7,953 matches
-
de proză. Autorul Deniilor s-a încercat și în teatru, actualizând în câteva „mistere” nașterea, patimile și învierea lui Iisus, transpuse într-un decor românesc, de mahala bucureșteană sau de așezare rustică (Trei mistere, 1922). Interesul pieselor (Ieslele, Cântecul cocoșului, Nebunul) stă în patosul aproape expresionist al trăirilor și al viziunilor extatice, halucinate ale personajelor, care poartă nume generice. Originală, porțiunea materializată într-o primă parte, Teoria criticei, a proiectului de sistem estetic propus în Istoria artei ca filosofie a istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Con frunta re Inevitabil Evitabil Evitabil Inevitabil Implicare personală Acord Imposibil Imposibil Posibil Posibil Lupta pentru putere Arbitrare Soartă Frecvente probleme de comunicare și încurcături care sunt uneori frustrante și conduc la creșterea tensiunii și la stress, pentru toți „Paradisul nebunilor” Evitare Atenuare Amânare Inactivitate Rezolvarea problemei -Compromis Dai și iei Ridicată Scăzută 8 cei implicați Din tabelul prezentat se observă că, în coloanele 1 și 4, comportarea depinde de gradul de implicare personală. Pentru conflictul din a doua coloană, abordarea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
nu-ți șopteam eu că copacul uscat nu mai dă de la rădăcină, cine știe ce-ai mai fi spus... Baba se făcu ca para focului. Zău așa... nu te rușina, mamă, nu zău... Așa e omul. Când e mic face nebunii fiindcă e mic; când e la tinerețe face nebunii fiindcă e tânăr, iar la bătrânețe se gândește la nebunii fiindcă nu le poate face..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) "Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dă de la rădăcină, cine știe ce-ai mai fi spus... Baba se făcu ca para focului. Zău așa... nu te rușina, mamă, nu zău... Așa e omul. Când e mic face nebunii fiindcă e mic; când e la tinerețe face nebunii fiindcă e tânăr, iar la bătrânețe se gândește la nebunii fiindcă nu le poate face..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) "Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre frați; de aceea te
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... și când a venit Sfânta Duminică de la biserică, și-a pus mâinile-n cap
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apa scris pe tăblițe și știut de voi ,,că vine de la latinul aqua”. Acest cuvînt îl găsiți identic fonetic și semantic în eme-gi și este cuvînt românesc vechi scris de 7500 de ani, dar în acele vremuri nu trăiau atîțea nebuni pe meleagurile mioritice. Tovarăși, ați rămas cei mai tari în minciuni și plăsmuiri iar demența voastră nu are limite. Chiar dacă spuneți că aceste falsuri sînt scrise într-o limbă necunoscută, totuși susțineți ,,că textele de acolo nu cuprind decît perioada
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
100 de ani pînă s-au întors la stînca Marpesia, des-pre care am vorbit mai înainte, adică la muntele Caucaz...” În informațiile menționate mai sus există o realitate istorică de care noi românii habar nu avem pentru că ne căutăm ca nebunii rădăcinile prin dosurile altor seminții. Să cercetăm o leacă în borșul vechilor egipteni și vom găsi în dinastia Xll(2000-1785 î.e.n.) trei faraoni cu numele de Sesostris dar mai avem unul în dinastiile Xlll-XlV(1785-1680 î.e.n). In această
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Valerius Flaccus(45-90 e.n.) dă amănunte despre expe- diția argonauților în ținutul hiperboreenilor/geților precizînd că pe porțile străluci- tului templu din cetatea lui Aetes era scris ,,cum mai întîi regele Sesostris, a dus războaie împotriva geților”. Trebuie să fii nebun să poți crede că anticii greci și romani și chiar mai înainte fenicienii au luat-o razna și într-o veselie și prosternare fără margini față de geți, le-au făcut o cîntare de să le meargă vestea peste șapte mări
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
avere. Este pentru a treia oară cînd toți jegoșii mă cheamă pe mine Maico la judecată să mă șterpelească cu o minciună însăilată(prin care se vede). Getul Goe a fost însărcinat să ia acel calabalîc al lui Eno cel nebun și să-l ducă la hotarul adevărat. Eu voi da usturoi acestui cîine gonit de falnicii geți”. Moșia străbună și cenușa strămoșilor erau sfinte pentru neamul geților și ele trebuiau păstrate cu orice preț. Jos pe tăbliță sînt mai multe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
încercui cu mare desime în jurul zidurilor cetății. Au purces să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul cetă- ții geților a închis gura pentru totdeauna multora din neamul zdrențăroșilor care alergau ca niște nebuni și se țineau în cerc. Se șoptește prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit și este uns cu ire iar rudele îl însoțesc să ajungă la șatra sa. Turnată pe moșia geților de către conducătorul boero Bisto
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1969; Turmele. Cordun. Avizuha. Valea hoților, postfață Silviu Dan Gheorghiu, București, 1971; Satul uitat, București, 1974; Călărețul orb, îngr. și pref. Constantin Călin, Cluj-Napoca, 1975; Cartea de piatră, îngr. și pref. Constantin Călin, București, 1981. Traduceri: N.V. Gogol, Însemnările unui nebun, pref. Eugen Schileru, București, 1945, Povestiri din Petersburg, București, 1952 (în colaborare cu Ada Steinberg), Mantaua. Povestiri din Petersburg, București, 1962 (în colaborare cu Ada Steinberg și Radu Donici); Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
confuzi sau amețiți, să aibă palpitații cardiace și uneori chiar să aibă un atac de panică. Asemeni lui Andrei, ei sunt siguri că ceilalți le observă starea de nervozitate și îi analizează și mai profund, considerându-i incapabili, proști sau "nebuni". Andrei a evitat să vorbească în public sau să aibă conversații cu ceilalți de frica de a fi judecat. Oamenii cu fobie socială pot evita chiar să mănânce sau să bea în public, de frică că vor face gălăgie, vor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1982), Nedespărțirile (1990) Legea apei în deșert (1998), Vindecarea prin cuvânt (2003) ș.a., proză scurtă - Cine trece primul pe pod (1982), Dacă privim în ochi privighetoarea (1989), Războiul îndrăgostiților (1999), roman - Preavizul (1984), Dansul iederii (1987), Cartea secretelor (1995), Darul nebunilor (1996), Îngerul venețian (2000), Moștenitorii blestemului (2002) ș.a., cât și notele de călătorie Salut, Basarabia! (1991). Versurile afișează un modernism de marcă interbelică, dar superficial (lipsă de punctuație, uneori titluri șocante: Scris despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
București, 1981; Cine trece primul pe pod, București, 1982; Jurământ de măr, București, 1982; Preavizul, București, 1984; Dansul iederii, București, 1987; Dacă privim în ochi privighetoarea, București, 1989; Nedespărțirile, București, 1990; Salut, Basarabia!, București, 1991; Cartea secretelor, București, 1995; Darul nebunilor, București, 1996; Cui îi vine rândul, București, 1997; Iubiri interzise, București, 1998; Legea apei în deșert, București, 1998; Războiul îndrăgostiților, București, 1999; Sărutând leoaica pe gură, București,1999; Îngerul venețian, postfață H. Zalis, București, 2000; Dragii mei păcătoși, pref. Geo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
istoricului, intitulate Istoria și Literatura, Hasdeu publică studii de istorie, altele de literatură, versuri și notițe critice. Mai colaborează Gh. Tăutu cu o dramă istorică în versuri și G.-R. Melidon cu poezii. Din Gogol, A. D. Holban traduce Scrisorile unui nebun, prima versiune românească din opera scriitorului rus. După cum se specifică pe coperta revistei, toate articolele nesemnate îi aparțin lui Hasdeu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287065_a_288394]
-
primi pedeapsa. Un suflu de adevăr, într-o construcție minată de inautenticitate psihologică, aduce Dragomir, răvășit de spaime, chinuit de remușcarea pentru omorul făptuit, distrus de patima nenorocită pentru Anca. O creație puternică, modelată sub înrâurirea scriitorilor ruși, este Ion, nebunul mistic, condamnat pentru o crimă pe care nu o săvârșise. Fugit de la ocnă și ajungând, printr-o ciudată potriveală a sorții, tocmai acum în sat, nefericitul - care se sinucide - va fi unealta inocentă a răzbunării. Anca îl va învinui pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
utopiști, "oameni care consideră că mișcarea Istoriei trebuie să conducă spre o absență a mișcării"... Și dragostea în toate acestea? A, da, dragostea. Ei bine, să revenim la ea. Orsenna, mai întîi, pentru care fericirea de a se povesti în nebunii intime întîlnește vîrtejul istoric și aruncă o mulțime de ochiade corozive și amuzate unei epoci întregi, unui climat cultural complex. "Doar Legenda e mai puternică decît Legea." Putem spune că sub acest semn evoluează, ușoară, malițioasă, scăpărătoare, generoasă și neverosimilă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un bănuț unui om așezat pe trotoar iar el mă prinde deodată de braț și urlă spre mine: "Demonii, chipurile demonilor... dar dacă îi ameninț că-i omor, mă ascultă...!!" omul rîgîia, repeta acea frază la nesfîrșit, cu ochi de nebun, fără să-mi dea drumul și întorcîndu-mă acasă, în ziua aceea, am fost pe punctul de a-mi anula biletul de tren, uitînd într-o clipită scopul călătoriei, nemaiacordîndu-i nici urmă de interes, căci nu eram nici candidată la sinucidere
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
noastre esențiale, una din evidențele orbitoare: cu prețul scobirii neîncetate a munților și al scurmării pămîntului, este imposibil ca noi, oamenii moderni, să nu căutăm să călătorim tot timpul mai repede și mai confortabil. Kogi cred că trebuie să fii nebun (ca "frații mai mici", așa ne numesc ei) ca să nimicești Natura. În lumea Kogi este, de asemenea, imposibil să-ți schimbi locul. În timpul întîlnirilor care ritmează viața colectivă, fiecare ocupă locul care i-a fost repartizat cînd s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mod natural antagonice, socialiștii sunt conduși, prin forța logicii, să caute pentru interese o organizare artificială sau chiar să înăbușe în inima omului, dacă ar putea, sentimentul de interes. Este ceea ce au încercat la Luxembourg. Dar dacă sunt atât de nebuni, nu sunt atât de puternici și este de la sine înțeles că, după ce au declamat, în cărțile lor, împotriva individualismului, își vând cărțile și se conduc întocmai ca omul vulgar în trenul obișnuit al vieții. Ah! Fără îndoială, dacă interesele sunt
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aziluri, muzee, teatre și foarte puțin spre caracterul estetic al priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor ca să-i prindă "mehanica", sau în spitalul de nebuni. Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze asupra înapoierii Valahiei. Cât privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot ce e "cu meșteșug" și măsoară valorile estetice cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs fatale". El, "dilectul amante", nu credea în femeie și viața îi dădea "somnolență". De disperare râdea "ca un nebun". Zamphirescu s-a specializat în "strigoi" (Castelul morții, Mireasa strigoiului), descriind castele sinistre radcliffiane și scene cu spectre. G. BARONZI Vrednic de o prețuire mai mare este G. A. Baronzi (1828-1896), un nou Barac, productiv ca o uzină, traducător și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fesul după împricinați, dascălul Chiosea bătând pe copii cu imineul scos din picior și cântând un "pa-vu-ga-di" sonor "care-i ieșea pe nas cale de o poștă", Bîrzof, cel care își scuză neomeniile oficiale cu "Ia ne vinovat... slujba!", Manea Nebunul cântând "Fivrelzon! fivrelzon!" (vive le son!). O pagină vrednică de un mare comediograf este convorbirea lui St. Marc de Girardin cu locotenentul român de la Izlaz. PANTAZI GHICA, I. M. BUJOREANU Fratele lui Ion Ghica, Pantazi Ghica (1831-1882) a fost făcut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O să-mi zâmbească iar. În folclorul lui Eminescu e o complexă îmbinare de mitologie populară și filozofie a nimicului într-o formă ce pare lineară, dar care e de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire țărănească de singurătate, fiindcă fata se află în codri în puterea zmeului. Ritmica de descântec evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
monstruozitate umană. Mitu, copilul cu porniri incestuoase al unui preot, Ileana, fata cu instincte sangvinare a aceluiași, sora vitregă a lui Mitu, strident caz patologic cu forme isterice, acestea sunt cazuri de clinică. În Năpasta, bolnavul declarat e Ion ocnașul, nebun mistic. Însă nici Anca, femeia în stare de zece ani de ură nestinsă, nu pare o ființă normală. E probabil că interesul naturalistic pentru cauzele obscure a împins pe Caragiale spre zona misteriosului. Tardiv pune chestiunea telepatiei. Cănuță "om sucit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]