 1995, la țărmul estic al au rămas să ierneze câteva femele. În oceanul planetar au
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
neînsărcinate și, în sfârșit, femelele gravide. La sfârșitul iernii migrația are loc în aceeași ordine, dar în sens opus. Totuși, nu toate balenele cu cocoașă migrează sezonier. De exemplu, în 1995, la țărmul estic al au rămas să ierneze câteva femele. În oceanul planetar au fost definite 3 populații izolate mari și 9-10 grupuri separate de balene cu cocoașă. Cu toate acestea, specia "Megaptera novaeangliae" nu a fost divizată în subspecii. În Atlanticul de Nord viețuiesc două grupuri: În Pacificul de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
aparențele, indivizii oricărui grup nu sunt legați înde ei prin legături de rudenie. În timpul migrațiilor și în regiunile de reproducere balenele cu cocoașă se află în grupuri de câte 2-15 indivizi (cel mai des 3-5), dar călătoresc și fără companie. Femelele cu pui sunt deseori escortate de câte un mascul adult. Aceste „escorte” sunt și ele de scurtă durată, întrucât în orice moment poate apărea un alt mascul care să-l alunge pe precedentul. Pentru a-și demonstra superioritatea, masculii se
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
navele maritime care circulă pe suprafață. S-a constatat că indivizii singuratici sunt mai puțin agresivi decât cei de grup. Balenele cu cocoașă sunt cunoscute datorită repertuarului lor vocal neobișnuit care, probabil, joacă un rol primordial în perioada reproducerii. Deși femelele pot scoate diverse sunete, numai masculii pot „interpreta” cântece de lungă durată. Fiecare cântec este compus din niște sunete scoase într-un registru jos, variind în amplitudine și frecvență și care durează cca. 10-20 minute. Cântecele se pot repeta timp
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de lungă durată. Fiecare cântec este compus din niște sunete scoase într-un registru jos, variind în amplitudine și frecvență și care durează cca. 10-20 minute. Cântecele se pot repeta timp de câteva ore sau chiar zile. Masculii care escortează femelele cu pui cântă mai des și mai mult decât restul. Cântecele diferă de la o populație la alta și se pot modifica în timpul reproducerii. Balenele cântă atât „solo”, cât și în grup. Aceasta din urmă are un diapazon între 50 și
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în propoziții. La fel ca majoritatea balenelor, reproducerea are loc într-un anumit sezon al anului. Reproducerea, gestația și nașterea sunt concentrate, de obicei, în sezonul de iarnă -primăvară, atunci când se află în apele subtropicale sau tropicale. În această perioadă femelele întră în estru, iar la masculi se intensifică spermatogeneza. Ovulația femelelor din populațiile emisferei sudice se cuprind între lunile iunie și noiembrie, cu culminare în sfârșitul lui iulie. La femelele din populațiile nordice aceste perioade întârzie cu respectiv șase luni
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
un anumit sezon al anului. Reproducerea, gestația și nașterea sunt concentrate, de obicei, în sezonul de iarnă -primăvară, atunci când se află în apele subtropicale sau tropicale. În această perioadă femelele întră în estru, iar la masculi se intensifică spermatogeneza. Ovulația femelelor din populațiile emisferei sudice se cuprind între lunile iunie și noiembrie, cu culminare în sfârșitul lui iulie. La femelele din populațiile nordice aceste perioade întârzie cu respectiv șase luni. Puține femele ovulează de 2 ori pe an (16-28%), iar cele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
se află în apele subtropicale sau tropicale. În această perioadă femelele întră în estru, iar la masculi se intensifică spermatogeneza. Ovulația femelelor din populațiile emisferei sudice se cuprind între lunile iunie și noiembrie, cu culminare în sfârșitul lui iulie. La femelele din populațiile nordice aceste perioade întârzie cu respectiv șase luni. Puține femele ovulează de 2 ori pe an (16-28%), iar cele care ovulează de 3 ori anual alcătuiesc doar 8% din totalul populației de sex feminin. În timpul montei, balenele sunt
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în estru, iar la masculi se intensifică spermatogeneza. Ovulația femelelor din populațiile emisferei sudice se cuprind între lunile iunie și noiembrie, cu culminare în sfârșitul lui iulie. La femelele din populațiile nordice aceste perioade întârzie cu respectiv șase luni. Puține femele ovulează de 2 ori pe an (16-28%), iar cele care ovulează de 3 ori anual alcătuiesc doar 8% din totalul populației de sex feminin. În timpul montei, balenele sunt foarte excitate. Câte 2-20 de masculi se bat pentru a cuceri o
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de 2 ori pe an (16-28%), iar cele care ovulează de 3 ori anual alcătuiesc doar 8% din totalul populației de sex feminin. În timpul montei, balenele sunt foarte excitate. Câte 2-20 de masculi se bat pentru a cuceri o singură femelă. Actul sexual are loc într-o atmosferă foarte romantică: masculul și femela înoată unul lângă altul, își ating înotătoarele pectorale, lovesc apa cu coada, după care încep să se ridice lent spre suprafață, înotând vertical în spirală, cu abdomenele lipite
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
ori anual alcătuiesc doar 8% din totalul populației de sex feminin. În timpul montei, balenele sunt foarte excitate. Câte 2-20 de masculi se bat pentru a cuceri o singură femelă. Actul sexual are loc într-o atmosferă foarte romantică: masculul și femela înoată unul lângă altul, își ating înotătoarele pectorale, lovesc apa cu coada, după care încep să se ridice lent spre suprafață, înotând vertical în spirală, cu abdomenele lipite. Gestația durează în jur de 11 luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Gestația durează în jur de 11 luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede, crescând cu 17-35 cm pe lună. După viteza de dezvoltare a embrionului, balena cu cocoașă se află doar în urma balenei albastre și celei brăzdate comune. Deși în placenta femelei se pot dezvolta doi pui, balena cu cocoașă naște numai unul. Luna cea mai productivă din punct de vedere al nașterilor este februarie la populațiile nordice și august la cele sudice. Nou-născuții au o lungime medie a corpului de 4
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de un an, mai rar până la doi ani. Puii răniți sunt scoși la suprafață de adulți, pentru a-i forța să respire. Masculii nu participă la îngrijirea puilor. Balenele cu cocoașă ating maturitatea sexuală la vârsta de 5-6 ani, când femelele au 12 m lungime, iar masculii — 11,6 m. Maturitatea sexuală deplină este, însă, atinsă abia după 8-12 ani. Femelele nasc o dată la doi-trei ani, dar pot naște și anual sau o dată la patru-cinci ani. Întrucât la femele perioada de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
să respire. Masculii nu participă la îngrijirea puilor. Balenele cu cocoașă ating maturitatea sexuală la vârsta de 5-6 ani, când femelele au 12 m lungime, iar masculii — 11,6 m. Maturitatea sexuală deplină este, însă, atinsă abia după 8-12 ani. Femelele nasc o dată la doi-trei ani, dar pot naște și anual sau o dată la patru-cinci ani. Întrucât la femele perioada de lactație poate coincide parțial cu cea de gestație, sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
ani, când femelele au 12 m lungime, iar masculii — 11,6 m. Maturitatea sexuală deplină este, însă, atinsă abia după 8-12 ani. Femelele nasc o dată la doi-trei ani, dar pot naște și anual sau o dată la patru-cinci ani. Întrucât la femele perioada de lactație poate coincide parțial cu cea de gestație, sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă a balenelor cu cocoașă nu este cunoscută, și asta posibil din cauza vânătorii excesive de balene de odinioasră, în
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
au fost capturați o mulțime de indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel mai în vârstă mascul capturat vreodată avea, judecând după straturile de ceară din canalul auditiv, 48 de ani. Cea mai în vârstă femelă avea doar 38. Dintre toate balenele, cele cu cocoașă au de suferit cel mai mult de pe urma ectoparaziților. Acest lucru este legat de viteza scăzută de deplasare a animalului, datorită căreia paraziții se pot instala comod pe pielea lui. Cele mai
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
nefavorabile. Excreția este realizată de tuburile lui Malpighi și o pereche de glande coxale situate în prosomă. Tuburile se deschid în tubul digestiv, iar canalele glandelor prin orificii situate la baza pedipalpilor. De obicei, împerecherea are loc noaptea. Masculul găsește femela după miros cu ajutorul unor receptori olfactivi situați pe pedipalpi. Copulația poate avea loc direct sau indirect, prin transferul spermei. În timpul împerecherii masculul este foarte activ, pe când femela devine pasivă. Masculul depune pe suprafața solului un spermatofor lipicios, în care se
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
orificii situate la baza pedipalpilor. De obicei, împerecherea are loc noaptea. Masculul găsește femela după miros cu ajutorul unor receptori olfactivi situați pe pedipalpi. Copulația poate avea loc direct sau indirect, prin transferul spermei. În timpul împerecherii masculul este foarte activ, pe când femela devine pasivă. Masculul depune pe suprafața solului un spermatofor lipicios, în care se află sperma. Apoi, apucă spermatoforul în chelicere și îl introduce în orificiul genital femel. Pentru aceasta chelicerele sunt înzestrați cu flageli cu rol copulator. Întregul proces durează
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
solului un spermatofor lipicios, în care se află sperma. Apoi, apucă spermatoforul în chelicere și îl introduce în orificiul genital femel. Pentru aceasta chelicerele sunt înzestrați cu flageli cu rol copulator. Întregul proces durează numai câteva minute. Spre sfârșitul împerecherii femela devine mobilă și agresivă față de mascul. De aceea, după finisare masculul fuge de la femelă, altfel riscă să fie mâncat. Femela fecundată este îndeosebi de mâncăcioasă, deoarece după depunerea pontei nu se va hrăni. După o perioadă de alimentare bogată, ea
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
și îl introduce în orificiul genital femel. Pentru aceasta chelicerele sunt înzestrați cu flageli cu rol copulator. Întregul proces durează numai câteva minute. Spre sfârșitul împerecherii femela devine mobilă și agresivă față de mascul. De aceea, după finisare masculul fuge de la femelă, altfel riscă să fie mâncat. Femela fecundată este îndeosebi de mâncăcioasă, deoarece după depunerea pontei nu se va hrăni. După o perioadă de alimentare bogată, ea sapă o vizuină subterană puțin dilatată la capăt. Ouăle, în număr de 50 - 200
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
femel. Pentru aceasta chelicerele sunt înzestrați cu flageli cu rol copulator. Întregul proces durează numai câteva minute. Spre sfârșitul împerecherii femela devine mobilă și agresivă față de mascul. De aceea, după finisare masculul fuge de la femelă, altfel riscă să fie mâncat. Femela fecundată este îndeosebi de mâncăcioasă, deoarece după depunerea pontei nu se va hrăni. După o perioadă de alimentare bogată, ea sapă o vizuină subterană puțin dilatată la capăt. Ouăle, în număr de 50 - 200, sunt depuse în vizuină. Dezvoltarea embrionară
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
îndeosebi de mâncăcioasă, deoarece după depunerea pontei nu se va hrăni. După o perioadă de alimentare bogată, ea sapă o vizuină subterană puțin dilatată la capăt. Ouăle, în număr de 50 - 200, sunt depuse în vizuină. Dezvoltarea embrionară începe în interiorul femelei, de aceea juvenilii eclozează la scurt timp după depunere. Tinerii sunt imobili, cu o cuticulă albicioasă, lipsită de segmentare și perișori. După 2 - 3 săptămâni micile solifuge năpârlesc, cuticula devine dură și segmentată, și se acoperă cu perișori. Mama lor
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
a treia pereche a picioarelor. Numele genului provine de la faptul că la scufundare corpul lor are o nuanță argintie, din cauza stratului de aer care acoperă opistosoma. Masculii sunt mai mari, lungimea lor este de 1,5 cm, iar cea a femelelor de 1,2 cm, ceva neobișnuit pentru păiajeni (la majoritatea e invers). Prosoma este brună - gri, cu pete și fâșii negre, iar opistosoma este cafenie și acoperită cu numeroase firișoare de păr „catifelate”. Chiar dacă se numește păianjen de apă, totuși
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
aer. Pentru aceasta el construiește o cupolă, sau clopot, din mătase, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viață mai sedentar. Rezervele de aer sunt în permanență îmbogățite cu oxigen. Păianjenul iese la suprafață și-și ridică opistosoma deasupra apei. Moleculele de aer se rețin
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai activ și înotători mai buni decât femelele, prin aceasta se explică faptul diferenței de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport. Chelicerele acestui păianjen sunt puternice și pot penetra pielea umană. Mușcătura căuzează dureri, inflamații locale și febră. Împerecherea este precedată
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]