8,741 matches
-
în întreaga rasă umană. De aici fuga care a urmat, fuga de lume, refugiul în cărți și filozofii și mitologii, până când ele au devenit realitățile lui, prietenii și tovarășii lui, iar lumea n-a mai fost decât un coșmar îngrozitor. Insul monastric ce găsea frumusețea în păsări și povești. Apoi a apărut Trandafirul și șansa de a modela o lume, o viață și o moarte exact așa cum voia el și, bineînțeles, cum n-avea nici o considerație pentru cei din propria specie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
toate-s în present. Tot ce au fost și tot ce-a fi vreodată Au fost, va fi numai pentru că e. Nu știi că atingând pe-un singur om I-atingi pe toți?. Mulțimea e părere. Spune la mii de inși aceeași vorbă Și-n mii ea atunci va trezi Icoană-aceeași și același simț. Un semn că toți e-n unul, unu-n toți. 44. EPIGRAMATICE (cca 1874 ) În somn nici Crosus nu-i bogat cu tot tronu-i regal Și jumeta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pentru tine. — N-am nimic. Mă bucur că m-ai adus aici. (Mi-am apăsat palma pe balustrada de piatră, Încercînd să simt fierbințeala focului.) Spune-mi despre ceilalți - menajera și nepoata. Era și un secretar? — Roger Sansom, da. Un ins cumsecade, lucra cu ei de niște ani - le era aproape ca un fiu. Unde au fost găsiți? — La etajul Întîi. Fiecare În dormitorul lui. — Și nu-i puțintel cam ciudat? Incendiul s-a declanșat la parter. Te-ai fi așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
e celula de lîngă a lui din pușcăria Zarzuella. — Dar Bobby Crawford? Era foarte apropiat de Frank. — Erau apropiați. (MÎinile ei strînseră mai tare balustrada.) Prea apropiați, de fapt. Mai bine nu s-ar fi cunoscut. — De ce? Crawford pare un ins agreabil. Cam maniac uneori, dar are un farmec copilăros cît pentru o gașcă Întreagă. Avea cumva prea multă influență asupra lui Frank? — În niciun caz. Frank se folosea de Bobby. Asta-i cheia Întregii povești. Privi spre casa Hollinger, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a ridicat și a ieșit În balcon. Am ieșit și eu după ea. Bobby Crawford continua să-și impulsioneze Înotătoarele, care se adunaseră În celălalt capăt al piscinei, nerăbdătoare să se-arunce iar În apa acum liniștită. — Crawford e un ins popular, am spus. Atîta entuziasm are-n el, mai că ți-l face simpatic. Tocmai de-aia e periculos. — E periculos? — Ca toți naivii. Nimeni nu-i poate rezista. Una dintre Înotătoare clacase În mijlocul piscinei, care arăta ca un ogor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pătrunseseră În dormitor din balcon și se azvîrliseră pe podea. Domnișoarele de onoare Îi apucară de mijloc și-i traseră către pat. Doar mireasa păru surprinsă și Încercă să-și ascundă nuditatea În spatele rochiei. Se luptă fără folos cu un ins Îndesat și plin de păr pe spinarea măslinie, care o apucă de umeri și-o trînti cu fața-n jos. Am urmărit Întreaga desfășurare a violului, Încercînd să evit privirea disperată a ochilor aproape cufundați În așternutul de satin. Mireasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
foarte bine. După toast s-a dus În camera ei. De ce n-a venit jos să se vadă cu tine și cu ceilalți oaspeți? — Soții Hollinger... lor nu le plăcea s-o vadă amestecîndu-se cu prea multă lume. — Prea mulți inși nepotriviți? În special genul de oameni care ar fi putut să-i dea LSD sau cocaină? Anderson mă privi obosit. — Bibi lua substanțe, domnule Prentice, dar substanțe pe care societatea le aprobă. Sanger și soții Hollinger o transformaseră În Prințesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lui Crawford. Am văzut Înregistrarea. De fapt, uite-o acolo, aș putea să ți-o pun și ție s-o vezi. Ai filmat-o Îmbrăcată În rochie de mireasă. Și-apoi ai filmat-o În timp ce-o violau doi inși. Paula se lupta să scape, dar o țineam bine de umeri. A fost un viol adevărat, Paula. Nu se așteptase la așa ceva. Paula Își dezveli dinții gata să muște și-și Înfipse degetele În șalul care-i strîngea pieptul. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cunoșteai pe Crawford. Și-a tras pantalonii pe ea, iar eu i-am dat pantofii. — El era fața palidă care conducea acțiunea de viol? — Da. Celălalt era șoferul lui Betty Shand. Stă mai tot timpul pe lîngă Crawford. — Și primul ins cu care-a făcut sex? — Sonny Gardner - era unul dintre iubiții lui Anne, așa că totul părea În regulă. Aproape că s-a luat la bătaie cu Crawford după chestia asta. Se așeză pe marginea patului și mă trase lîngă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
proprietarii de baruri din Fuengirola. Nu par prea Îngrijorați, i-am zis lui Hennessy. Credeam că ne-au lăsat În pace. — O bubă pe șoseaua de centură - a avut loc aseară un fel de pătrundere prin efracție. Vreo doi, trei inși au rămas fără aparate video. Și-or fi uitat ușile descuiate. — O spargere? Nu-i neobișnuit? Credeam că nu există infracțiuni În Residencia Costasol. — Aș fi vrut eu. Din nefericire, asta-i lumea contemporană. Am auzit și rapoarte despre furturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
interogare din Kowloon. — E director de bancă - n-are nevoie de niciun pont cînd vine vorba de interogatorii. Trebuie să Înțelegi chestia asta, o comunitate trebuie să-și aibă băgăreții ei, strîngătorii de semnături și sîcÎitorii de prin comitete, toți inșii ăia de care oamenii ca tine și ca mine fug mîncînd pămîntul. Ei sînt cimentul, sau măcar tencuiala. SÎnt vitali, ca instalatorii sau ca ăia care Întrețin sistemele de televiziune. Un obsedat cu PC și cu imprimantă, care scoate un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
stîlpi de sprijin ai regimului său erau drogurile, jocurile de noroc și sexul ilicit. După cum Îmi dezvăluiseră vizitele noastre la domiciliu, nu-i luase mult timp să-și recruteze o echipă de traficanți - Nigel Kendall, veterinar pensionat din Hammersmith, un ins de piatră, abia trecut de patruzeci de ani, cu o nevastă tăcută și veșnic amețită de tranchilizantele Paulei Hamilton; Carole Morton, o coafeză rapace din Rochdale, care conducea recondiționatul salon de frumusețe din mall; Susan Henry și Anthea Rose, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sarcasmul combativ.) Charles, tu ești ultima persoană care să aibă vreun control asupra lui. — Nu-i adevărat. Și-n afară de asta, nici nu vreau să-l controlez - se descurcă de minune. El a readus Residencia Costasol la viață. — E un ins periculos. — Doar la prima vedere. Face unele lucruri cam violente, dar sînt necesare ca să trezească lumea. Ca atunci cînd strigi „foc“ Într-un teatru aglomerat? (Paula se oprise lîngă oglindă, evaluîndu-și cu calm imaginea.) El nu se mulțumește să strige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
carieră pe scenă, să mă apuc iar de bridge... — Vorbărie goală. (Apucă mouse-ul de lîngă computer și-l strînse În palmă de parcă ar fi vrut să-l facă praf.) CÎnd ai venit aici, erai l’homme moyen sensuel(##notă - Un ins oarecare, prin nimic ieșit din comun (În limba franceză În original.) ##), plin de complexe legate de mama ta și minuscule sentimente de vină față de tîrfele alea adolescente pe care le-ai futut În Bangkok. Acum nu te mai apasă absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pașă. Auzise că îi spuneau „inginerul de frig care stă ca un împăiat la o masă“. Între ei, deprinsese plictisul bărbaților care își iroseau orele de siestă. Pufăia, în salonul cu narghilele, și apoi se simțea obosit. În jur, erau inși care nu trăiau decât lenea după-amiezelor aromate de ceai și de aburi de opiu. Nu mai exista îndoială: bărbații Iranului se împărțeau în martiri, în dezavuați și în îmbătați de putere, iar aceasta din urmă era tagma cea mai primejdioasă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de singurătate, de însoțire. Singurul care pricepea tot atât era Shams, dar el dispăruse. Ai lui ajunseseră negustori, dar bunică-său avea să-i rămână cel care îl adusese pe Galt în podișul Persiei, pe când tată-său se făcuse un ins care se smiorcăia de Ashura. Amândoi fuseseră preoți, dar trăiau în mreaja de ață și de noduri peste care călcau, în bazar, dimineața, credincioși și umale, pândari ai virtuților din Mohamadan, ucenici și bătrâne cu treabă. Beau ceai cu azerii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe-atât poate mai frumoasă, o văzuse înaintea lui. Încerca să își țină firea. Întâmplări din trecut, despre care doar i se povestea, îl făceau ca turbat. Când Godun îi mai spuse și că ar fi fost măritată cu un ins mult mai vârstnic, primul fulger din gând fu să îl descoasă despre bărbat: — N-ai o poză cu soțul ei? Doar erați prieteni, ca și cu ea, nu? — Homare, te porți chiar ca un apucat, dacă vine vorba de doctoriță
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
o comedie în patru acte: priveghiul, înmormântarea, comemorările și sfințirea oaselor sau schimbarea crucii. Era o înfrățire contractuală cu câțiva dintre descendenții defunctului, pe un termen de șapte ani. Pentru clienții lui, care apelau la serviciile de pompe funebre, orice ins întins pe un catafalc devenea pentru totdeauna un rege. Maradona își dădea silința să îi facă vasali pe toți cei în viață. Orice înmormântare cu fast era ca o semnătură papală pe o bulă de grațiere: îți plătisei onoarea de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sânge și cadavre. Dar nimeni nu bănuiește cât sunt de nefericit... O singură iubire dezinteresată m-ar scuti, poate, de atâtea crime. Ea mi-ar da tot ce obțin săturând fiarele din Colosseum... Dar, unde mă întorc, nu văd decât inși care, cum le vorbești despre moarte, devin palizi și își reneagă convingerile în chipul cel mai dezgustător." În clipa aceea, slujitorii au târât în încăpere un om în lanțuri, cu încheieturile mâinilor și cu gleznele umflate și pline de sânge
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
o dată și Nicu-Piele. Era babilonie curată. - Ce vreți, marafeților? u întrebă Bozoncea. Lui Mînă-mică îi rămăseseră ochii pe icre. Stăpânul chemă chelnerul și porunci. Întâi câte o drojdie, dar mai mare, și să așeze și un vin negru de trei inși la gheață, să se găsească din vreme la baterii, apoi câte o bucățică de cașcaval cu roșii și mititei, câți or încăpea pe grătar, pentru ca la urmă să facă și câteva fripturi așternute bine pe cărbuni, date prin fum, să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cel puțin aceasta este convingerea pe care o Împărtășesc consătenii Împricinaților, fie ei contemporani cu aceștia sau numai urmași ai lor. Nu pot băga mâna-n foc pentru toți, evident, dar pentru unul dintre ei, da, și fără riscuri majore. Insul este oarecum străin de zonă, se spune despre el că vine de undeva din Perpignan. Deschide În Rennes-le-Château un hotel, la mai bine de o jumătate de secol după consumarea evenimentelor cu repararea bisericii și descoperirea de către abatele Saunière a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și cu simț ierarhic, depusese atât monedele, cât și primele pergamente În mâinile mai-marelui său care, șmecher, a bagatelizat și a minimalizat totul, explicându-i clopotarului că e vorba de creițari fără valoare și de niscai Înscrisuri fără nici un Dumnezeu. Insul i-a indicat abatelui să-i spună chestiile astea lu’ mutu, dar a făcut-o În gând, ca orice funcționar curajos; pe față s-a prefăcut convins de faptul că obiectele asupra cărora preotul Îi ceruse sub jurământ să păstreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ajuns... - Unde? - La destinație. Nu-mi cereți să vă spun mai mult și, În orice caz, liniștiți-vă: nu vă paște nici un pericol, vă asigur! Foarte liniștitor, Într-adevăr, cu condiția să poți vedea În fizionomia de killer profesionist a insului o garanție. În ceea ce mă privește, nu era cazul. Totuși, În lipsă de ceva mai bun, sfatul merita urmat. Calm și echilibru, așadar. Ce se Întâmpla, de fapt? Eram victima unei răpiri? Mi-am dat seama că nu de la companionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-o. Răspunsul este: noi. - Și când ați vorbit despre salvarea mea de la moarte, ați spus la fel: noi... - Întocmai. - Sugerați, cu alte cuvinte, că asasinul și salvatorul sunt una și aceeași persoană sau, mă rog, grup de persoane? - Riguros exact. Insul era fie dement, fie tâmpit, deși nu părea nici una, nici alta. - Domnule... nu vă știu numele... n-am avut onoarea... În țara mea circulă o anecdotă care sună cam așa. Întrebare: știi cum poate salva cineva o fată de la viol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dincolo de misterul confecționat ad-hoc de cinicul meu interlocutor. Am rememorat cât puteam de amănunțit discuția, În speranța că replay-ul Îmi va revela indiciul care Îmi scăpase la derularea live a prăpăstioasei convorbiri. Cea mai bizară și mai șocantă afirmație a insului rămânea aceea că niște misterioși „noi” programaseră lichidarea mea și tot ei, ulterior, mă salvaseră. Din propriile gheare, cum ar veni. Absurd. Bazaconia cu asasinatul era menită În chip vizibil să mă intimideze, să mă Înfricoșeze. Nu cred că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]