8,673 matches
-
alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar. Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
piatră, a tatălui lui Șendrea, este ștearsă în întregime, din cauza faptului că a fost folosită ca prag la intrarea în biserică până la construirea exonartexului. Inscripțiile de pe cele două lespezi funerare sunt șterse și nu au putut fi descifrate. În peretele nordic se află o altă nișă unde se află mormântul Mariei, sora lui Ștefan cel Mare și soția hatmanului Șendrea. Lespedea sa funerară are în partea centrală opt inimi succesive în palmete, semipalmete și petale simple. De-a lungul marginilor este
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
în atac; unul dintre puținii care rămăsese nerănit i-a condus pe supraviețuitori înapoi la Câmpia lui Abraham, lăsând în urmă trupul lui Montgomery. În vreme ce Montgomery avansa, Arnold înainta și el cu grosul forțelor către baricadele de la Sault-au-Matelot din capătul nordic al orașului de jos. Ei au trecut neobservați de porțile exterioare și de câteva baterii britanice. Pe măsură ce grupul se deplasa în jurul Porții Palatului, au izbucnit numeroase salve din zidurile orașului de deasupra lor. Înălțimea zidurilor făcea imposibil ca atacatorii să
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
ce împiedica focul de muschetă. Morgan și oamenii săi s-au strâns în niște clădiri să-și usuce praful de pușcă și să reîncarce armele, dar asupra lor s-a tras și mai puternic; Carleton realizase că atacurile de la porțile nordice erau doar niște diversiuni și a început să își concentreze forțele în orașul de jos. O forță britanică de 500 de oameni a ieșit prin Poarta Palatului și a reocupat prima baricadă, încercuindu-l pe Morgan și pe oamenii săi
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
Astfel începe un război civil, cunoscut ulterior ca Războiul celor Cinci Regi. Sub pretextul răzbunării pentru capturarea fiului său, Tyrion, lordul Tywin Lannister pornește un război împotriva Casei Tully, familia Catelynei Stark și a Lysei Arryn. Robb Stark conduce armata nordicilor în Riverlands pentru a-l ajuta pe lordul Hoster Tully și a răzbuna moartea tatălui său. Asediul Riverrunului este condus de Jamie Lannister, în timp ce lordul Tywin își ține armata în sudul râului Trident, pentru a-l împiedica pe Robb să
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
Debarcaderului Regelui. Renly Baratheon proclamă nelegitimitatea lui Joffrey și se declară Rege de Westeros, devenind al doilea din războiul celor cinci regi. Robb Stark devine al treilea, atunci când cei din casele Stark și Tully îl proclamă Rege al Nordului. Frontiera nordică a Celor Șapte Regate este fortificată cu un Zid, o veche barieră de gheață care se întinde pe 300 de mile și are 700 de picioare înălțime. Ea este administrată de frăția Rondului de Noapte. În ținuturile fără legi de la
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
forma unor dramatice confruntări. Culorile, așezate în straturi dense, contrastează violent, prin alăturarea pe suprafețe întunecate, sau prin prezența șocantă a unor tonuri foarte vii. În portrete, dar mai ales în peisaje, atmosfera nocturnă, tenebroasă, definește expresionismul tipic pentru spațiul nordic ("Peisaj cu mlaștine", 1916; "Barcă de pescuit", 1946). Uneori sentimentul este al unor cataclisme iminente, și nu întâmplător unele tablouri tratează motive biblice, apocaliptice. Pictorul simplifică trăsăturile personajelor, reduce la esențial elementele unui peisaj, păstrează lumina în formele ei pure
Emil Nolde () [Corola-website/Science/321726_a_323055]
-
în urma cutremurelor din 1977 și 1986. În anul 1988 s-au efectuat lucrări de consolidare și reparații; s-a schimbat șarpanta bisericii, s-a înlocuit învelitoarea din tablă zincată și s-au pictat pereții interiori în tehnica frescă. Lângă peretele nordic al bisericii se află mormântul boierului Constantin Rolla (1818-1879), fost militant unionist pentru Unirea Principatelor Române și ministru în mai multe rânduri în guvernele Moldovei. Pe crucea sa funerară se află următoarea inscripție: ""Constantin Rolla 1818 +1878"". Lângă peretele sudic
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
în 1963 s-a consolidat corul cu centuri de beton construite deasupra și dedesuptul ferestrelor. Tot în 1963 s-a refăcut acoperișul bisericii. În prezent, din vechea bazilică se mai păstrează doar fragmente din fațada de vest, parte din portalul nordic, peretele de sud, precum și stâlpii dintre nave, iar din fortificația ce înconjura odinioară biserica se mai păstrează numai câteva tronsoane la sud și vest de biserică.
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
clanuri: Paranii sunt oameni care suferă de paranoia. Sunt o clasă a oamenilor de stat, al căror reprezentant în consiliul suprem este Gabriel Baines și a căror așezare se numește Adolfville (după numele lui Adolf Hitler). Este localizată în sectorul nordic de pe Alpha III M2 și este puternic fortificată. Aici se află clădirea consiliului suprem, cea mai mare din Adolfville. Manii suferă de manie. Ei sunt cea mai activă clasă, una războinică, fiind reprezentați de Howard Straw. Așezarea lor se numește
Clanurile de pe Alpha () [Corola-website/Science/320778_a_322107]
-
afla Brigada 44 Infanterie indiană. III Corps indian sub comanda general-locotenentului Lieutenant-General Sir Lewis Heath, inclusiv Divizia 11 Infanterie indiană, (general-maior B. W. Key), Divizia 18 britanică și Brigada 15 Infanterie indiană, a primit în grijă sectorul nord-estic, denumit „Zona Nordică”. Aceasta includea baza navală de la Sembawang. „Zona de Sud”, inclusiv principalele zone urbane din sud-est, erau sub comanda general-maiorului Frank Keith Simmons. Forțele sale erau formate din aproximativ 18 batalioane, inclusiv Brigada 1 Infanterie malayană, Brigada Forței de Voluntari din
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
1625, ferestrele naveiau fost tranformate în formă rectangulară, au fost ridicate portalurile laterale ce au arhivolte în arc frânt și s-au construit contraforții care sprijină pereții bisericii. Într-o cu totul altă etapă s-a alipit sacristia pe latura nordică a corului, pentru ca în anul 1838 să fie adăugat portalul nordic cu portic. Fortificația este construită din piatră de râu și de carieră, înaltă de 6 metri și este prevăzută cu două rânduri de metereze. De asemenea se pot vedea
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
portalurile laterale ce au arhivolte în arc frânt și s-au construit contraforții care sprijină pereții bisericii. Într-o cu totul altă etapă s-a alipit sacristia pe latura nordică a corului, pentru ca în anul 1838 să fie adăugat portalul nordic cu portic. Fortificația este construită din piatră de râu și de carieră, înaltă de 6 metri și este prevăzută cu două rânduri de metereze. De asemenea se pot vedea urmele unui drum de strajă în consolă. Intrarea se face prin
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
protejează intrarea pietonală. Alipite pe interiorul incintei se regăseau până în anul 1941 diverse cămări de provizii, unde se păstrau băuturi, cereale, fructele și nelipsita slănină. Similar, în secolul al XIX-lea, au fost construite astfel de cămări și pe peretele nordic al bisericii, ele având un rol suplimetar în protecția contra incendiilor. De asemenea, în incintă a existat până în anul 1852 și o capelă destinată credincioșilor catolici. Capela a fost demolată și cu materialele rezultate s-a construit o școală.
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
aproximativ 9.000 de ani, populațiile de pe insulele mici din Strâmtoarea Bass ca și cele din Insula Cangurului nu au supraviețuit. Dovezi lingvistice și genetice indică faptul că a existat un contact pe termen lung între populațiile australiene din extremitatea nordică și cele austoneziene din actuala Nouă Guinee și insule, dar legăturile erau mai degrabă la nivelul schimburilor comerciale decât exogame, o caracteristică opusă colonizării. "Proa", luntrele cu pânze specifice Makassrului se regăsesc în legendele aborigenilor din Broome, Australia de Vest
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
pretins prima dată Noul Wales de Sud pentru Marea Britanie în 1770, populațiile native este posibil să fi fost constituite din aproximativ 500 de grupuri ce vorbeau căteva sute de dialecte și sub-dialecte distincte. Populațiile care locuiau de-a lunguk coaste nordice - Kimberley, Peninsula Arnhem, Golful Carpentaria și Cape York - au întâlnit diverși vizitatori de-a lungul mai multor mii de ani. Oamenii și bunurile comerciale se mișcau liber între Australia și Noua Guinee chiar și după inundarea istmului de legatură după
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
au continuat prin intermediul acestei rute cu populațiile aborigene din nord-estul Australiei. Pescarii indonezieni "Bajau" din Insulele Spice (de ex. Banda) au pescuit în apropierea coastelor australiene timp de sute de ani. Comercianții Macassan din Sulawesi (fostă Celebes) vizitau regulat coasta nordică a Australiei pentru a pescui actinie (un castravete de mare comestibil) pe care să o comercializeze apoi chinezilor, cel puțin în ultima perioadă a sec. XVIII. Legende despre oamenii din Peninsula Arnhem s-au păstrat mențiuni despre pescarii de actinie
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
staționate în Albania au declanșat războiul greco-italian. Mulțumită unei pregătiri corespunzătoare a armatei în perioada interbelică și a unei conduceri militare inspirate, grecii au putut să respingă atacul italienilor, pe care i-au împins dincolo de pozițiile de plecare, ocupând regiunea nordică a Epirului (Albania sudică). Metaxas a murit la Atena pe 29 ianuarie 1941 și nu a mai apucat să-și vadă țara invadată de Germania Nazistă în timpul Bătăliei Greciei. Succesorul lui a fost Alexandros Koryzis. În timpul invaziei, trupele germane au
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
de granițe clare, dând Statelor Unite Florida și Louisiana și Spaniei tot teritoriul de la vest de Louisiana din Texas până în California. Noua graniță a fost stabilită de la Golful Mexic spre nord pe râul Sabine până la paralela de 32 de grade latitudine nordică, și de acolo direct spre nord până la Red River, apoi spre vest de-a lungul Red River până la meridianul de 100 de grade longitudine vestică, de acolo direct spre nord până la râul Arkansas, apoi spre vest până la izvoarele acestuia, apoi
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
River, apoi spre vest de-a lungul Red River până la meridianul de 100 de grade longitudine vestică, de acolo direct spre nord până la râul Arkansas, apoi spre vest până la izvoarele acestuia, apoi nord până la paralela de 42 de grade latitudine nordică, și de acolo spre vest de-a lungul paralelei până la Oceanul Pacific. Neoficial, această graniță a fost denumită „Step Boundary” („granița în trepte”). Revendicările Spaniei asupra Țării Oregon datau de la bula papală din 1493 care acordase Spaniei drepturile de colonizare a
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
Spania a recunoscut în cele din urmă independența Mexicului prin tratatul de la Córdoba semnat la 24 august 1821. Deși Mexicul nu a fost inițial parte a tratatului, acesta l-a ratificat în 1831, inclusiv cu acceptarea paralelei 42 ca graniță nordică a Californiei. Până la jumătatea anilor 1830, însă, a apărut o controversă privind granița cu Texasul, controversă în care Statele Unite au arătat că râurile Sabine și Neches fuseseră schimbate între ele pe hărți, modificând frontiera în favoarea Mexicului. În consecință, granița estică
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
de pe harta lui Melish trecea la circa 150 km est de locul său real, iar confluența unde se forma Red River era de fapt la 80 km est de meridianul 100. Texasul a revendicat teritoriul aflat la sud de afluentul nordic, iar SUA au revendicat teritoriul aflat la nord de afluentul sudic (curs de apă denumit ulterior Prairie Dog Town Fork Red River). În 1860, zona a fost organizată în comitatul Greer, Texas. Chestiunea a fost rezolvată abia în 1896 printr-
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
de-a lungul întregii existențe a Republicii, Texasul revendicând granița pe Rio Grande, iar Mexicul revendicând teritoriul de până la râul Nueces. Această dispută avea ulterior să ducă la declanșarea războiului americano-mexican, după anexarea Texasului. Republica Texas a fost înființată din partea nordică a statului mexican Coahuila y Tejas ca rezultat al Revoluției Texane. Mexicul era în agitație întrucât liderii încercau să determine forma optimă de guvernământ. În 1835, când președintele Antonio López de Santa Anna a abolit Constituția din 1824, dându-și
Republica Texas () [Corola-website/Science/320918_a_322247]
-
A doua zi, Zhang Hongfan și-a împărțit forțele navale în patru, pentru a înconjura flota Song dinspre est, nord și sud, în vreme ce Hongfan însuși comanda restul floatei aflată la aproximativ un li distanță de forțele Song. La început, flancul nordic a atacat forțele Song dar a fost respins. Yuanii au început apoi să cânte muzică de sărbătoare, lăsându-i pe cei din tabăra Song să creadă că forțele Yuan țin o petrecere și și-au lăsat garda jos. La prânz
Bătălia de la Yamen () [Corola-website/Science/320975_a_322304]
-
mari părți din Mesopotamia, unde au format o serie de mici regate. În primele secole a ceea ce se numește "Perioada Amoriților", cele mai puternice state oraș au fost Isin și Larsa, deși Shamshi-Hadad I a ajuns aproape de unirea regiunile mai nordice în jurul orașelor Assur și Mari. Una dintre aceste dinastii ale amoriților s-a stabilit în orașul-stat al Babilonului, care în cele din urmă își va extinde supremația și asupra celorlalte astfel încât apare primul imperiu babilonian în timpul a ceea ce se numește
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]