7,974 matches
-
ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte vorbe... Se cuvine-a-l asculta / Cu smerenie și grijă! Ascultăm, măria-ta!" (Victor Eftimiu, Înșir-te, mărgărite!) (g) "Ce-i, ma chere? se întoarse
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Nicolae Iorga în incinta școlii. După o primire triumfală, elevii liceului rămân fascinați de un om pe care îl percep dincolo de limitele genialității. Iar faptul că Iorga studiase în băncile aceluiași liceu potențează mirajul, dar și atmosfera apăsătoare de după plecarea oaspetelui: Am trăit, ca elev de liceu, mitul și mirajul Iorga. Pentru generația noastră tânără a fost mai mult decât un supraom. A fost un idol, pentru că supraomul, oricât de sus s-ar afla, poate fi ajuns și chiar întrecut de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
visează doar la evadare, provincia e numai un provizorat, pentru ceilalți - provincialii resemnați - capitala adună un mănunchi bogat de tare și stereotipii: Pentru ei, Capitala e un loc de nebunie, de neomenie, de necurmate ispite zadarnice. Acești provinciali consideră pe oaspeții lor bucureșteni un fel de personagii senzaționale și frivole, asemeni eroilor de la cinematograf. Îi privesc pe sub ochi și-i scrutează fără entusiasm. Complexul de inferioritate din sufletul provincialului de acest fel se vădește în numeroase ocazii [...] Complexul de superioritate, de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la îndoială de colecționari, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursa acestei medalii este la Iași”. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânată artistului oaspete; medalia avea gravat pe o față chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN TEATRUL NOU, iar pe verso data concertului. Câteva copii în bronz au fost dăruite admiratorilor”. A existat, deci, o medalie din aur
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Hm... păi veniți. Vă aștept cu plăcere. Dacă ești gazdă: Atunci când se anunță musafiri, îi primești cu bucurie dacă nu ai altceva programat. În cazul în care ai alt program te scuzi politicos, fixând o altă dată pentru întâlnire. Dacă oaspeții au adus cadouri, mulțumește-le pentru ceea ce au oferit și spune-le că apreciezi gestul. Întâmpină-ți musafirii în haine curate și îngrijite, iar casa aerisește-o din timp. Atunci când oferi musafirilor mâncare, tu servește-te ultimul. Nu-ți găsi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
starea de natură. Hanu-Ancuței este capodopera idilicului jovial și a subtilității barbare. Formal, scrierea e un fel de Decameron în care câțiva obișnuiți ai unui han spun anecdote, în sine foarte indiferente. Esențială este starea de fericire materială înfăptuită de oaspeți. Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să-și înceapă istoria, toți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
miere, dar încă păstrând miresmele, a trecut pe aici. Și peste tot plutește o jovialitate sănătoasă, un umor gras de poveste. În stilul popular al lui Creangă și Eminescu, Alb-împărat are o oratorie sfătoasă de rigă cu suflet țărănesc, arhaic: - Oaspeți dragi, Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de colecționări, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursă acestei medalii este la Iași” {\cîte 11}. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânata artistului oaspete; medalia avea gravat pe o fată chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN TEATRUL NOU, iar pe verso dată concertului. Câteva copii în bronz au fost dăruite admiratorilor” {\cîte 12}. A existat, deci, o medalie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
turistică rurală . Prin dezvoltarea serviciilor de găzduire și valorificare a produselor proprii și locale agroturismul oferă o soluție pentru gospodăriile rurale. El este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de oaspeți și să ofere o serie de activități care gravitează în jurul gospodăriei țărănești spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, inițierea în
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
sprijinului obținut din partea guvernelor centrale din statele respective. De exemplu, în Franța și Germania se acordă credite pe termen lung cu dobândă de 3-5% pe an. Totodată se acordă scutiri pentru activitatea turistică desfășurată. Conform “Ghidului german al ospitalității rurale”, oaspeților le sunt propuse peste 3000 de oferte. Astfel, în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-o gospodărie
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
1906), reprodus în TM, 10-11 (alături de numerotarea paragrafelor făcută de noi, am inserat și numerotarea progresivă a întregului text). 1. (6). Printre evenimentele mai recente [așa relatează cronicarul, după ce a terminat expunerea martiriului Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce trebuia terminată, deoarece nu avea încă acoperiș, și grădina alăturată; până ce casa respectivă urma să fie acoperită iar grădina împrejmuită cu un gard, i-a găzduit în subsolul castelului. Frații, mai înainte amintiți aici, se rugau și mâncau, primeau oaspeți și dormeau. Dar fiindcă acei frați, mulțumindu-se de acea mică încăpere, nu reușiseră într-un an și jumătate să acopere casa și să îngrădească grădina, contele, neconstatând niciun folos de pe urma lor, a început să-i priveze de ajutorul său
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
le vadă. De asemenea, doi frați au ajuns într-o zi foarte obosiți la un convent al Ordinului; deoarece lipsea berea, guardianul, la sfatul bătrânilor, a făcut rost de o ploscă pe datorie, însă frații conventului, care le făceau companie oaspeților, nu beau din ea, chiar dacă din dragoste se prefăceau că beau. 9. Adăugire. Înainte de constituirea definitivă a Ordinului, frații obișnuiau să se adune în fiecare zi pentru a conversa și a bea împreună, cei care doreau, și țineau capitul în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
iar fratele Ugo, guardian, eu am văzut niște frați care beau o bere atât de amară, încât unii preferau apa și mâncau acel tip de pâine care se cheamă «turtă». De asemenea, lipsind pâinea, în prezența aceluiași ministru și a oaspeților din casă, de multe ori am mâncat pâine de orz. Conversația a II-a PRIMA EXPANSIUNE A FRAȚILOR 10. Când au ajuns așadar la Londra, cei patru frați amintiți mai sus s-au dus la frații predicatori și au fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
foarte evidentă în cazul infirmeriei din Oxford, ce fusese construită într-o manieră atât de sărăcăcioasă, încât înălțimea zidurilor nu o depășea cu mult pe cea a unui om, iar până în vremea fratelui Albert casa nici măcar nu avea chilii pentru oaspeți. De asemenea, el a schimbat zidurile de lut din dormitorul de la Londra cu ziduri de piatră, lăsând acoperișul așa cum era. Sub conducerea fratelui Albert a fost mutată locația așezămintelor din Northampton, Worcester și Hereford. 59. Diferite măriri de spații ocupate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de ei cu o legătură inefabilă. Într-adevăr, i-a considerat conformi voinței sale în orice propunere ce urmărea desăvârșirea, dispuși să îndure temnița și exilul împreună cu el pentru reforma Ordinului. 97. Fratele Albert a stabilit ca în casele de oaspeți să se respecte mereu tăcerea la masă, în afara cazului în care ar fi fost prezenți frații predicatori sau frați din alte provincii. A voit de asemenea ca frații să poarte rasele vechi deasupra celor noi din umilință și pentru ca cele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost ascultat. Guvernatorul orașului Parma, Gerard de Corregio, numit de’ Denti [cel al Dinților], fiindcă avea dinții mari, a venit personal cu unii cavaleri la conventul fraților pentru a-l vizita pe fratele Elia. Acesta stătea în camera unde mănâncă oaspeții, adică străinii, așezat pe un pat cu pernă, și avea în fața sa un foc mare, iar pe cap purta o beretă de tip armean. Nici măcar nu s-a ridicat atunci când guvernatorul a intrat și l-a salutat, așa cum am văzut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Ioan s-a reîntors la papa ce îl trimisese (p. 443-444). 43. Pe vremea când fratele Ioan din Parma era lector la Napoli, înainte de a fi ministru general, trecând o dată prin Bologna și stând la masă în sala de oaspeți împreună cu însoțitorul său și cu alți frați aflați în trecere, au intrat câțiva frați și l-au ridicat cu forța de la masă pentru a-l conduce să mănânce în sala de mese a bolnavilor. Dar el, văzând că însoțitorul său
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Parma, ministrul general, voia într-adevăr ca, atunci când se ducea într-un convent al fraților minori într-o situație neprevăzută, frații cei mai săraci sau toți frații împreună, sau pe rând, să mănânce cu el, atâta timp cât rămânea în sala de oaspeți (adică până când mergea în refectoriul comun ca să mănânce, lucru pe care mereu îl făcea după ce se odihnea puțin în urma călătoriei obositoare, dacă se oprea pentru o perioadă de timp în acel loc), pentru ca venirea sa să fie pentru ei o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
baie fierbinte, să beau un ceai și să mă culc cât mai repede. De unde atâta noroc? În timp ce-mi luam bagajele de pe banda rulantă, gazda mea m-a informat că rezervase o masă pentru noi și pentru Încă doi oaspeți la un restaurant pretențios din oraș. „Este unul dintre cele mai bune din Europa”, mi-a explicat el. Nedorind să-l supăr, am afișat un entuziasm politicos. Prezentarea contează! În seara aceea, Împrospătat de un duș rapid și cu forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
aprinsă, ceea ce conferea locului un aspect monastic. Chelneriiă câțiva pentru fiecare masă Ă erau Îmbrăcați În smochinguri și aveau un șervet alb pus pe un braț. Fiecare dintre ei, după cum am descoperit, era un specialist capabil să-l ajute pe oaspete să aleagă. Din câte țin minte, mâncarea a fost excelentă. Totuși, ceea ce-mi amintesc foarte bine este prezentarea nemaipomenită a fiecărui fel de mâncare servit. Începând cu felul Întâi și terminând cu platoul de fructe și brânzeturi, totul era
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
artă mai sigură pentru a câștiga favoarea oamenilor decât aceea de a-i salva"220. Și pentru a-și demonstra afirmația, Ovidiu apelează la o listă de personaje mitologice, pe care toată lumea îi vorbește de rău pentru cruzimea acestora față de oaspeții lor, mai ales; și la alții pe care toți îi laudă și-i binecuvânteză pentru bunătatea și pentru ospitalitatea lor generoasă. Din prima categorie îi citează pe: Antiphates, regele lestrigonilor, de a cărui ferocitate antropofagă s-au salvat cu greu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fericiți”). În spațiul euforic al luncii apare un spațiu mai redus unde incertitudinile, dacă mai există, dispar cu desăvîrșire: poiana tăinuită. Lunca este un univers de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista la un recital de gală. Tot ce are natura mai de seamă participă la o reuniune mondenă a cărei vedetă este privighetoarea. Tablou alegoric, antropomorfism fastuos. G. Călinescu găsea poemul conceput pe o idee falsă. Retorica peisajului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din poiana tăinuită are rostul, justificarea lui. Arghezi, reluînd acest lirism al miniaturalului, Îi va da o dimensiune cosmică. Lucrurile neînsemnate au În poemele lui o „țandară de lumină” care le leagă de marele univers. Mai săracă, mai convențională, imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Matinalul din natură (primăvara Însăși fiind o dimineață a naturii) este văzut de Alecsandri ca o desprindere de inerția nopții și, În genere, o eliberare (care ia forma vaporizării) de inerția materiei. Spațiul liric se deschide, În orice caz. Primește oaspeți. Natura redevine simpatică, receptivă, loc agreabil de plimbare. Promenada (micul voiaj liric) este o anticipație, o promisiune a călătoriei la care poetul a visat, iarna, În intimitatea cabinetului. * Lui Alecsandri Îi place să iasă și „În faptul zilei”. Contemplația este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]