9,472 matches
-
liturgicul operei, București, 1997; Iulian Boldea, Fața și reversul textului (I.L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale), Târgu Mureș, 1998; Dicț. analitic, I, 235-239, III, 263-265, IV, 28-31; Glodeanu, Poetica, 323-337; Durnea, Orizonturi, 170-185; Sorescu, Lumea, 30-86; Dicț. esențial, 141-146; Simion, Ficțiunea, III, 74-78; Vârgolici, Portrete, 255-276; Ion Iovan, Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român, București, 2002; Ion Vartic, Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Mateiu I. Caragiale. Recitiri, Cluj-Napoca, 2003; Gheorghe Glodeanu, Poetica misterului în opera lui Mateiu Caragiale, Cluj-Napoca, 2003
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
între 19 decembrie 1925 și iulie 1926. Director: Camil Petrescu. Publicație modernistă democratică, continuând programul revistei „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, C. I. poartă amprenta personalității conducătorului ei: dezbate câteva probleme ale vieții literare din epocă, autenticitatea artei, arta ca ficțiune, stilul scriitorului, calofilismul literar, noocrația și modernitatea. Militând pentru o cultură națională pusă în slujba cititorilor, revista obține colaborarea unor scriitori ca Tudor Arghezi (Îndoială, 1/1925), Ion Barbu (Vegetarian, 2/1925), Liviu Rebreanu (Răsfrângeri, 2/1925), Hortensia Papadat-Bengescu (Omul
CETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286179_a_287508]
-
sunt distilate în imagini animate de lumini și culori. Proiectate pe acest fundal, meditațiile asupra timpului, a îmbătrânirii și morții își atenuează dramatismul. Reprezentări alegorice ale condiției poetului afirmă statutul deosebit al acestuia. El plătește cu propria ființă călătoriile în ficțiune, dar este beneficiarul unor stări de grație, când poate percepe tainele firii. În ciclul intitulat Fântâni, își omagiază modelele - Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat -, dedicându-le ingenioase poeme în spiritul și stilul fiecăruia. O îndelungată trudă poetică
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
Cărtărescu, Brașov, 2000; Sorescu, Lumea, 152-161; Dicț. esențial, 161-165; S. Damian, Centrul de foc, RL, 2001, 19; Alex. Ștefănescu, Jos Mircea Cărtărescu!, RL, 2001, 26; Ștefan Aug. Doinaș, Țara premiilor Nobel, „22”, 2001, 597; Carmen Mușat, La intersecția realității cu ficțiunea, „22”, 2001, 611; Alex. Ștefănescu, Mircea Cărtărescu, RL, 2001, 44-45; Petraș, Panorama, 173-178; Pop, Viață, 164-175; Bârna, Comentarii, 48-65; Manolescu, Lista, I, 392-410; Popa, Ist. lit., II, 606-616; Virginia Blaga, Jocul intertextual, CL, 2002, 10; Negrici, Lit. rom., 367-378; Șase
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Teroarea albă, București, 1968, Cireșarii, I-V, București, 1972; ed. București, 1976; Pescărușul alb, București, 1969; Îngerul alb, București, 1969; Trilogia în alb, ed. 2, I-III, București, 1974; Adâncimi, București, 1974; Romantica, București, 1986. Repere bibliografice: Eugen Simion, Între ficțiune artistică și baroc. Pe marginea romanului „Întâlnirea” de Constantin Chiriță, CNT, 1959, 42; Cornelia Ștefănescu, Impresii despre eroii romanului „Oțelul”, LCF, 1961, 4; Domițian Cesereanu, Un roman al noului, TR, 1961, 4; Eugen Luca „Oțelul”, CNT, 1961, 10; Paul Georgescu
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
Liviu Călin, „Pasiuni”, CNT, 1964, 49; Vartan Arachelian, „Pasiuni”, „Scânteia tineretului”, 1965, 4865; Sânziana Pop, „Trandafirul alb”, LCF, 1965, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu, Utopia adolescenței, O, 1975, 11; Dan Cristea, „Trilogia în alb” și autorul ei, RL, 1976,16; Nicolae Prelipceanu
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
i se părea înșelător. Afirmația că pasărea „învață că va primi mâncare dacă-și întinde gâtul” i se părea o interpretare inexactă a ceea ce se întâmpla. A spune că porumbelul a dobândit „obiceiul” întinderii gâtului înseamnă a recurge la o ficțiune explicativă, din moment ce singura noastră dovadă a obiceiului este tendința dobândită de a îndeplini actul. După Skinner, singura afirmație posibilă despre acest proces este următoarea: putem deriva o anumită consecință probabilă între anumite proprietăți fizice ale comportamentului (mișcarea ascensională a capului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
hotare (1968) și în volumul postum Un drum în teatru (1980). Amintiri despre teatrul interbelic i-au apărut în „Teatrul” (1959-1970). La vârsta memoriilor, A. a publicat câteva cărți de schițe și povestiri, unde evocă mucalit, cu și fără travestiul ficțiunii, scene din copilărie, impresii de călătorie, întâmplări care i se par bune de așternut pe „răbojul micii istorii a teatrului”: Un comediant și o fată de familie (1967), General la patru ani (1969), Povestiri. Marea și mica bătălie teatrală (1970
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Voronca, Pușkin, Maxim Gorki, Maiakovski, Walt Whitman, G. B. Shaw, Paul Eluard ș.a.). Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice, după cum precizează A., dar cu un aer neverosimil din cauza efortului de literaturizare. Proză de ficțiune, alături de câteva amintiri, include culegerea Învinșii (1939). Fie că e vorba de tristețea unei „paiațe” pensionate, de disperarea unei femei „învinse” sau a unei fete cu iluziile consumate „într-o gară mică”, fie că se urmărește evoluția spre psihoză a
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
urmă tensiunea analitică. Cu Veghea bătrânei doamne Gall (1973), raportul dintre tehnica psihologică (rememorarea, indefinitul reacțiilor, solitudinea chinuitoare și, din nou, complexul vinei) și cea narativă (cadru cu totul formal) se precizează în favoarea celei dintâi. Bătrâna eroină (realitate sau numai ficțiune) devine o prezență obsedantă pentru personajul narator. Într-un proces desfășurat cu hipnotică lentoare, se clarifică o existență vinovată. Casa Emilianei (1975), deși operează cu aceleași motive, se construiește nu monovalent, ca până acum, ci plurivalent, fiind, pe de o
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
supravegheat impersonal, captat logic, evolutiv, include o dramă morală - un tată își asumă vina morții fiului său, condamnat și executat pentru trădare -, desfășurată sinuos pe fundalul unor scene de pe front și din spatele frontului, care sunt surprinse în flashuri lucide, nervoase. Ficțiunea se frânge însă la un moment dat, fiind înlocuită de marginalii inabil mascate, de trimiteri jurnalistice la actualitatea politică etc. Ultimul roman semnificativ, Revolte, reasamblează bună parte din trăsăturile acestei proze. Scrisă la persoana întâi, cartea face mai vizibil transferul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
cu o durere”, RL, 1970, 35; Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Dana Dumitriu, „Spune-mi unde duce acest drum?”, ARG, 1973, 3; Eugen Dorcescu, Ion Marin Almăjan, „Neîmpăcați în mânie”, O, 1974, 48; Marcel Corniș-Pop, Între documentar și ficțiunea istoriei, O, 1980, 34; Eugen Dorcescu, Un moment de referință, O, 1980, 34; Ungureanu, Imediata, I, 217-225; Radu Enescu, Virtuțile prozei scurte, F, 1985, 3; Mihai Ungheanu, Ion Marin Almăjan, „Întoarcerea spre asfințituri”, LCF, 1985, 32; Eugen Dorcescu, Măiestria artistică
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
anchilozat. Din acest punct de vedere, cei vechi erau nevoiți să acopere petele albe din cunoașterea lor cu ajutorul fanteziei și al unui cod simbolic care țintea realitățile spirituale. Noi ne refuzăm această metodă, ba chiar începem să aplicăm și asupra ficțiunilor evidente criterii "exacte". Le cerem să devină cât mai "precise", cât mai neechivoce. Am îndepărat către margine valorile greu definibile pe care le vehiculează "științele umaniste" și pariem necondiționat pe progresul tehnologic. Avem pretenția că putem cuantifica orice, că totul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
metodă de cunoaștere Și astfel am ajuns la o întrebare peste care, de obicei, se trece cu seninătate: ce este Istoria ieroglifică? Pare o întrebare retorică, de vreme ce tradiția covârșitoare ne-o spune limpede: e un roman, prima noastră operă de ficțiune. În fine, ca să nu existe dubii, repetăm mereu că e vorba de o operă literară. Autorul însuși lăsa a se înțelege că marele efort a fost nu deconspirarea unor fapte cunoscute, cel puțin în epocă, ci modul de organizare a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de valoarea "terapeutică" a creației. Ceea ce nu neagă cu totul posibilitatea ca și aceste lucruri să se fi întâmplat. Fraza aceea care revine la foarte mulți comentatori ai săi, conform căreia nedreptățit în realitate, autorul își ia revanșa în planul ficțiunii nu ține de logica începutului de secol al XVIII-lea. Literatura avea mereu (eu unul cred că are și acum) o greutate morală, etică, religioasă, politică, ideologică sau de alt soi. Nu era "arta pură", care procură exclusiv o "plăcere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
estetice ale alegoriei, Istoria ieroglifică ar fi "un sofisticat mecanism defulatoriu și compensatoriu pentru un orgoliu mereu ultragiat în planul istoriei reale", ceea ce ar conduce la următoarea ipoteză: "Cantemir simte nevoia unei recuperări cel puțin în planul istoriei fictive. În ficțiunea devenită deci Istoria ieroglifică. Acolo ar fi, de fapt și în fapt, spațiul și timpul utopiei salvatoare"28. Cantemir ar căuta, deci, răspunsuri la unele probleme care îl frustrează imprimându-le o "rezolvare" ficțională, alegorică, mutându-le din planul istoriei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Din păcate însă, criticul nu își etalează și argumentele. Prin urmare, inițial, Istoria ieroglifică este un "manifest politic". Autorul răstălmăcește tradiții cu greutate, sucește simboluri religioase, trădează nu o dată și modelul real, confecționează o realitate după gustul său. Adică o ficțiune, dar aceste criterii nu erau și ale sale. Doar că, în timp ce folosește toate aceste mijloace literare, retorice, poetice, filosofice etc., din ambiția de a nu lăsa nimic în afara acestui text cu justificare compensativă, ajunge să dea naștere unui discurs de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se considera, autorul recurge la un sistem simbolic gata constituit, cel al măștilor zoomorfe, având grijă să "acordeze", să potrivească semnificația fiecărui simbol cu realitatea persoanei pe care o lua în cătare, mutând-o din logica istoriei în cea a ficțiunii. Cel puțin la nivel declarativ, autorul se arată dispus să respecte o anumită tradiție a reprezentărilor, pe care o conștientizează și de care înțelege să profite. El s-ar fi înscris, astfel, în moda alegorizantă, care a rămas viabilă din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reproșuri" marginale, își putea el permite să le absolutizeze? Nu fără riscul de a zdruncina o tradiție suficient de puternică pentru a nu putea fi răstălmăcită. Procedeul său este însă altul, unul care dă în vileag viziunea "tezistă" a acestei ficțiuni cu accente revendicative: câtă vreme se situează în tabăra ticăloșilor, câtă vreme este un dușman al Inorogului, Șoimul rămâne o pasăre rapace, lacomă, lipsită de subtilități, condusă de instinct sau de interes; când trece însă de partea adevărului, ies subit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
New Wave? / 57 5. Mișcarea cyberpunk / 58 5. 1. Un univers / 60 6. Mișcarea steampunk / 64 7. Actuala revenire la hard science / 67 7.1. O privire superficială asupra genului de la Amazing Stories încoace / 68 7.2. Către o nouă ficțiune speculativă pe bază de hard science / 69 7.3. Punctul pe evoluția SF-ului / 74 Capitolul 3: Câteva procedee narative / 77 1. Universurile SF-ului / 78 2. Câteva procedee / 79 2.1. Extrapolarea / 79 2.2. Analogiile / 81 2.3
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
drept. Aceștia vor descoperi, sprijinindu-se îndeosebi pe textele citate, cum să abordeze stimulativ o nouă reflecție asupra lumii, pentru a o confrunta profitabil cu altele, imaginare sau nu. 2. Un gen literar aparte SF-ul face parte din clasa ficțiunilor, adică a textelor care rezultă "dintr-un ansamblu distinct de convenții ce permit autorului să mimeze că face niște aserțiuni despre care știe că nu sunt adevărate, fără a avea totuși intenția de a păcăli"1. Ca ficțiune, SF-ul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din clasa ficțiunilor, adică a textelor care rezultă "dintr-un ansamblu distinct de convenții ce permit autorului să mimeze că face niște aserțiuni despre care știe că nu sunt adevărate, fără a avea totuși intenția de a păcăli"1. Ca ficțiune, SF-ul se înscrie în limitele imaginarului și se distinge, sub acest aspect, de genul fantastic, care trimite la inimaginabil. Și aceasta chiar dacă SF-ul creează uneori situații terifiante să ne gândim, de pildă, la seria Alien și chiar dacă cititorii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
înțeleagă, să-și imagineze, pornind de la câteva imagini izvorâte din știința actuală, extrapolate sau imaginare, dar nu neverosimile în contextul științific al epocii. În SF, autorul construiește "lumi posibile" plasate în timpuri viitoare, prezente sau trecute, paralele. SF-ul propune ficțiuni "mimetice ale virtualului*". Strategiile sale narative sunt aceleași cu ale romanului din literatura generală, chiar dacă le privilegiază pe acelea care facilitează metamorfozele și anamorfozele 2. Acțiunile personajelor sunt situate într-un mediu coerent, deși îndepărtat de al nostru. SF-ul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tehnocultură. Astfel, este verosimil faptul că "într-o perioadă de schimbări bruște, amatorii de science-fiction sunt mai bine pregătiți să facă față viitorului decât oamenii de rând, pentru că ei cred în schimbare" (Robert Heinlein). 1.1. Domeniul Este alcătuit din ficțiuni narative, literare sau filmice punând în scenă, la modul foarte realist, aproape naturalist, aventuri care au drept scop explorarea potențialităților acestor lumi inventate, într-un raport mai mult sau mai puțin științific cu orizontul în care se înscriu. Aceste aventuri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în discuție vechiul sistem ptolemeic, geocentric. Aceste cercetări lasă să se întrevadă o lume nouă, unde nu se mai aude decât "liniștea eternă [a] spațiilor infinite" care-l va înspăimânta pe Blaise Pascal. Dar Kepler refuză să insereze într-o ficțiune vocabularul nou al științei sale și implicațiile imaginare, metaforice, pe care aceasta le propune. Așa că își împănează narațiunea cu note explicative, mai ample decât textul în sine. În Histoire comique des étates et empires de la Lune ⁄ Istorii comice conținând Statele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]