8,611 matches
-
tuturor». Ultimii ani ai vieții sale pământești, părintele Leopold i-a trăit în suferință. El nu se plângea niciodată. A continuat să muncească cu tenacitate pentru că voia «să moară pe baricade», împlinindu-și datoria de iubire față de Domnul și pentru mântuirea fraților. Ultima scrisoare a părintelui Leopold către don Calabria are data de 23 iunie 1942, ajunul sărbătorii sfântului Ioan Botezătorul. «Mâine este ziua dumneavoastră onomastică. Eu mă grăbesc să vă prezint urările și salutările mele. Mâine o voi celebra cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dezlănțuie din crăpăturile deschise în crusta dura, sedimentată în secole de liniștire spirituală a Bisericii Catolice. După două războaie mondiale barbare, Biserica, Trupul mistic al lui Cristos, strânsă de mușcătura nazismului și a comunismului ateu, caută o nouă cale de mântuire pentru omenirea rătăcită. «Să ne amintim, dragii mei - scria don Calabria religioșilor săi, la 1 noiembrie 1940 -, că momentul pe care îl trăim este înspăimântător, nimeni nu știe spre ce ne îndreptăm. Fără îndoială, Dumnezeu va scoate un mare bine
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mondial în Italia, raportul dintre pr. Lombardi și don Calabria s-a limitat la aspectul spiritual și moral al comunității creștine. Comisia politică îi repugnă lui don Calabria. Pe el îl interesează omul, sufletul său, venirea Împărăției lui Dumnezeu și mântuirea omenirii. Pius XII l-a responsabilizat pe părintele Lombardi să elaboreze un proiect de reformă a Bisericii și a Curiei romane. Părintele Lombardi a pregătit schița și a trimis-o multor personalități, ca să-și exprime opiniile. Solicitarea poate mult mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
destinați toți de același Domn prin botez și prin mir». Pentru don Calabria, laicul consacrat nu trebuia să fie un simplu auxiliar subordonat, ci un coasociat și complementul necesar al ministerului sacerdotal: «roata pereche» a preotului pe calea ferată a mântuirii, «sufletul și trupul» aceluiași organism. Idee mare, profetică, prea avansată pentru timpurile sale. Dar nu s-a oprit doar la laicii consacrați. Acceptând oferta Casei de la San Giacomo di Vago, s-a gândit imediat să o folosească pentru «întâlniri de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
don Luigi Piovan postulatorul cauzei de canonizare Păcătosul sfânt: «Tu ești sfântul nostru!» În viață, don Calabria, se considera cu profundă convingere un «zero și mizerie», «un mare păcătos», și cerea cu o insistență sfâșietoare să se facă rugăciuni pentru mântuirea sufletului său. Era atât de convins că nu valorează nimic, încât a lăsat scris în testamentul său: «Aș vrea ca înmormântarea mea să se facă în cea mai mare sărăcie și ca, odată terminate ceremoniile, trupul meu să fie dus
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Ideile tactice ale lui Olăroiu, cursele lui Bănel, execuțiile rafinate ale lui Dică, toate i-au rotunjit notorietatea, coborînd-o din tribuna oficială în stradă, pe ogoare și, mai ales, în rîndul celor care stau cu mîna întinsă, așteptînd nu atît mîntuirea spirituală, cît pe aceea financiară, egală cu pomana, din partea alesului lor. Un populism care, de obicei, aparține stîngii a fost translatat prin edict de Pipera în partea dreaptă a peisajului politic. O linie creștină cu tușe extremiste. Un guvern conturat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
alții de Ginzburg), redus în timp la tablou, însă cu o semnificație de asemenea "augustă" (Marin, Le portrait du roi). Mutația care se înregistrează în credințele grecești, de la rolul memoriei în recuperarea vârstelor de aur, la rolul său în căutarea mântuirii, este majoră și amintește de discursul filosofic asupra timpului și asupra problemelor sufletului, preîntâmpinând aici imaginarul creștin: Transpunerea lui Mnēmosyne de pe planul cosmologiei pe acela al escatologiei modifică întregul echilibru al miturilor memoriei; dacă ele păstrează temele și simbolurile vechi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
schimb într-o singură direcție, înspre un viitor indefinit: Judecata de Apoi. Trecutul (vetero și neo-testamentar) impune doliu, pe care doar obținerea iertării dumnezeiești îl poate împlini, și penitență (în existența terestră), care, dacă e respectată până la capăt, conduce către mântuire. Credința ortodoxă va păstra neschimbată această interpretare a eternității, chiar în spiritul ei originar (respectând textele sfinte și scrierile creștinismului timpuriu). Pe de altă parte, deși în practicile lor religioase diferă funcția și suportul material al "imaginii" sacre (vorbim fie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a fi comemorat de privitori. "Persoana" va căpăta astfel dreptul, începând cu renașterea italiană, să facă parte din cortegiu sau să fie însoțită ea însăși de personaje garante, precum niște imagines, unele sacre, ce îi deplâng soarta și îi garantează mântuirea. Funus imaginarium este reluat în creștinism într-o altă formă și într-o altă reprezentare, aspect care nu îi modifică însă substanțial relația cu memoria colectivă. Tabloul atestă pentru individ ceea ce ritualul roman amintea doar în situațiile de glorificare a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
semnificație a imaginarului doar semele și simbolemele glorificării, ale memoriei colective (aici, creștine), menținând în același timp și componenta funerară a sacrificiului (dar ca martiriu apostolic) și primește ideea de penitență asumată de credinciosul aflat în așteptarea judecății și a mântuirii sale. Imaginarul creștin "ancorează" credința, fixează în memoria colectivă imaginile generate de ea, abstracte sau materiale, reprezentările mentale sau vizuale, interpretările și simbolistica practicilor aferente. Colecție de reprezentări ale figurilor tutelare, el este o "procesiune simbolică", dar cu finalitate istorică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
relații numite anterior, după schema perceptibil/ non-perceptibil: concret/ abstract, temporar/ atemporar, limitat/ ilimitat, ceea ce aduce în discuție principiul ordonator; b. statutul asemănător al celor trei principii generatoare din triadele numite anterior: binele (divin), pentru viața cetății; divinul creștin, pentru istoria Mântuirii; puterea de inspirație divină a autocratului, pentru sistemul politico-religios gestionat de instituția basileică. Dată fiind bariera de neînlăturat dintre cunoaștere, epistēmē, și opinie, dóxa (de care țin eikăsia - echivalată cu imaginația, include umbrele, reflexiile și orice altă entitate analogă cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
d'Assisi. Propun valorificarea acestei observații și sub un alt unghi: politeía, chiar și în interpretările ei romane, pierde, în reformulările creștine, valoarea civilă a prieteniei, pe care o transformă într-o valoare simbolică a programului creștin al mântuirii. Slăbirea statutului de factor coagulant al éthos-ului comunitar face ca philía să se estompeze ca valență politică și să devină mai degrabă una strict spirituală. Ideea de imperiu creștin se arată, prin dispariția acestei semnificații a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sec. III d.Ch.), care, deși este influențat de gândirea lui Parmenide și a lui Platon și este contemporan cu începuturile creștinismului, se situează uneori diferit, și față de unii, și față de ceilalți, după cum am văzut referitor în special la memoria. Planul Mântuirii este înlocuit, într-o interpretare de tip ascetic, cu un plan al reîntâlnirii cu Unul, prin purificarea și întoarcerea în sine a ființei, acolo unde ea îl (re)găsește pe zeu. Prin contemplația identificatoare, ființa face să coincidă propriul centru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să fie față de cea veche în raportul în care Christos, Adamul celest înviat din morți, este față de Adamul terestru și față de noi înșine. (Besançon 95) Apostolul Pavel este continuat de fervoarea cu care Irineu atacă ereziile gnostice, în favoarea reabilitării istoriei Mântuirii și a imaginii; de asemenea, de neo-plotinismul lui Origene, atașat de ideea de model al Lógos-ului, în defavoarea imaginii, dar atașat și de ideea de ierarhie cosmică, reglată de liberul arbitru; totodată, de spiritualismul și de neoplatonismul mistic al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
teritorial-administrativă a imperiului creștin planul de organizare a bisericii lui Christos, înțeles ca forma instituțională pe care o ia trupul său mistic. Logica monoteistă a acestui proiect al istoriei lineare, care are ca télos obținerea Iertării și a Mântuirii, ... este în consonanță cu teologia lui Plotin: Unul, Zeul trascendent, Gândirea, Zeul mediator, Sufletul, care răspândește divinul la toate nivelurile realității. Ea este în consonanță și cu teologia creștină a lui Origene și Eusebius din Caesareea: Dumnezeu Tatăl transcendent, Logosul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de gestionare a acestui plan în istorie, pentru întreaga lume creștină. Christos este imaginea naturală a divinului, este relația însăși, pură, cu principiul generator, este unirea dintre etern și trupul muritor, de aceea el dă și sensul deplin al planului mântuirii creștine (Mondzain 51). Rezultatul acestei viziuni, inspirate, iată, nu direct de filosofia platoniciană, ci parcă mai curând de Aristotel și de filosofia sa practică, este încercarea de "iconicizare" a divinului, oíkonómos, gestionarul absolut al creației. Pro
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
bunurilor simbolice și a celor materiale; ea este în același timp și o strategie de gestionare a situațiilor istorice reale, pentru depășirea mai ușoară a crizelor spirituale colective și pentru obținerea unor soluții care să-i asigure comunității drumul către mântuirea mult visată. Faptul că puterea avea drepturi neîngrădite de reprezentare a imaginii divinului îi acorda și privilegiul de a organiza și de a controla absolut toate semnele și formele vizibile ale sacrului (drept clamat și astăzi de ecclesie). Pentru aceasta
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
oferea recompense terestre. Pentru a fi mai convingător și pentru a asigura respectarea legii, a statului, implicit a puterii laice și a ecclesiei, imaginarul medieval occidental dezvoltă o reprezentare a "lumii de dincolo" dublu compartimentată: pentru ispășirea păcatelor până la momentul mântuirii (iadul), respectiv pentru cei aleși să se purifice (în purgatoriu) și să recupereze edenul pierdut. Promisiunea imortalității sufletului pentru cei virtuoși, pentru care chiar Platon proiectase o locație mai frumoasă decât cea a spațiului terestru, este ea însăși reluată și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dreptul divin de a judeca istoria lumii, în virtutea dreptului de a guverna oíkonomía creștină. Acest drept se situează totuși sub valoarea de adevăr absolut a cuvântului divin (asemănător Lógos-ului platonician) și a promisiunii de mântuire datorate sacrificiului christic. Imaginarul medieval românesc reflectă fidel modul în care discursul oficial despre putere a impus portretul-tip al autocratului (modelul principal fiind însuși Constantin I), cu dubla sa natură, divină și umană, din care derivă și dubla sa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
căile sale. Poate nu întâmplător s-a afirmat din vechime că necunoscute sunt aceste căi ale Domnului. Neștiute de ființa umană, astfel de poteci transcendente nu sunt revelate nici trăirilor mistice, trăiri care reușesc doar indicarea luminată a soluțiilor pentru mântuirea umană. Prin eforturi de autodepășire ale potențelor propriului spirit, omul abia reușește să între-vadă rostul său mistic și să-și mențină deschisă ascultarea și orientarea spre chemările angelice. Dar el se dovedește incompatibil, datorită formatului și genei structurii sale fundamentale
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
chip ce îmi vorbește consolator, promițându-mi marile recompense ale lipsei de compasiune, recompense ce mă vor transforma într-un adept și practicant al răutății pure. Mă demonizez și nimic nu pare a-mi dărui mai multă voluptate decât această mântuire răsturnată. Este începutul uciderii spiritului meu, inaugurarea acelei morți de-a doua, o moarte dezvoltată în timpul narcozei conștiinței mele, hipnotizării acesteia de ochiul galeș al fiarei, de privirea ei languroasă. Sub norii influenței învăluitoare a demonului ce ispitește, îmi proiectez
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
infernul de tine, descoperirea adevărului survenind prea târziu pentru soarta egoului tău. Este infint mai precaut spiritual să te privești în scenariul damnării tale și acesta să nu se împlinească decât, răsturnat, să te focalizezi din ce în ce mai încrezător pe versiunea deja mântuirii tale și o asemenea variantă de soartă să nu se realizeze în viitor. Și poate că, în pofida aparențelor, această imagine a damnărilor apocaliptice constituie, un adăpost ocrotitor, o zonă a înfricoșării radicale ce menține conștiința în-depărtată de mirajul demonic, un
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Antim e un orator excelent și un stilist desăvârșit, echilibrand cu patos exacta mașinărie a cazaniei. El propune cu îndemînare ascultătorilor speculații teologice și transcendentalități, vorbind de sensul mistic al cuvântului Mariam, despre botezul cu apă și cu duh, despre mântuire, făcând cu grație exegeză subțire. Mai ales are darul de a izbi imaginația printr-un soi de caractere morale, evocând de pildă pe înjurătorul "de lege, de cruce, de cuminicătură, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și clevetirii, prieten al necredinței, de căială și alte abstracțiuni de acestea. V. POGOR, N. DIMACHE, I. PRALE Comisul Vasile Pogor, traducător al Henriadei lui Voltaire (1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste aur, peste lustru îi văd cu mușchiu învăscuți, Scările, ce se văd roase de omenescul picior, Ajung să fie străpunse de troscot și urzișor, Și fereastra, întru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eroii au un desen uimitor. Cu greu se poate închipui o sinteză mai perfectă de gesturi patetice, de cuvinte memorabile, de observație psihologică și sociologică. Lăpușneanu e un damnat romantic, osândit de Providență să verse sânge și să năzuie spre mântuire. Melancolia lui sangvinară e colorată cu mizantropie. Dar individualitatea lui e puternică. El e disimulat, blazat, cunoscător al slăbiciunilor umane, hotărât și răbdător. Tăierea boierilor e purtare de criminal fanatic într-o privință, de om politic rece într-alta. Tabloul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]