10,350 matches
-
scopul ei. Am amintit în această privință pe Henri Delacroix, care, fără să fie un credincios, consideră cu un interes plin de respect fenomenele vieții mistice și găsește o analogie între ele și cele ce aparțin vieții artistice. Preocupat de inspirația artistică, Delacroix face următoarea mărturisire: „Inspirația nu interesează decât psihologia estetică. Pentru a epuiza subiectul, ar trebui să tratăm despre inspirația religioasă, adică despre tot profetismul, despre certitudinea mistică, despre har și despre convertire. Ar trebui să tratăm despre inspirația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
privință pe Henri Delacroix, care, fără să fie un credincios, consideră cu un interes plin de respect fenomenele vieții mistice și găsește o analogie între ele și cele ce aparțin vieții artistice. Preocupat de inspirația artistică, Delacroix face următoarea mărturisire: „Inspirația nu interesează decât psihologia estetică. Pentru a epuiza subiectul, ar trebui să tratăm despre inspirația religioasă, adică despre tot profetismul, despre certitudinea mistică, despre har și despre convertire. Ar trebui să tratăm despre inspirația morală și științifică, și să explorăm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de respect fenomenele vieții mistice și găsește o analogie între ele și cele ce aparțin vieții artistice. Preocupat de inspirația artistică, Delacroix face următoarea mărturisire: „Inspirația nu interesează decât psihologia estetică. Pentru a epuiza subiectul, ar trebui să tratăm despre inspirația religioasă, adică despre tot profetismul, despre certitudinea mistică, despre har și despre convertire. Ar trebui să tratăm despre inspirația morală și științifică, și să explorăm pe larg viața zilnică unde ea abundă”(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p.182
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inspirația artistică, Delacroix face următoarea mărturisire: „Inspirația nu interesează decât psihologia estetică. Pentru a epuiza subiectul, ar trebui să tratăm despre inspirația religioasă, adică despre tot profetismul, despre certitudinea mistică, despre har și despre convertire. Ar trebui să tratăm despre inspirația morală și științifică, și să explorăm pe larg viața zilnică unde ea abundă”(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p.182). Cu alte cuvinte, pentru a lămuri natura inspirației artistice, Delacroix recunoaște necesitatea unei apropieri de cea religioasă. Autorul a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistică, despre har și despre convertire. Ar trebui să tratăm despre inspirația morală și științifică, și să explorăm pe larg viața zilnică unde ea abundă”(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p.182). Cu alte cuvinte, pentru a lămuri natura inspirației artistice, Delacroix recunoaște necesitatea unei apropieri de cea religioasă. Autorul a studiat fenomenele mistice în alte lucrări ale sale și ceea ce regretăm e că aici, unde studiază pe cele estetice, nu face decât întâmplătoare referințe la cele dintâi, evitând o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
savant cu atitudine rezervată ca Henri Delacroix, sau un autor pozitivist ca James-H Leuba, dar și teologii. Henri Bremond(Henri Bremond. Priereet poesie, cap. IX ) ne servește o serie de citate, ce dovedesc că analogia dintre cele două feluri de inspirație a chemat mai întâi atenția unor savanți teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce dovedesc că analogia dintre cele două feluri de inspirație a chemat mai întâi atenția unor savanți teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care poți descifra marile linii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poesie, ci poesia prin mistică. Considerând poesia în geneza ei, ca fapt subiectiv, Bremond demonstrează cu mare lux de amănunte și exemple că ea nu e de natură logică, ci de natură mistică. Chiar dacă în momentul al doilea, care urmează inspirației, adică în realizarea operei, intervine inteligența ordonatoare, esența și farmecul poesiei scrise rămâne dincolo de orice analiză critică și nu se poate gusta decât printr-o intuiție înrudită cu cea care a creat-o. Farmecul neanalizabil al unei poezii rezultă din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și farmecul poesiei scrise rămâne dincolo de orice analiză critică și nu se poate gusta decât printr-o intuiție înrudită cu cea care a creat-o. Farmecul neanalizabil al unei poezii rezultă din elementul emoțional impregnat în strofele ei în momentul inspirației, care e de altă natură decât inteligența logică. Aparatul critic nu prinde această esență poetică, pe care ne-o putem însă lămuri mai bine cu ajutorul misticii. Întâia oară, Bremond a formulat această metodă într-un faimos discurs la Academia franceză
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-un faimos discurs la Academia franceză, ținut la 24 octombrie 1925. Teza lui, valabilă mai ales pentru un teolog, este că, sub raportul ce ne preocupă, mistica religioasă e mult mai adânc studiată decât poesia. Mărturisirile artiștilor despre natura inspirației sunt prea vagi și de prea puțină însemnătate față de minuțioasele, subtilele și precisele analize, pe care le oferă autobiografiile misticilor. „Nu experiența lui Shelley, zice Bremond, mă ajută să cunosc mai bine experiența lui Jean de la Croix, ci invers, aceasta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cauzele sunt de natură diferită, expresia feței de asemenea diferită în bucurie și în durere, dar modul fiziologic în care ochiul secretează lacrimile e același și într-un caz și în celălalt. Tot astfel, fie că e mișcat de o inspirație artistică, fie de una mistică, mecanismul nostru sufletesc funcționează la fel. Dar dacă tehnica psihologică a mișcării sufletești e aceeași, putem conclude că puterile care au provocat-o sunt de aceeași natură? Nimic nu ne îndreptățește să tragem o asemenea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puterile variate, ce pun sufletul în mișcare. Roata morii se învârtește la fel, fie că apa râului e caldă sau rece. Dar din faptul că se învârtește la fel nu putem deduce că temperatura râului e aceeași. Acum, ce este inspirația ? Să-i dăm mai întâi o definiție teologică pe cât se poate mai largă. Inspirația e „orice înrâurire mântuitoare făcută de Dumnezeu asupra sufletului credincios”(H.Lusseau: Essai sur la nature de l’inspiration scripturaire, p. 23.). Dar în orice caz
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că apa râului e caldă sau rece. Dar din faptul că se învârtește la fel nu putem deduce că temperatura râului e aceeași. Acum, ce este inspirația ? Să-i dăm mai întâi o definiție teologică pe cât se poate mai largă. Inspirația e „orice înrâurire mântuitoare făcută de Dumnezeu asupra sufletului credincios”(H.Lusseau: Essai sur la nature de l’inspiration scripturaire, p. 23.). Dar în orice caz, o înrâurire de caracter dinamic, care să se facă imediat simțită, ca un impuls
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
p. 23.). Dar în orice caz, o înrâurire de caracter dinamic, care să se facă imediat simțită, ca un impuls ce vine de mai presus de tine și nu-l poți întâmpina cu rezistență. Extazul de pe drumul Damascului e o inspirație de o putere atât de covârșitoare și de imperioasă încât subiectul care o suferă devine brusc din Saul prigonitorul, Pavel apostolul. După această definiție foarte largă, fie că e vorba de o convertire, fie. că e vorba de o chemare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Saul prigonitorul, Pavel apostolul. După această definiție foarte largă, fie că e vorba de o convertire, fie. că e vorba de o chemare profetică sau apostolică, fie că e vorba de înrâurirea unui scriitor sacru sau de o viziune mistică, inspirația are neapărat un caracter dualist: e Dumnezeu care o provoacă și omul care o primește. Să vedem acum o definiție a inspirației artistice. Henri Delacroix ne-o dă în felul următor: „Inspirația e jocul unui dinamism mintal, pe care nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chemare profetică sau apostolică, fie că e vorba de înrâurirea unui scriitor sacru sau de o viziune mistică, inspirația are neapărat un caracter dualist: e Dumnezeu care o provoacă și omul care o primește. Să vedem acum o definiție a inspirației artistice. Henri Delacroix ne-o dă în felul următor: „Inspirația e jocul unui dinamism mintal, pe care nu-l identificăm dintr-o dată cu eul nostru. E ceva ce se petrece în noi, fără noi și câteodată împotriva noastră. E un mod
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unui scriitor sacru sau de o viziune mistică, inspirația are neapărat un caracter dualist: e Dumnezeu care o provoacă și omul care o primește. Să vedem acum o definiție a inspirației artistice. Henri Delacroix ne-o dă în felul următor: „Inspirația e jocul unui dinamism mintal, pe care nu-l identificăm dintr-o dată cu eul nostru. E ceva ce se petrece în noi, fără noi și câteodată împotriva noastră. E un mod particular de a se introduce în conștiință idei, impresii, mișcări
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se petrece în noi, fără noi și câteodată împotriva noastră. E un mod particular de a se introduce în conștiință idei, impresii, mișcări, a căror elaborare îi scapă (conștiinței)”(Henri Delacroix: Psychologie de Van, p. 198.) Același autor adaugă că inspirația e un șoc, ca emoția, ca atenția fascinată în mod brusc. Ritmul vechi se întrerupe și altul nou se ivește. O stare afectivă adesea violentă, un entuziasm, o beție, o năvală de idei și de imagini, ce se impun conștiinței
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
afectivă adesea violentă, un entuziasm, o beție, o năvală de idei și de imagini, ce se impun conștiinței. Delacroix o mai caracterizează ca o „acțiune streină”, ce parcă vine din afară. Dar la întrebarea pe care și-o pune. este inspirația natură ori supranatură? pregetă să răspundă clar, fiindcă într-adevăr răspunsul nu e ușor. În orice caz, chiar din definiția lui se lămurește un caracter de dualitate a inspirației, din moment ce subiectul ei o trăiește ca pe o „acțiune streină”, ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din afară. Dar la întrebarea pe care și-o pune. este inspirația natură ori supranatură? pregetă să răspundă clar, fiindcă într-adevăr răspunsul nu e ușor. În orice caz, chiar din definiția lui se lămurește un caracter de dualitate a inspirației, din moment ce subiectul ei o trăiește ca pe o „acțiune streină”, ca pe ceva ce nu-l identificăm imediat ca al nostru și care vine cîteodată contra noastră. Sentimentul acestei dualități însă apare mult mai limpede din mărturisirile artiștilor și el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestei dualități însă apare mult mai limpede din mărturisirile artiștilor și el e de-aproape înrudit cu al misticilor, numai că la mistici e o certitudine nezdruncinată că acela care își impune prezența luminoasă în suflet e însuși Dumnezeu. Dar inspirația artistică și cea mistică sunt deopotrivă precedate de un răstimp de elaborare care nu e obligatoriu. În mistică, elaborarea constă din acea dramatică și îndelungă lucrare de purificare morală, care e o pregătire pentru a primi lumina extazului. În artă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asemenea simplificări și alegeri spontane din varietatea impresiilor trăite. Pregătirea operei e ca o perioadă de incubație. Goethe îl aseamănă pe artist în această fază cu un om care strânge vreascuri pentru foc, așteptând momentul când flacăra va cădea din inspirație să i-l aprindă. Esteticianul german Richard Muller-Freienfels, autorul tratatului în patru volume Psychologie der Kunst, distinge în inspirația propriuzisă trei note caracteristice. 1. Năprăznicia inspirației. Ea e spontană și vine pe neașteptate. Ai putea zice: când o aștepți nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aseamănă pe artist în această fază cu un om care strânge vreascuri pentru foc, așteptând momentul când flacăra va cădea din inspirație să i-l aprindă. Esteticianul german Richard Muller-Freienfels, autorul tratatului în patru volume Psychologie der Kunst, distinge în inspirația propriuzisă trei note caracteristice. 1. Năprăznicia inspirației. Ea e spontană și vine pe neașteptate. Ai putea zice: când o aștepți nu vine, iar când nici nu te gândești, izbucnește ca o explozie. În mistică, extazul e tot așa de năpraznic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un om care strânge vreascuri pentru foc, așteptând momentul când flacăra va cădea din inspirație să i-l aprindă. Esteticianul german Richard Muller-Freienfels, autorul tratatului în patru volume Psychologie der Kunst, distinge în inspirația propriuzisă trei note caracteristice. 1. Năprăznicia inspirației. Ea e spontană și vine pe neașteptate. Ai putea zice: când o aștepți nu vine, iar când nici nu te gândești, izbucnește ca o explozie. În mistică, extazul e tot așa de năpraznic. Artiștii sunt absolut de acord asupra notei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru versurile refrenului, părăsise proiectul. După câțiva ani, aflându-se la Roma, a căzut în apa Tibrului. Și iată că brusc, în șocul căderii îi fulgeră în minte melodia pe care n-o găsea când o căuta! în acest caz, inspirația e renașterea spontană, luminoasă, sintetică, a unei mai vechi preocupări nearticulate. Dar această revenire împlinită nu distruge nimic din natura extraordinară a inspirației. În mistică, Dumnezeu nu e o preocupare continuă? Și totuși, când el se descoperă în momentul culminant
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]