9,132 matches
-
Deciu nu se aplică; de exemplu, Butler pledează pentru o politică identitară în contextul Statelor Unite, deși crede că identitatea e un nod discursiv instabil, o iluzie. În al doilea rând, constructiviștii nu neagă doar realitatea obiectivă a identității personale, ci neagă întreg conceptul de realitate obiectivă, care ar necesita o perspectivă complet neutră care nu e accesibilă nimănui. S-ar putea spune că această paradigmă e neokantiană: avem acces doar la fenomene și acest acces e invariabil mediat de limbaj, care
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
neutră care nu e accesibilă nimănui. S-ar putea spune că această paradigmă e neokantiană: avem acces doar la fenomene și acest acces e invariabil mediat de limbaj, care nu doar oglindește fenomenele, ci le și modifică percepția. Constructiviștii nu neagă conceptul de realitate pură (noumenul, la Kant), spun doar că noi, condiționați fiind de limbaj, nu putem determina dacă există sau nu. În ceea ce privește afirmația că identitatea e un proiect individual, constructiviștii afirmă exact contrariul: că identitatea coerentă și interioritatea ne
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
tolerant o vreme față de Tudor }opa și mai apropiat de Petru Creția, dar suferă de o suspiciune bolnăvicioasă să nu-i fie furat stilul sau procedeele specifice: ,N. T. m-a întrebat dacă prietenii mei cunosc toată cartea și am negat; se intenționează poate să se pună mâna pe Matei pentru folosință proprie?" (p. 285). Se teme chiar să dea cartea la prelectura editorială. Dar apariția romanului Matei Iliescu în 1970 este, într-un fel, o rezolvare a unei etape din
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
Despre Adio, Europa! au făcut cronici, la diapazonul autorului, meritate de valoarea analitică a romanului, mai mult cei dinafară (Virgil Nemoianu, Monica Lovinescu). Dacă n-au fost rezervați, criticii notorii de la marile reviste din țară au tăcut. Iar cei care neagă, și se arată jigniți de enormitatea insinuantă a spectacolului grotesc, nu e de presupus că se recunosc a descinde din spița lui Caftangiu? Ei percep instinctual că în subiacent Sîrbu li se adresează: de te fabula narratur. în felul lui
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
textului -, că, fiind preocupat exclusiv de uz, pragmatismul lasă în suspensie chestiunea sfidării de către un text a structurii conceptuale cu care noi încercăm să-l interpretăm. Cu alte cuvinte, hedonismul post-teoretic al lui Rorty, numit paradoxal "pragmatism", e neavenit din moment ce neagă însăși dimensiunea euristică a științelor limbii, activitatea "practică" a analizei. Intrigat de finalismul pragmatic conform căruia, din moment ce nu există poziție exterioară propriei credințe, devine imposibilă aprecierea valabilității unui alt sistem de credințe, Culler lovește sub centură: "În acest fel ei
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
idiot mai ales cînd e tînăr. Iar cu vîrsta devine autoritar - ceea ce dă idioțeniei lui un anume aplomb". Trecînd, spre sfîrșitul discuției, la demontarea unor atacuri foarte străine de metehnele găsite (și de dumnealui) vîrstei crude și necoapte, Alexandru Paleologu neagă adeziunea lui Eliade la fascism, a lui Nae Ionescu la Mișcarea Legionară și, mai mult, refuză ideea ,detectivisticii" pe-asemenea teme, de la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine la scotoceala prin arhive a vreunor tineri de azi. În loc să-i condamne, să-i citească
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
lui Svevo, servite integral, potențează adevărata față a prozatorului care, citit pe bucăți, nu spune mare lucru. Un prieten, mare admirator al lui Svevo, insinua că o lectură cronologică a celor trei romane ar ascunde un fir evolutiv și nu neg că el există, cel puțin sub aspectul cizelării frazei. Dar nu e vorba neapărat de evoluție, aici, mai degrabă de o punere în valoare reciprocă. Iar ce vede, vorba lui Radu Petrescu, e surprinzător.
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
în practică, matematica este o artă", sau Eminescu, la care Solomon Marcus descoperă "dantelării" algoritmice nu lipsite de un anume model sînt, în primul rînd, "totalizatori" de adevăruri. Premodernitatea încă recunoaște ceea ce modernismul orgolios va ști mai bine, dar va nega, anume că singura șansă a cunoașterii, cît timp se mai pune problema exhaustivității ei, este un soi de diletantism. Din "ospețele" amateur-ilor de odinioară, îndrăgostiți de studiile lor, modernitatea va face niște cine discrete și frugale. Totuși, recuperări ispitite de
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
R. Unele experimente dovedesc că este. Cu toate că știința nu ar discuta nicioadată - de către cine este făcut cutare lucru? A fost un rezultat al evoluției sau al creației? Asta nu este o întrebare pentru neurofiziologie. Vedeți, știința și teologia nu se neagă reciproc, pur și simplu tratează alte probleme. Cred că Plutarh a fost cel care a definit pentru prima dată diferența dintre ele. Într-una din Viețile paralele, el povestește despre o capră care s-a născut cu un singur corn
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
publică în Timpul un scurt articol intitulat Originea românilor, în care el respinge afirmațiile făcute de un oarecare Dr. Flieger într-o conferință ținută la Societatea de Antropologie din Viena, tipărită în Fremdenblatt din Viena, numărul 32 din 1878; Dr. Flieger negase polemizând, spune Eminescu, cu Mommsen printre alții, originea latină a românilor, susținând că suntem descendenți ai tracilor peste care romanii au așezat coloniști orientali. Eminescu nu acceptă această teză, afirmând în termeni categorici "Coborârea din traci o negăm pur și
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Dr. Flieger negase polemizând, spune Eminescu, cu Mommsen printre alții, originea latină a românilor, susținând că suntem descendenți ai tracilor peste care romanii au așezat coloniști orientali. Eminescu nu acceptă această teză, afirmând în termeni categorici "Coborârea din traci o negăm pur și simplu"! Și apoi poetul declară ignoranța noastră în ceea ce privește istoria și limba acestui grup indoeuropean, recunoscând că elementul de substrat trebuie să fi lăsat urme în fonologia limbii române: Cine au fost dacii, care au fost limba lor nu
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
mare atenție teoriile formulate în lumea savantă și în publicistica vremii. Într-o pagină rămasă în manuscris redactată în germană el reacționează față de afirmațiile dintr-un editorial apărut în Neue Freie Prese din Viena la 2 februarie 1871 unde era negată romanitatea românilor. În schimb, el publică o notă despre lucrarea profesorului Jung (la acea dată docent la Universitatea din Insbruck, apoi profesor la Universitatea din Praga) Die Anfange der Rumanen. Kritisch ethnographische Studie în Curierul de Iași din octombrie 1876
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
maturitate, care au deja o experiență artistică mai bogată decât cei care se pronunță despre ei. Încă de pe vremea cronicarilor, se afirma responsabilitatea celui care scrie față de ceea ce scrie; cu atât mai mult acum: nimic nu poate fi afirmat sau negat într-o revistă de prestigiu, ca "România literară", până când nu ai o scară obiectivă și corectă de raportare la valori. Sperăm că regretul de a-i aștepta o vreme pe cei cu a căror semnături în actualitate ne obișnuisem, va
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13703_a_15028]
-
indice drept cauză adăugitoare influența profesorului lor "nefastul și insignifiantul Nae Ionescu" care, "clădea totuși pe structuri mentale legitimate de valorile unor Iorga și Pârvan, iar înaintea lor, Eminescu". Dimensiunea creștină, invocată de cei influențați de legionarism, dl Nemoianu o neagă. "Legionarii exprimau nu creștinismul, ci o simplă derivație laterală și nelegitimă a acestuia". Iar cît privește faptul că Eliade n-a procedat asemenea lui Cioran prin a se disocia critic, în mod public, de episodul legionar din tinerețe, autorul înclină
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
este vorba numai (sau mai ales) de Eminescu, cît de "reactualizarea istorică a o seamă de gînditori și intelectuali români între 1930 și 1980" care se revendicau din opiniile politice eminesciene. De aceea ține să sublinieze că poetului "nu îi neg deloc importanța" dar că e necesară absolută de o autocritică socială și culturală națională. Tot de aceea Eminescu trebuie analizat mereu în contextul său istoric și socio-cultural și nu socotit "ca pe un arhetip diamantin și ireproșabil, cu valabilitate atemporală
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
critici constructive. Vehemența și lipsa de toleranță, de comunicare reală ne vor aduce nu doar în impas, în impas ne aflăm și asta este limpede, ne vor conduce în prăpastie. Cu alte cuvinte, dau glas gustului meu, fără să-l neg pe cel al lui Alice Georgescu. Știu ce înseamnă să faci o selecție, știu cîte îndoieli îți dau tîrcoale, cîte nopți fără somn acumulezi, cîte frămîntări există, și pînă ai făcut publică lista și după aceea. Așadar, dacă aș fi
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
căzusem și cu doi ani în urmă cînd Livius Ciocârlie, Adriana Babeți și cu mine fusesem invitați de 1 decembrie ca să fim dați națiunii de exemplu rău - ce facem noi cu A treia Europă? Îi umilim pe bucureșteni? Divizăm țara? Negăm componenta noastră sud-est europeană? Nu mai insistam asupra acestor întîmplări penibile manipulate de postul național de televiziune, dacă sîmbătă, 28 octombrie, tot pe postul național, la o emisiune patronată de Stelian Tănase, personalități onorabile nu se ocupau iar de asta
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
său este iluminat de inteligență. Vorbeam de o ironie elegantă. Iată, ca exemplu, un poem - prosperă orașul - , în care suntem invitați la o plimbare printr-un oraș de azi: "prosperă orașul/ de la o zi la alta prosperă / nimeni nu poate nega evidența/ iată țăranul cu cartușiera/ funiei de usturoi peste umăr/ prosper se-ndulcește c-o sticlă de cola/ sau țiganca bătrână ce mătură-n piață/ scoțându-și prosper kentul de după ureche/ copiii exersează limbile străine/ privind în vitrinele tot mai
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
c-o sticlă de cola/ sau țiganca bătrână ce mătură-n piață/ scoțându-și prosper kentul de după ureche/ copiii exersează limbile străine/ privind în vitrinele tot mai prospere/ prosperă orașul/ de la o zi la alta prosperă/ nimeni nu mai poate nega evidența". Liviu Capșa își gândește atent poezia, fără să o facă însă prin aceasta nefirească. El elaborează naturalețea, scamatorie care le reușește numai poeților autentici. Liviu Capșa, Mesaje pe robot, București, Ed. Cartea Românească, 1999. 64 pag. Liviu Capșa, Parodii
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
meu care să nu se nască din această dragoste ș...ț Dar femeia, vorbind în termeni psihologici, este de neatins, secretă, invizibilă: cea pe care nu poți, nu trebuie să o vezi, cea care ți se promite și ți se neagă în același timp... Asta e...”. Tocmai de aceea, Fellini nu reprezintă nicăieri, și mai ales nu în desenele sale, femeia normală, adevărată. Dar el nu surprinde nici măcar tipologii, ci caricaturi ale feminității prin lentilă masculină. Alături de gladiatoare stau îmblânzitoarea de
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
își reintră în drepturi, devine cu adevărat vizibilă abia după masacrul în care oamenii ce se pretind cumsecade, ce-și afișează arogant superioritatea, sînt uciși. De către alți oameni care își asumă propria cruzime după ce în prealabil au încercat să o nege, după ce în prealabil au fost ei înșiși victime ale cruzimi celorlalți. Forța acestui film rezidă tocmai în trecerea de la statutul de victimă la cel de călău și invers, de la aparențele trăite în social la esența noastră dictată de natură. Linia
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
nu numai. M-ați întrebat despre Maica Tereza. Bineînțeles, ea a fost aromâncă după tată, din vestita familie Boiagi, iar după mamă a fost albaneză catolică, din așa-zișii ladini din jurul orașului Prizren din Kosovo. Noi, aromânii, niciodată nu am negat faptul că fericea mamă a necăjiților a fost și albaneză, dar, din păcate, nu la fel se poate spune despre partea albaneză, care niciodată nu a scos la iveală și originea ei aromânească. Iar când noi le demonstrăm acest lucru
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
din robia păcatului. Așa cum cineva nu poate afirma că legământul (votul) monahal nu și-ar avea rostul în înțelegerea ortodoxă a nașterii și creșterii în viața cea nouă în Hristos, tot așa nici legământului de la Oaste nu i se poate nega autenticitatea și valabilitatea ortodoxă. Atât Sf. Grigorie de Nyssa, cât și Sf. Serafim de Sarov susțin cu temeiuri biblice și patristice necesitatea hotărârii adică a legământului în viața de credință. Hotărârea este un act conștient al voinței noastre de a
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
întreaga a gazetei, ca poetul Cezar Baltag nu se mai află, vai, printre noi? Multă lume e speriată, în acest debut de toamnă, de epidemii ca acelea de meningita sau de conjunctivita, de inflație, de violență sau de corupție. Nu neg că toate acestea sînt boli ale societății de tranziție. Dar o boală pe termen lung, mult mai gravă, este dispariția spiritului critic. O epidemie și o boală endemica deopotrivă. Cu urmări comparabile în timp cu ale radiațiilor. O conjunctivita se
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
de a fi adorata și servită". Chiar saltul ecvestru este, în definitiv, un semn (pitoresc) al perfecțiunii. Cât despre gestul "prudent" al lui Don Diego, trebuie înțeles că o invitație la raționalitate și că un avertisment că vitejia se poate nega pe ea însăși în cele două extreme opuse: lașitatea și nesăbuința. Don Quijote și Cavalerul cu Mantie Verde urca aceeași scară, dar ultimul rămâne pe o treaptă mai jos. Între ei nu există relații de la pozitiv la negativ, ci de la pozitiv
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]