18,249 matches
-
aer, cu celălalt soldat cu chipiul tras pe ochi, care dormea sub un copac. Iar câteva imagini mai departe, puteau fi iarăși văzute schelete vii în pijamalele vărgate, ochi măriți de suferință, trupuri goale, descărnate, care nu mai aveau nimic omenesc. Vocea din off începea să adune cifre: întârzierea acumulată de soldații aceia trândavi, numărul victimelor care ar fi putut fi salvate... Existau în filmul ăsta câteva găselnițe tehnice. La un moment dat, ecranul se împărțise în două. În jumătatea din dreapta
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ochii mei un soi de admirație... În clipa aceea, mi-am amintit din nou de soldat. Înconjurat de camarazi, se oprea la marginea a ceea ce fusese cu siguranță un râu îngust, transformat acum într-o apă stătătoare, astupată de rămășițe omenești și de cadavre. După câteva clipe de șovăială, intra în lichidul brun la culoare, ceilalți îl urmau, se cufundau apoi până la piept și ieșeau din nou la suprafață, acoperiți de o spumă lipicioasă. Și începeau să alerge spre șirurile de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o detașare amară și înțelegea totul. Pricepea că toți cei care vorbeau în sala aceea despre milioanele de victime, despre căință, despre datoria memoriei, mințeau. Nu că victimele acelea n-ar fi existat. Soldatul încă mai păstra urme de rămășițe omenești lipite de mâini, de cutele tunicii. Dar la vremea martiriului și a morții lor, fiecare dintre ele avea un chip, un trecut, un nume pe care nici măcar înmatricularea tatuată la încheietura mâinii nu izbutise să-l șteargă. Acum, ele erau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
toată ființa, sunt eu, Cititorule, cel ce vibrează în tine. MIGUEL DE UNAMUNO Stadiul actual al istoriegrafiei, rolul pe care îl joacă în universul științelor umaniste, în însăși stabilirea celor mai de seamă puncte pe harta întâlnirilor și a apropierilor omenești, mă obligă să angajez cercetarea având în vedere marile probleme cu care se confruntă astăzi popoarele lumii. Am pornit de la ideea că avem nevoie de comunicare, că lumea nu poate fi înțeleasă fără permanența dialogului, fără descoperirea valențelor universale ale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu privire la studiile istorice, sistem din care reținem, mai mult ca orice, necesitatea absolută de a judeca istoria având întotdeauna în fața ochilor liniile imaginare care străbat întreaga dezvoltare a oamenilor. Rezultatul ultim al cercetărilor sale arată legăturile dintre faptele și gândurile omenești de pretutindeni și din toate timpurile, convergențele multiple dintre culturi. Prin studiile lui Victor Papacostea, reunite în volumul Civilizație românească și civilizație balcanică, a dobândit continuitate ideea de specificitate întruchipată de istoria Europei de SudEst, idee exprimată odinioară nu numai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
s-ar putea deduce, mai mult sau mai puțin, europenitatea culturii acestei zone, ci voi aborda întregul prin intermediul izvoarelor ori al surselor bibliografice de primă mână care mi-au favorizat numeroase reflecții asupra perioadelor istorice marcând medievalitatea și modernitatea vieții omenești. Aș dori să depășesc, pe cât posibil, acea perimată compartimentare pe specialități, caracteristică universităților medievale și moderne, criticată de Curtius acum câteva decenii, neexclusă nici până azi. Metoda analitică nu va face altceva decât să conducă spre dezvoltarea materialelor și spre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se rănește pe sine și îi rănește și pe alții fără încetare, din cauza lipsei vederii, tot așa, în ceea ce privește adversitățile dintre oameni, fiecare, pe măsura ignoranței sale, își pricinuiește lui însuși și altora rele care apasă greu asupra indivizilor din neamul omenesc. Dacă ar stăpâni știința, care este pentru ființa umană ceea ce este facultatea de a vedea pentru ochi, ar fi împiedicați să-și facă rău lor înșiși și altora; căci cunoașterea adevărului face să înceteze dușmănia și ura și îi împiedică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înțelesul, recunoscut sau presimțit, al Ideii Marsilio Ficino urmărea cu deosebire ideea, tendințele sale fiind, fie să „facă” religia filosofică, în De Christiana religione, fie să „facă” filosofia religioasă, în Theologia platonica. Așadar, principalul scop mărturisit era să determin mintea omenească, ce nu cedează lesne doar autorității legii divine, să se lase convinsă de argumentele pe care le aduce filosofia lui Platon în ajutorul religiei, pentru ca în acest mod cei ce separă filosofia de credință să fie convinși că „rătăcirea” lor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai mari pângăriri aduse lui Christos, decât să tolereze cea mai ușoară aluzie la papă sau la împărat, îndeosebi atunci când interesul lor bănesc e în joc. Oare, rogu-vă, acel care, fără să atace pe nimeni personal, mustră întreg neamul omenesc, pare că ia în zeflemea sau mai degrabă povățuiește (pe alții) și-i previne? Sub câte nume nu m-aș fi ironizat atunci pe mine însumi! Apoi, acela care nu cruță nici o categorie de oameni, acela arată că e mâniat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
i se spune îndeobște). În această privință, dacă am vrea să susținem că lămuririle noastre vor fi ferite de orice pată și greșeală, fără îndoială că am putea fi pe bună dreptate învinovățiți că încălcăm întru totul hotarele prescrise cunoașterii omenești. Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privință desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
drept, însă și să lăudăm fapta bună, chiar și a celui mai mare vrăjmaș al nostru” scria Cantemir în Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, iar despre științele respectate la turci el spunea următoarele: „Toată variata desfătare a înțelegerii și ingeniozității omenești și noțiunea căreia cu un termen general îi spunem știință, se numește în limba arabă ilm. Cât de vechi este la ei orice fel de știință ne arată îndeajuns înseși cunoștințele și indicațiile vechilor greci, căci chiar grecii spun că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
jertvele luminării...”. Și, grăitor este faptul că el acționează în acest sens. Volumele lui îmbină moștenirea trecutului cu tendințele pedagogice ale epocii, arătând că nimic nu-i este indiferent, de la cultivarea limbii materne și înfăptuirea unității poporului, până la „fericirea soțietății omenești” depinzând de cantitatea și calitatea cunoștințelor, de valoarea și progresia comunicării. Abecedar, 1824; Chiemare la tipărirea cărților românești, 1821; Gramatica românească, 1822; Ortografia sau direapta scrisoare... limbii românești, 1818 sunt tot atâtea opere care susțin viitoarea rapidă ascensiune. Același Diaconovici
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de tip masonic n-au putut salva Europa de la cascada de revoluții și războaie. Neputința nu este doar de natură rațională, ci și instinctuală. De asemenea, o anumită dispoziție nativă a sufletului micșorează sau mărește capacitatea de deplasare a vehiculului omenesc. Se mai adaugă senzațiile create de natură, de semeni, de ceea ce ne înconjoară. Mecanism fin, interiorul le percepe, le prelucrează și, într-un târziu, elaborează o idee, o ipoteză, o concepție. De unde și subiectivitatea, să-i spunem, nota personală care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
culturii, așa cum mulți cercetători, deși cu o tehnică și cu un instrumentar de lucru ireproșabile, riscă să afirme. Istoria culturii are implicații extraordinare la toate nivelele de exprimare. Ea este un suport temeinic, deoarece vorbește de dăinuirea vieții și creației omenești. Nu degeaba cartea tezaurizează conținutul ei. În expoziția de istorie modernă a Muzeului Unirii din Alba-Iulia se află o foarte reușită schiță a drumurilor parcurse și a contactelor stabilite de cărturarii blăjeni cu centrele de cultură de pe întreg spațiul românesc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1942, 1889, 1630 etc. Acest istoric mai detaliat poate figura într-o casetă separată, dar în nici un caz nu va deveni principalul mesaj al articolului. b) Proximitatea spațială. O mașină se izbește de un stâlp, neînregistrându-se pierderi de vieți omenești. Cu siguranță că acest accident va deveni subiectul de discuție al celor care locuiesc pe strada cu pricina. În alt cartier sau în alt oraș, accidentul nu va stârni nici un interes. Un accident cu cinci morți, petrecut la Ploiești, va
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de oameni într-un spațiu în care oricine ar fi jurat că nu pot încape mai mult de zece. Am dormit la etuvă, pe rogojini putrede, alături de pușcăriași pe care se plimbau ploșnițe enorme, pline de sânge, înaintând pe trupurile omenești asemenea unor tancuri [...] Mărturisesc însă că nu am avut niciodată curajul să gust mâncarea deținuților, deși nici înainte nu fusesem răsfățat de soartă și nici eu nu sunt prea pretențios. Mi-au povestit vechii pușcăriași câte zile au răbdat de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a cititorului. Chiar și lecturând un text de mici dimensiuni, vom constata că nu mai ținem minte aproape nimic din început. Iată de ce câteva propoziții rezumativ incitante vor reactiva memoria cititorului, oferindu-i în plus un chapeau capabil să stârnească omeneasca noastră curiozitate. 4.3.7. Conectori sau elemente de tranziție Fiecare ziarist își construiește, de-a lungul timpului, propriul stil și propriile procedee de relansare a discursului, a unei noi idei. Extrem de vizibili și de necesari sunt conectorii argumentativi: pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
portret. Vânzătorii ambulanți nu au putu fi stârpiți. Murdari, flămânzi, rupți, plini de hotărâre disperată. Peste ei se turnase în aceeași retortă, între aceleași trotuare, corpul gardienilor municipali. Vlăjgani zdraveni, bine îmbrăcați, obtuzi, fără nici un fel de înțelegere pentru suferința omenească. Era serul menită să anihileze invazia microbiană a vânzătorilor ambulanți. Strâmbi, pociți, dezbrăcați, roși de mizerie, ei au fost,ai tari, au rezistat la toate asepticele societății [...]. La capătul Căii Văcărești, o femeie bătrână, cu fața stafidită, brăzdată de dungi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
valori. Întreaga cultură, ca și modul de a ajunge la ea, se reconfigurează odată cu apariția acestora. Procesul învățării este sprijinit (tutelat) prin noile instrumente de amplificare cognitivă. De fapt, ele sunt un fel de prelungiri ale funcțiilor psiho-mentale sau somatice omenești: polimorfism senzorial, interactivitate maximală, putere memorială extensivă, exploatarea combinată a surselor de cunoaștere, posibilități infinite de manipulare și conexiune simbolică, retroacțiune inversă, permisivitate la real și la imaginar. Este o supraumanitate, un efect al proiectării năzuințelor noastre dintotdeauna. Defectele lor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ființări multiple. De regulă, ceea ce este mai artificial, mai „construit” de om, se poate apropia sau pune în acord (cunoașterea, economicul, politicul, administrativul, strategicul etc.), iar ceea ce este mai natural, mai apropiat de profunzimile spirituale ale ființei (credința religioasă, mentalul omenesc, limba, arta etc.), rămâne netrasmutabil prin înrădăcinarea acestora în experiențe felurite, potențial infinite. Așadar, spațiul european se cere a fi creionat dintr-odată unitar și plural, monolitic, dar și divers, asemănător, dar și diferit, pornind de la statutul și funcționalitatea pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
transmisie prin care omenirea „își continuă viața prin alte mijloace decât viața” (Stiegler, 1994), prin diverse sisteme de captare a semnificațiilor, de conservare și de reactualizare. Suportul mediatic funcționează asemenea unor „proteze tehnice” (Merzeau, 2002), care prelungesc funcțiile facultăților strict omenești, adăugând programului genetic individual sau memoriei sociale noi deprinderi cerute de noile ipostaze de intermediere. Structurile tehnice actuale accentuează anumite fațete ale cunoașterii, restructurând înseși reliefurile savoir-ului. Aceste structuri „formatează” într-un chip specific însăși realitatea la care face trimitere
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
având în vedere că apar tot mai mult activități „nomade”, realizate pur și simplu în spațiul domestic. Pretextul existenței acestui univers îl constituie eficacitatea și fuga de materialitate. Automatele informatice au ajuns la performanțe de neimaginat și incomparabile cu mintea omenească. Dacă introduci în mașină tot ce trebuie și cum trebuie, atunci ești sigur că poți face orice fel de injoncțiune, de sortare, de ierarhizare, de „scurtcircuitare” a ceea ce este depozitat. Totodată, acest imens rezervor de date nu ocupă spațiu, nu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
posibile: adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale sau intelectuale); adaptarea socială (modalități de comunicare interpersonală); adaptarea estetică tehnici de expresie corporală); adaptarea educativă (educația fizică, antrenamentul sportiv etc.). II Aspecte generale privind învățarea motrică Cea mai mare parte a comportamentelor omenești sunt rezultate ale învățării. De aceea, preocupările oamenilor de știință pentru clarificarea unor aspecte legate de procesul învățării, au fost constante de-a lungul timpului. Fiecare dintre cercetători a încercat să definească acest proces, în funcție de descoperirile obținute pe baza experiențelor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
domenii de activitate umană, inclusiv în activitatea sportivă. Problema matematizării științelor este în fond un proces istoric natural care are ca temei faptul că, în raport cu alte științe, matematica oferă posibilitatea de sintetizare maximă a valorilor pe care le concentrează cunoștințele omenești. Sigur, problema matematizării științelor poate fi studiată și din punct de vedere filozofic, dar în ceea ce ne privește este bine să rămânem la câteva idei de bază: diversificarea accentuată a științei și tehnicii, cu alte cuvinte constituirea în timp a
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
obținere, transmitere, -eventual stocare-, prelucrare și utilizare a informației. Ea a apărut ca rezultat al tendinței de a subordona funcționarea mașinilor unor principii noi, analoage celor ce guvernează activitatea organismelor vii, în particular a omului și în special a creierului omenesc, forma cea mai organizată a materiei. Cibernetica a fost fundamentată ca știință, relativ recent, de către savantul american Norbert Wiener, odată cu publicarea în 1949, a cărții sale: „Cybernetics”, Ed.J.Wiley, New York, 1949. Cibernetica poate fi împărțită în două mari părți: cibernetica
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]