8,005 matches
-
a nenumăratelor dureri detaliate în textele sale. Cum e posibil să rîzi și să plîngi în același timp ? Acest dolorism afișat în scris, această groază de primăvară, de căldură, de frig, de oameni dublată de o ființă delicată, incredibil de generoasă, modestă și nostimă îi zăpăcea mai pe toți. Singur punct comun : stilul letal și totodată jubilatoriu, precizia aproape clinică a observației psihologice, sentințele istorice valabile și astăzi (nu cele nefericite, conjuncturale), decorticarea mizeriilor sale și ale umanității. Drept e că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
facă regulatorul creditului. El trebuie: Să asigure agriculturii încurajări serioase și o protecție eficace. El trebuie: Să răscumpere căile ferate, canalele, minele, și fără îndoială să le administreze cu această capacitate industrială care îl caracterizează. El trebuie: Să provoace tentativele generoase, să le încurajeze, să le ajute prin toate resursele capabile a le face să triumfe. Regulator al creditului, va comandita în mare măsură asociațiile industriale și agricole, pentru a le asigura succesul. Statul trebuie să facă toate acestea, fără prejudiciu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu eu sunt cel care i-a dat numele, ci domnul Charles Dupin, care de atunci... dar în fine...), domnul Prohibant își consacra timpul și capitalurile convertirii în fier a minereurilor de pe pământurile sale. Cum natura a fost mult mai generoasă cu belgienii, aceștia ofereau fierul francezilor mai ieftin decât domnul Prohibant, ceea ce înseamnă că toți francezii, sau Franța, putea obține o cantitate dată de fier cu mai puțină muncă, cumpărându-l de la cinstiții flamanzi. De asemenea, ghidați de interesul lor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să o spunem de-a dreptul, economisește. Și trebuie auzit ce zice despre el omul vulgar! La ce bun acest bogat rău, acest cămătar? Fără îndoială, există ceva impunător și mișcător în simplitatea vieții sale; este de altfel uman, binefăcător, generos, dar calculează. Nu își mănâncă toate veniturile. Locuința sa nu este tot timpul plină de fast și zarvă. Ce recunoștință își cumpără el printre tapițeri, fabricanții de trăsuri, vânzătorii de cai și cofetari? Aceste judecăți, funeste în ceea ce privește morala, sunt întemeiate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și profesia lui? Și, în aceste condiții, cine poate și vrea să întreprindă ceva? Nu neg că, printre nenumăratele sisteme cărora acest fals principiu le dă naștere, un mare număr, cel mai mare număr chiar, pleacă de la intenții binevoitoare și generoase. Dar ceea ce suscită teamă este principiul însuși. Scopul manifest al fiecărei combinații particulare este de a egaliza prosperitatea. Dar efectul cel mai evident al principiului pe care se întemeiază aceste combinații este de a egaliza sărăcia; nu zic destul; presupune
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
totdeauna pe drapelul nostru republican. Și noi dorim să vedem indivizii, familiile, națiunile asociindu-se, întrajutorându-se, sprijinind-se reciproc în chinuitoarea călătorie a vieții muritoare. Și noi simțim că ne bate inima și ne curg lacrimile la auzul acțiunilor generoase, fie că ele strălucesc în viața cetățenilor simpli, apropie și aduc laolaltă clase diverse, sau mai ales dacă ele împing înainte popoarele predestinate avanposturilor progresului și civilizației. Și ne va reduce oare ea la a vorbi despre noi înșine? Ei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
revoluție. Într-un cuvânt, se va vedea derulându-se tot spectacolul sumbru la care câteva societăți moderne, pentru că au adoptat ideea de fraternitate legală, ne oferă prefața. Nu am nevoie să o spun: această gândire își are sursa în sentimente generoase, în intenții pure. Tocmai prin acest fapt s-a împăcat ea atât de repede cu simpatia maselor și tot prin acest fapt ea deschide o prăpastie sub pașii noștri dacă este falsă. Adaug că eu aș fi fericit, în ceea ce
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ea trebuia, în sfârșit, să se impregneze de principiul fraternității. De aici, aceste școli saint-simoniene, fourieriste, comuniste, oweniste; de aici, aceste tentative de organizare a muncii; aceste declarații că statul datorează subzistența, prosperitatea, educația tuturor cetățenilor; că trebuie să fie generos, caritabil, prezent pentru toți, devotat tuturor; că misiunea sa este de a alăpta copiii, de a instrui tinerimea, de a asigura locuri de muncă celor puternici, de a da pensii celor slabi; într-un cuvânt, că trebuie să intervină în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poate să existe între acești doi termeni? Alimentele, veșmintele, casele, combustibilul, toate aceste lucruri vin de la natură și din muncă, dintr-o muncă mai mult sau mai puțin abilă care se exercită asupra unei naturi mai mult sau mai puțin generoase. Uitați însă o mare forță, care este schimbul. Dacă mărturisiți că este o forță, așa cum ați convenit când am vorbit despre cum banii o facilitează, trebuie să conveniți că banii au o putere indirectă asupra producției. Dar am precizat că
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se întoarce acasă. S-a îmbarcat pe pachebotul Southampton și a mers să viziteze Anglia. Aici, având ocazia de a asista la ședințele "Ligii împotriva legii cerealelor"66 și de a face cunoștință cu principalii șefi ai acestei mari și generoase Asociații, vocația sa de economist s-a decis pe loc. Sufletul său a îmbrățișat suflul spiritului libertății pentru care Liga devenise un cămin și îi fu rușine că nu făcuse nimic până atunci pentru o cauză care a raliat în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
forțele epuizate. A stat mai întâi în Pisa, apoi a mers să se stabilească la Roma, unde unul dintre prietenii săi cei mai devotați, domnul Paillotet, și unul dintre verii săi, domnul abate de Monclar, i-au acordat în mod generos îngrijirile lor. Dar, vai!, totul a fost în van. Boala a triumfat asupra acestui trup uzat prea repede de muncă. Bastiat și-a dat ultima suflare pe 24 decembrie 1850, după lungi și crude suferințe suportate cu răbdare. Împrumutăm dintr-
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ales de notarea superstițiilor și a incuriei ce stăpâneau încă lumea satului românesc în prima jumătate a secolului al XX-lea. Însemnările... sunt diarium-ul unui om de două ori înzestrat, ca medic-apostol și ca „fin literat amator” (Alexandru Piru), din generoasa stirpe de medici-scriitori întâlnită în toate literaturile lumii. Asumată necondiționat în 1948 de oficialitățile culturale ale noii puteri prin tipărirea în colecția „Cartea poporului”, scrierea lui U. a avut o carieră de invidiat în anii ’50 ai secolului trecut: a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
de ordin social, atunci când nu se vor, de-a dreptul, pledoarii pentru spiritul revoluționar internaționalist. Cariera scenică a acestor texte începe cu reprezentarea, în 1969, a unei piese axate pe figura domnitorului Vlad Țepeș și care explorează raportul dintre intențiile generoase și mijloacele barbare ale acțiunilor politice - Cronica personală a lui Laonic, reluată în 1977 sub titlul Întors din singurătate. În 1970 îi apare volumul Teatru, pentru care i se decernează Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alături de piesele deja reprezentate, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
este cu adevărat posibilă. Importanta schimbare istorică ce a survenit odată cu apariția societăților de masă, cel puțin în unele regiuni ale globului, constă în legătura din ce în ce mai strînsă dintre legitimarea populară și asigurarea bunăstării. Statul bunăstării nu înseamnă doar o creație generoasă a unor oameni politici luminați, atunci cînd respectiva țară cunoaște o perioadă de înflorire. Unele state europene ale bunăstării au apărut din încercarea de a face posibilă industrializarea, fără a disloca ordinea politică existentă. Nu întotdeauna a mers. Bismarck a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o cronică în versuri și proză din domnia lui Constantin Hangerliul până la domnia lui Ion Caragea. Cu cât înaintează în veac, Zilot se dezvăluie ca o adevărată tombateră, făcând caz de evghenie, el boier mărunt, și numind "rebelii" toate mișcările generoase. De cariera lui Tudor Vladimirescu se arată foarte plictisit: "de unde să-mi plesnească în capu-mi că el hrănește în duhul lui aceasta ce văzum". Regulamentul organic i se pare foarte bun, iar pentru "Costuța" (Constituție) are numai ocări. La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apăsați de muțenie melancolică, ai prozatorilor de mai târziu (Brătescu-Voinești, Sadoveanu), trăiesc la munte și în provincie. Mitică trăiește în București, oraș de învălmășeală unde meditația gotică nu înflorește. Mitică e bârfitor, lichea, intrigant, mai mult din limbuție, și mistificator generos și zăpăcit, acceptând să facă servicii fără a avea tăria să le ducă la bun sfârșit, ceea ce îl autorizează să ceară și el servicii oricui ("Să nu zici că nu poți! Știu că poți! trebuie să poți!"). El e comod
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și poeții, cu atât mai mult cu cât poeții sugerează simțimintele, pe care le au, cititorilor lor". Aplicând această inchizitorială estetică, Gherea osândește Doina lui Eminescu pentru xenofobie și se extaziază în fața unei palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița "republicana" și pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Gib Mihăescu aduc o atmosferă apăsătoare de halucinație, par și sunt opera unui febricitant. CEZAR PETRESCU Mai multă vreme numele lui Cezar Petrescu a fost înconjurat de o stimă literară necuvenită, și formula "mare romancier" i-a fost oferită generos cu un loc alături de M. Sadoveanu și L. Rebreanu. Dar Cezar Petrescu nu-i decât un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă. Nuvelistica e o variantă jurnalistică și locvace a operei lui Sadoveanu. Primul roman, Întunecare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
multe fără a convinge), ci în Memorii I, II. Portretele, precum s-a observat, nu sunt juste și nici complexe. Indivizii sunt văzuți ca niște animale invidioase, egoiste, îngîmfate, fără nici o urmă de umanitate. În mijlocul lor se ridică autorul, dezinteresat, generos, plin de toate darurile. Memorialistul își face cu complezență traiectoria vieții, își fixează stilurile, își pune singur note, cu un subiectivism care nu-i contrar artei, dar care nu are la îndemînă un talent caricaturistic grandios. În schimb E. Lovinescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
disidenții interni. Însă Richelieu a fost o figură importantă pentru crearea fundamentelor intelectuale și culturale ale statului francez deoarece el a fost cel care a fondat Academia Franceză, ocrotitoarea limbii franceze, și tot el patrona artele în general, oferind subvenții generoase unor scriitori precum Corneille. Când Ludovic al XIV-lea (1643-1715) l-a succedat la tron pe tatăl său, Ludovic al XIII-lea, cardinalul Mazarin (1602-1661) a devenit mentorul acestuia iar apoi prim-ministru. Mazarin și Ludovic al XIV-lea au
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a războiului. Statul bunăstării sociale a fost conceput pentru a preveni eșecul pieței și pentru a redresa situația când acesta se întâmpla. Dar a avut și un aspect politic mult mai evident în aceea că, prin asigurarea de servicii sociale generoase i-a ancorat pe cetățeni mai adânc în situația politică națională. Cu alte cuvinte, acesta ar putea fi privit ca o consecință și ca o prelungire a cetățeniei naționale, după cum a argumentat T. H. Marshall la începutul anului 1950.19
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în cele din urmă, urma să aibă un impact mult mai de durată decât celelalte reforme tradițional-socialiste, cum ar fi naționalizarea, introducerea legislației muncii (care includea, de exemplu, reducerea programului de lucru) și fondurile pentru asigurări sociale care erau mai generoase. Ultimile reforme au fost încercările socialiștilor de la începutul anilor 1980 de a promova "keynesianismul într-o singură țară" Franța într-un context internațional unde alte țări, prin contrast, adoptau abordările neoliberale, bazate pe piață, lansate pentru prima dată de președintele
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
inimă izvorăște conduita morală, decisivă pentru viață. Știm și noi că lucrurile care contează mai mult în viață sunt o chestiune a inimii mai mult decât un bilanț juridic al reciprocității geometrice. Și grecii antici vedeau în „inima nobilă și generoasă” culmea lui kalokagathia, adică a unei vieți bune și frumoase, și împreună a reședinței „legilor nescrise”. Astfel de legi erau tocmai desemnate de greci cu expresia agrafoi nomoi, adică „legi nescrise”. Pentru a înțelege mai bine această distincție care stă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
grupuri. Ei bine, în acest scenariu fundamental, după Hénaff, a vorbi de corupție înseamnă a arăta că în joc este relația darului, „într-o formă pervertită, adică într-o formă care, în mod constant, produce un scurtcircuit între schimbul considerat generos și schimbul profitabil”. În corupție există relația darului într-o formă pervertită. În mod natural, relația darului, creată din darul dezinteresat care generează recunoaștere și conviețuire, nu are nimic în sine care ar putea fi predispus la corupție. De unde naște
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
adormită și, în acest sens, putem afirma că era un fel de corupție”. Clerici și laici sfârșesc în această stare când se închid în liniștea și siguranța existenței, iar atunci când se propune „ceva mai mult”, când se propune un angajament generos sau un proiect reînnoit, nu se găsește altceva decât un cumul enorm de opoziții. Este vorba despre „evitarea problemelor”, de a nu risca. Astfel devin reticenți și sfârșesc prin a se mulțumi așa cum sunt, generând un oarecare fatalism. Aceste persoane
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]