8,564 matches
-
alături de Păcală, pe seama nerozilor. Dar ansamblul e incoerent, umorul „caraghioz” și trivial, campion al schimonoselilor fandosite fiind însuși regizorul, într-o apariție intermitentă, iar baladele cântate de Tudor Gheorghe și minunile de lirică populară alese de consilierii de la Institutul de Folclor se pierd printre „caraghioșii”. Loc secund în topul de public al filmului românesc: 14.632.973 bilete.”" Câteva cadre din "Păcală" (scena împușcării lui Păcală de către vânător, cea în care Păcală intră în casa nevestei vânătorului și cea în care
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
, cunoscut ca Sfântul Petru, în folclor Sânpetru, (n. cca 1 î.e.n. - 1 e.n.? - d. cca. 67) a fost un pescar din Betsaida (localitate pe malul nordic al lacului Genesareth, astăzi El Aradsch, Siria), unul din primii discipoli ai lui Isus din Nazaret. este considerat, în mod
Simon Petru () [Corola-website/Science/304185_a_305514]
-
Ghetsimani, Prinderea lui Iisus, Judecata, Răstignirea, Coborârea de pe cruce etc. În calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în conca absidei altarului este Înălțarea. Ca și la alte biserici din Moldova, în pictura murală sunt vizibile și unele elemente de folclor, costume de epocă etc. Catapeteasma bisericii "Pogorârea Sf. Duh" provine de la Mănăstirea Solca și este confecționată din lemn de tisă, în stilul rococo central-european al timpului, fiind bogat sculptată și aurită. Ea este formată din cinci rânduri de icoane. Pe
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
sale. Indiferent de criticile aduse activității sale politice, colaborării sale cu regimul comunist și punerii în practică a liniei naționalist-comuniste în cinematografie sau neajunsurilor sale ca regizor, multe din filmele sale au păstrat o veritabilă popularitate la public, impunând în folclorul urban citate repetate și parodiate precum „Un fleac, m-au ciuruit.” sau „Nu trage dom Semaca, sunt eu Lăscărică” și personaje memorabile ca legionarul Paraipan (jucat de Gheorghe Dinică) și țiganul Limbă (Jean Constantin). Sergiu Nicolaescu s-a născut la
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
Timișoara în 1883, a studiat inițial ingineria, doar mai târziu îndreptându-se spre arhitectură. Încă din timpul studiilor a manifestat un puternic interes pentru arhitectura tradițională țărănească: în acest scop a întreprins diverse călătorii în Ținutul Secuiesc și zona cu folclor de tip Kalotaszeg (pe cursul râului Călata și în jurul localității Rimetea, județul Alba). În 1914, la începutul Primului Razboi Mondial, Kós s-a mutat la Stana unde și-a construit o casă numită "Varjúvár", într-un stil unic. Anul următor a fost
Károly Kós () [Corola-website/Science/303958_a_305287]
-
Bechnitz, Aurel Brote, Eugen Brote, Ioan Dușoiu, Diamandi Manole, Simeon Mărginean, Ioan Neagoe, George B. Popp, Ioan de Preda, Ionel Cheregi (pseudonim, Doina Sălăjan). În paginile "Tribunei", numit în acea vreme „centru de lucrare literară”, au fost publicate culegeri din folclorul transilvănean, lucrări ale unor autori români cunoscuți, traduceri și contribuții literare din partea cititorilor. În 18 februarie 1968, ziariști consacrați ai vremii și tineri condeieri au înființat "Tribuna Sibiului", care a atins în 1968-1989 cele mai ridicate cote de tiraj. În
Tribuna () [Corola-website/Science/303987_a_305316]
-
ale Moldovei. "" cuprinde trei părți: Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. Pentru istorici, "Descrierea Moldovei" este cea mai prețioasă dintre lucrările lui Dimitrie Cantemir, fiind singura descriere a societății și a statului feudal moldovenesc datorată unui român. "Partea I" conține descrierea împărțirii Moldovei în ținuturi, cu prețioase amănunte administrative și economice
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
creat de către Nike este „Gardino die Tarocci“ („Parcul Taroci“) aflat la circa 100 km. de la Roma în preajma Toscanei. Ansamblul acesteia este alcătuit din câteva accente tematice: „Regina-Sfinx“, „Turnul regelui“ și „Turnul Babel“, “Dragonul“ și „Pomul vieții“; teme inspirate din mitologie,folclor, lumea poveștilor dar și din filozofia vieții. La „Grădina botanică“ din Atlanta -unul din proiectele mai târzii ale artistei, ea întroduce reprezentarea „Craniului“- simbolul unei atitudini ironice față de „emblema morții“... Tot aici artista execută mai multe sculpturi inspirate din arta
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
Ion Macovei Folclorul muzical românesc sau muzică populară românească reprezintă o modalitate ancestrala de exprimare a sentimentelor, stărilor și evenimentelor întâmpinate de către țăranul român. Datorită frumuseții și profunzimii de care a dat dovadă, a rămas nealterata, păstrătoare ale acelorași valori spirituale din timpurile
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
românesc sau muzică populară românească reprezintă o modalitate ancestrala de exprimare a sentimentelor, stărilor și evenimentelor întâmpinate de către țăranul român. Datorită frumuseții și profunzimii de care a dat dovadă, a rămas nealterata, păstrătoare ale acelorași valori spirituale din timpurile străvechi. Folclorul muzical românesc a reprezentat și reprezintă nu doar o materializare a elementelor mitice, ci și o modalitate de informare a urmașilor despre trăirile și evenimentele la care au fost participanți strămoșii. Odată cu apariția primelor modalități de imprimare a vocii și
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
trei zale / Cît îi Jijia de mare / Pentru tine mai Costine / Dealul de la răsărit / Cînd eram în sat odată / La casa din dealul mare / Pelinaș, frate peline. După Revoluție ,străbate principalele zone folclorice,din Moldova și Bucovina,pentru a culege folclor autentic,cît mai arhaic.Dar,zonele folclorice șunt în continuare subdivizate în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în privința producțiilor folclorice. Folclorul în aceste zone ajunge să fie divizat chiar și în funcție de sate sau comune
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
După Revoluție ,străbate principalele zone folclorice,din Moldova și Bucovina,pentru a culege folclor autentic,cît mai arhaic.Dar,zonele folclorice șunt în continuare subdivizate în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în privința producțiilor folclorice. Folclorul în aceste zone ajunge să fie divizat chiar și în funcție de sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evidențiază multitudinea de obiceiuri, tradiții, datini, care, însumate, relevă identitatea românilor, existența lor străveche. Începe după ,1990 să lucreaze la editarea
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
o aruncă urmăritorilor prefăcându-se lovit după fiecare salvă și ridicându-se apoi pe crupa calului de parcă ar avea șapte vieți, sau ritualurile erotic-magice ale “vidmei” Rada și, mai cu seamă, părțile muzicale admirabil servite de ansamblul țigănesc din Moscova. Folclorul acestora, dres cu un strop de sirop suprarealist, constituie principala atracție a acestui mare succes comercial internațional.""
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]
-
trecut. Nu există un acord general cu privire la care scriere ar trebui să fie recunoscută ca cel mai vechi exemplu al unei povestiri despre călătoria în timp, deoarece o serie de lucrări timpurii conțin elemente ambigue care sugerează călătoria în timp. Folclorul antic și unele mituri conțin uneori ceva asemănător cu deplasarea înainte în timp, de exemplu, în mitologia hindusă, Mahabharata menționează povestea regelui Revaita, care călătorește în cer pentru a se întâlni cu creatorul Brahma și este șocat să afle că
Călătorie în timp () [Corola-website/Science/312531_a_313860]
-
variate și atractive. Fondul construit, de excepție, cu elemente păstrate atât pe culmile munților cât și în sate, obiectele de colecție adunate in "muzeul satului" din Cizer, găzduit într-o casă de lemn datată din anul 1780 (monument de arhitectură), folclorul și obiceiurile strămoșești ale românilor de pe aceste meleaguri, fac din comuna Cizer un areal de convergență turistică de necontestat. Bogația culturală și frumusețile acestor locuri se pare că au avut un rol primordial in evoluția operei sculptorului Victor Gaga a
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
supernaturale similare. Își au originea în conceptul japonez al "Grim Reaper" ("Moartea cu coasă"), importat din Europa în timpul perioadei Erei Meiji. Deoarece acest concept a fost importat foarte recent și nu a făcut niciodată parte din Shinto și nici din folclorul Japonez, Shinigami din "Bleach" sunt diferiți de cei din alte opere fictive. Shinigami sunt sufletele unor oameni defuncți, care au obținut puteri supernaturale. Corpurile lor sunt compuse din și de aceea pot fi văzuți numai de alte entități capabile să
Shinigami (Bleach) () [Corola-website/Science/312714_a_314043]
-
Tineretul liber", "Timp liber","Vestitorul Ortodoxiei", "Revista Ortodoxa Sfântul Andrei","Creștinul azi", "Oastea Domnului". A redactat "Dulcea mea veșnicie"(Poeme creștine). Unele poezii au fost preluate și de alte confesiuni creștine. Răspândindu-se și pe cale orală, unele au ajuns în folclor. Lirica poetului se concentrează asupra unor teme mari, sacre, cosmice, precum Dumnezeu, suferință, viață, moarte, mântuire, veșnicie. Scriitura se prezintă într-o tonalitate gravă, pe măsura temelor. Poemele sunt stăbătute de fior liric ce se vrea venit din tradiția imnografică
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
și Don Cherry. El aliază muzica jazz și muzica gnaoua, incluzând ritmuri electronice. s-a născut în anul 1963, într-o familie de muzicieni din Marrakech, în Maroc. La vârsta de șapte ani, a fost inițiat în ritualurile, arta și folclorul tradiționale ale gnaoua. Populația gnaoua este fără îndoială urmașa foștilor sclavi aduși din Africa Neagră, în teritorii din Africa de Nord (Maroc, o parte din Algeria, Tunisia). Ea este organizată în frății religioase.
Hassan Hakmoun () [Corola-website/Science/312087_a_313416]
-
a lungul întregii sale vieți. Sfaturile lui Enescu de a învăța canto-ul, dar și grija de a-și păstra repertoriul țărănesc de la Voinești, a îndreptat-o atât spre Conservatorul Muncitoresc ASTRA din București (1936-1939), cât și spre Arhivele de Folclor ale lui Constantin Brăiloiu și Centrul de Sociologie, condus de prof. Dimitrie Gusti. După ce a urmat cursurile de la București cu Dumitru Mihăilescu-Toscani (un maestru al genului de romanțe), Leo Calmuschi și Quarto Santarelli, Rodica Bujor a profitat de un turneu
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
(n. 2 octombrie 1986, Craiova, România) este o interpretă de muzică populară din zona Olteniei, reprezentând cu precădere sudul județului Dolj. provine dintr-o familie iubitoare de folclor, o familie în care domnește frumosul și buna dispoziție, unde muzica și, în general arta, sunt puse la loc de cinste. Izabela a moștenit dragostea pentru folclor de la părinți. Vocea mamei îi alina suspinele și clipele de teamă din copilărie
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
Olteniei, reprezentând cu precădere sudul județului Dolj. provine dintr-o familie iubitoare de folclor, o familie în care domnește frumosul și buna dispoziție, unde muzica și, în general arta, sunt puse la loc de cinste. Izabela a moștenit dragostea pentru folclor de la părinți. Vocea mamei îi alina suspinele și clipele de teamă din copilărie, iar pașii de dans ai tatălui o purtau măreți în hore și sârbe. Izabela nu este singura din familia Tomița care a moștenit acest dar de la părinți
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
se regăsește, pe sine, mult mai ușor. În aprilie 2004, Izabela începe să colaboreze cu Ansamblul de Copii din Simnic, alături de care susține câteva spectacole în țară și peste hotare. În octombrie 2004, Izabela Tomița participă la primul festival de folclor - Festivalul de cătănie de la Cluj-Napoca. În martie 2005, în urma unui concurs realizat de Radio Oltenia Craiova, este remarcată și apreciată de Camelia Raboveanu, solista de muzică populară și membră a juriului. Acest concurs îi aduce Izabelei o colaborare mai lungă
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
de muzică populară este spinos, Izabela consideră că a avut și are parte de acel "dram de noroc". A cunoscut persoane care au apreciat-o și care au ajutat-o. De-alungul timpului, Izabela a fost remarcată de nume mari ale folclorului românesc și de specialiști, al căror cuvânt au influențat pozitiv cariera sa artistică: Eugenia Florea, Vasilica Ghiță Ene, Florentina Satmari, Steluța Popa, Elise Stan, Mihai Fivor. Izabela Tomița a avut ocazia, până acum, să cânte pe scenă alături de Maria Ciobanu
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
pe Maria Tănase, apoi profesoară pe Elisabeta Moldoveanu. Încheie studiile în 1956. Debutează în 1948 în Ansamblul artistic al Confederației Generale a Muncii (C.G.M.) din Sighetul Marmației, unde a fost încadrată în urma unui concurs. Începând din 1953, cercetătorii Institutului de Folclor fac de la o importantă culegere de folclor muzical. La îndemnul acestora, debutează la Radio în 1954 cu cântecul „Buciumul”, bucurându-se de foarte mare succes și dobândind o binemeritată popularitate. Maria Tănase, apreciind valorosul repertoriu al Victoriei Darvai, a preluat
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
Moldoveanu. Încheie studiile în 1956. Debutează în 1948 în Ansamblul artistic al Confederației Generale a Muncii (C.G.M.) din Sighetul Marmației, unde a fost încadrată în urma unui concurs. Începând din 1953, cercetătorii Institutului de Folclor fac de la o importantă culegere de folclor muzical. La îndemnul acestora, debutează la Radio în 1954 cu cântecul „Buciumul”, bucurându-se de foarte mare succes și dobândind o binemeritată popularitate. Maria Tănase, apreciind valorosul repertoriu al Victoriei Darvai, a preluat câteva din cântecele sale („Buciumul”, „Toderel”, „Prin
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]