8,023 matches
-
spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură și genială se văd urmele profesorale, poncifele. Toate figurile din poetică sunt puse la contribuție, dar mai ales se recurge la elementul livresc. Gluma miroase a catedră, și prietenii de la Viața românească, prinzîndu-i mecanismul, îi trimiteau scrisori cu titluri de fantezie: "Bătrînule Fakir și delicioasă scrumbie", "Ilustrule Belezis și grațioasă balenă", "Ilustrule Ahasverus și somnorosule morun", "Drăgălașă Giocondă și frumoasă Fiametta", "Voluminoasă Saltea a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elogiul florilor din În grădină de D. Anghel (1872-1914) e un ecou (prin Samain) al simbolismului mallarmean. Tema acestor poezii încărcate uneori de descripții și încercări de afabulație este intrarea în extaz sub valul edenic al mirosurilor: Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă, Dar se trezesc în umbră crinii, vărsîndu-și boarea lor profană, Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană. Și tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mână fruntea-mi las să cadă, Și nu știu pentru ce atuncea aș vrea să-ngîn o rugăciune. Interesantă la Anghel apare constituirea unui univers intim al rafinatului, nu cu geologie sălbatecă ci cu "natură moartă". Poetul a cântat mireasma rufelor: Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină, Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre; Și-n mine, când e întunerec și când se face iar lumină, Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre... saloanele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
știu pentru ce atuncea aș vrea să-ngîn o rugăciune. Interesantă la Anghel apare constituirea unui univers intim al rafinatului, nu cu geologie sălbatecă ci cu "natură moartă". Poetul a cântat mireasma rufelor: Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină, Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre; Și-n mine, când e întunerec și când se face iar lumină, Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre... saloanele, fotoliile, oglinzile, pianul: Salonu-i gol, și-n umbră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atuncea aș vrea să-ngîn o rugăciune. Interesantă la Anghel apare constituirea unui univers intim al rafinatului, nu cu geologie sălbatecă ci cu "natură moartă". Poetul a cântat mireasma rufelor: Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină, Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre; Și-n mine, când e întunerec și când se face iar lumină, Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre... saloanele, fotoliile, oglinzile, pianul: Salonu-i gol, și-n umbră doar samovarul cântă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-și pierdea nădejdea, spre soare nu căta căci îi era indiferent, dar ca unul ce avea spirit de investigație, își urmă explorările până ce ajunse în fața butoiului și se opri ca Oedip în fața unei enigme. Tăcut și filozof îi făcu ocolul, mirosi îndelung cu râtul lui roz, temător își ținu coada întoarsă în semn de întrebare, și apoi, fie prin voință, fie dintr-o imperioasă necesitate, oprit în fața cepului ce era singurul punct reliefat din atâtea rotunzimi, începu să se scarpine." Pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viață Și toate sfârșesc tot la malul de gheață. AL. RALLY Introducătorul în poezie al intimităților de bănci universitare este Al. Rally (Studente, 1915-1921) în creionări grațioase: Al cui e parfumul cel bun Ce vine din banca din față? Vecinul miroase-a tutun; De-aceea prin geamuri văd fum, Deși eu știu bine că-i ceață... Al cui este versul sonor Ce-l spune-așa prost profesorul? Sus lămpile cântă în cor. De-aceea fac versuri ușor Și-n roiuri prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că-i vie; azi nu mai știu nimic: Apăs cu nepăsare de om pe-a ușii clampă. Sub coperișul care îi sta ca un bonet, Glicina ce pe tâmple cădea ca o șuviță. Și, mirosind a floare de tei, a lămâiță, A cantalup, a lissă de chitră, a șerbet, În fiece odaie dezvăluiam cu frică Alt gând din al ei suflet curat și românesc... Ce nu-mi cuprinde mintea, deși îmbătrînesc, Pe-atunci trăia în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de rîpi", fânul plin de mireasmă udă", bălăcirea porcilor în noroi, răcoarea cărnii cartofului, izul vinului din cramă, parfumul gutuii, aburul jimblei, chiar mirosul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
minte cînd spune că la nordul fluviului este un imens pustiu unde patrulează oștirea lui Buz-buz deasupra apei cu șpăngile lucind în soare și cum cutează unul a se apropia de iadul terestru, vajnicii paznici îi fac fundul ciur. Prea miroase a lălăială pentru țîncăi! Și el știa ca și cei dinaintea lui că la nord de Istru era neamul geților care avea destulă glagorie de unde să le dea grecilor și chiar fudulului Pitagora. Pentru că îi plăcea să-și lau-de propria
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
precum i-a fost felul: ,,Neamul carie- nilor ajunse și el pe acea vreme, să se bucure între toate celelalte neamuri de o fai-mă fără pereche”. Bine cucoane că numai carienii matale erau moțați iar geții așa i-ai mirosit din Ionia sau de aiurea că erau niște sălbătăciuni, pas de nu te vom căptuși mișelule pentru asemenea gugumănii! Carienii numiți și lelegi - pe tăblițe am găsit un neam numit telegi care era de-o mamă cu geții - vorbeau o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în modul integral și iremisibil al muribunzilor), apare articulat, în modul fiind deci o variantă sintactică a lui în mod. Aceeași este și situația perechilor în chip/în chipul, în maniera/în manieră (în chipul cel mai evident; Aerul cetății miroase a parfumuri amestecate, iar luminile străzilor găuresc întunericul serii în cel mai romantic chip, blog, http://doipedoi.com, 8.V.2008; în maniera sa ironică; în cea mai neserioasă manieră), dar în cazul acestora ordinea categorizator adverbial + adjectiv este mult
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Unul dintre reclamanți a ajuns la colonel și colonelul a venit în control. în fața soldaților, căpitanul i-a acuzat că „mârlanii nu se mai satură de țuică și că spun minciuni” și ca dovadă i-a propus colonelului să-i miroasă, că toți miros a țuică. Colonelul „a constatat” că raportul reclamantului era fals și a ordonat să fie pedepsită întreaga companie. Și astfel la nunta fiicei căpitanului au petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
următor: ̋Arome dulci și amărui, mirodenii pipărate, miresme stinse, suflări umile, abia simțite, desluțite totuși... Soarele umed-adierile vântului de pe miriști, și grădini, și arături - fructele și frunzele crengilor - trunchiurile pomilor - pământul - frunzele și fructele căzute - și firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt, și căderea frunzelor dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. Deasupra ei, merele
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
acestea le-a studiat Gruber cu multă inteligență, și pe când la Iași unii dintre noi ironizau pe Beldiceanu că la rostirea sau la reprezentarea unei anumite litere el simte că mănâncă „răbdări prăjite”, că pipăie o blană de jder, că miroase un crin sau că are altfel de senzațiuni, greu de zugrăvit prin vorbe, la Londra, în 1892, la Congresul de psihologie experiemntală, Gruber, încurajat de celebrul Galton, își dezvolta conferința despre audiție colorată în care, vorbind despre subiectul studiilor lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iar Brahms compunea mai bine lustruindu-și ghetele. Kipling scria numai cu cerneală neagră. Turner se închidea câte opt zile în pivniță înainte de a contempla un apus de soare. Zola trăgea perdelele în mijlocul zilei și scria la lumină artificială. Byron mirosea trufe în timp ce crea, iar Haydn compunea îmbrăcat în haine de sărbătoare. Dacă pregătirea are șansa de a se solda cu o idee deosebită devin inutile fazele următoare, incubația și iluminarea. Procesul creativ va trece în faza finală de elaborare și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
regulă. Al doilea experiment: imaginați-vă o pantomimă în care un individ își scoate câinele la plimbare. Mâna îi este întinsă cum ar ține lesa câinelui. Când mâna se mișcă încoace și încolo parcă vedeți câinele care se tot mișcă mirosind câte ceva pe trotuar. Cu toate că cele mai animate elemente sunt câinele și lesa, ele nici măcar nu există. Imaginația umple golurile și astfel se întregește ideea. Așa se întâmplă și când asociați problema cu ceva fără legătură. Imaginația va căuta legături și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
conștientul este relaxat inconștientul poate trimite soluții valoroase. În plus, în timpul plimbării simțurile sunt în armonie între ele și în acord cu întreg organismul. Ele sunt deosebit de active și preiau informații noi: vedem obiecte, afișe, panouri colorate; auzim sunete, muzică; mirosim flori, chipsuri, floricele de porumb cu miros plăcut; savurăm gustări, dulciuri; pipăim diferite suprafețe - toate acestea ne pot inspira și pot da naștere la o idee valoroasă. Un grup de ingineri din domeniul transportului energiei electrice s-a reunit pentru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rog, aveți puțintică... Farfuridi: Nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți... Farfuridi: Ba eu merg și mai departe și zic, cum ziceam lui amicul meu Brânzovenescu: mă tem de trădare... Trahanache: Cum de trădare? Brânzovenescu: De-aia noi astăzi când am mirosit ceva cumva... Farfuridi: Ceva cumva... Trahanache: Ceva cumva? Brânzovenescu: Dacă e ceva la mijloc... Farfuridi: Ceva la mijloc... Trahanache: Ceva la mijloc? Farfuridi: Da, așa, dacă e trădare, adică dacă o cer interesele partidului, fie. Brânzovenescu: Dar cel puțin s-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător... Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos. Zoe: Fănică!... Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut... (Cațavencu râde.) Cetățeanul: Aș! Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.) Cetățeanul: (șovăind) Ăsta este mirosul meu naturel... Tipătescu: Miroși a rom... Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz? Tipătescu: Ei! Pentru toate astea trebuie să ți dai votul lui onorabilul d. Cațavencu... Pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Nu... bețiv... vițios... păcătos. Zoe: Fănică!... Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut... (Cațavencu râde.) Cetățeanul: Aș! Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.) Cetățeanul: (șovăind) Ăsta este mirosul meu naturel... Tipătescu: Miroși a rom... Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz? Tipătescu: Ei! Pentru toate astea trebuie să ți dai votul lui onorabilul d. Cațavencu... Pentru așa alegător, mai bun ales nici că se putea... Zoe: Fănică!... Cațavencu: Totdeauna ironic, (zâmbind
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut... (Cațavencu râde.) Cetățeanul: Aș! Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.) Cetățeanul: (șovăind) Ăsta este mirosul meu naturel... Tipătescu: Miroși a rom... Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz? Tipătescu: Ei! Pentru toate astea trebuie să ți dai votul lui onorabilul d. Cațavencu... Pentru așa alegător, mai bun ales nici că se putea... Zoe: Fănică!... Cațavencu: Totdeauna ironic, (zâmbind) stimabile! SCENA XIII Aceiași Farfuridi, Brânzovenescu și Trahanache
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce e-n stare să facă o femeie sau o mamă pentru un copil! E, asta a făcut-o soția directorului. Dar n-a durat decât vreo lună, două, că dup-aia și directorul o fost schimbat, pentru că l-au mirosit, și informația asta n-o plecat de la reeducați sau de la deținuții de-acolo, de la elevi, ci o plecat de la careva dintre gardieni... Eu doar bănuiesc, nu știu sigur să zic... Ați putea să-i faceți un portret lui moș Dumitrache
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo În pădure și au Încercuit zona sub formă de potcoavă... Era o poiană În mijloc și de jur-Împrejur pădure. Mâț ăsta era foarte priceput și la urme, și cu mirosul dezvoltat. Și când ne apropiam de ceva stână, el mirosea fumul de la distanță și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au intrat, el a văzut urma de bocanc... Și noi Înainte aveam bocanci, da’ a trebuit să Îi lăsăm și să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toate lucruri care nu să puteau vinde. Știți? Și probabil acolo le vindea ieftin, și le cumpăra Închisoarea, și n-ar fi fost nimic că punea intestinele alea În arpacaș, dar nu le spălau și erau pline de murdării, și mirosea... de nu puteai mânca. De multe ori am dat Îndărăt gamelele așa cum ni le-aduceau... Și-o venit ofițerul politic, și ne-o-nșirat așa, și-o zis: „Cine n-o mâncat? Cine și-o dat mâncarea Înapoi?”. Noi am spus, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]