7,850 matches
-
o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, prin transformarea Corpului IV Armată întărit cu Divizia 2 Cavalerie și unitățile aflate în dispozitivul de acoperire a frontierei de pe Carpații Orientali. La intrarea în război, a fost comandată de generalul de divizie Constantin Prezan. Armata de Nord a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, între 14/27 august 1916 - 1/13 decembrie 1916, participând la două operații de nivel strategic
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
1 batalion din Divizia 71 Infanterie austro-ungară, în valea Oituzului. Raportul de forțe era unul net favorabil părții române: În prima etapă a ofensivei au acționat grupurile de acoperire, misiunea lor principală fiind de a asigura deschiderea trecătorilor din Carpații Orientali și crearea condițiilor favorabile pentru afluirea și concentrarea grosului forțelor armatei. Efectivele aflate la dispoziția Armatei de Nord au fost în această etapă au fost de 41.000 de militari, reprezentând 38% din prevederile de război (107.948 militari). Divizia
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
mari de piatră legate între ele cu scoabe de fier. În localitate au fost aduși, din Asia Mică, Crimeea și din alte centre cucerite de către tătaro-mongoli, specialiști în toate domeniile gospodăriei, aceștia refăcând „orașul” cucerit într-un centru cu aspect oriental. Cetățuia mai veche din pământ și lemn a fost nivelată, iar pe ruinele ei s-a construit o cetate nouă, din piatră. În erau construite clădiri timpice pentru localitățile Hoardei de Aur: o moschee, un mausoleu, caravansaraie și băi de
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
mai veche din pământ și lemn a fost nivelată, iar pe ruinele ei s-a construit o cetate nouă, din piatră. În erau construite clădiri timpice pentru localitățile Hoardei de Aur: o moschee, un mausoleu, caravansaraie și băi de tip oriental, ultimele, pavate cu armură și având un sistem de încălzire cu tuburi plasate sub podea prin care trecea aerul cald. Luxul locuințelor descreștea pe măsură descrește și sărăcia se afirma pe măsura îndepărtării de centrul așezărilor. În zonele periferice se
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
ploaia, muntele ), descrierea fulgerului, deșertului. Mulțimea comparațiilor oferă poeziei sale o nesfârșită bogăție de imagini care se succed cu mult dinamism.” „În periada modernă, "diwan"-ul lui Imru’al-Qays s-a bucurat de o atenție deosebită din partea cercetătorilor occidentali și orientali. În 1837, bazându-se pe manuscrisul culegerii întocmite de Al-Asma’i, de Slane publica la Paris o primă variantă a "diwan"-ului conținând 28 de poeme. În 1870, Ahlwardt scoate la Londra o nouă ediție, conținând 68 de piese, reproducând
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
ediții etc precum și arhiva muzicii israeliene, creată în 1988. În 1959 Academia a s-a extins intr o clădire suplimentară, Beit Hillel de pe strada Balfour din Ierusalim Începând din 1942 Edith Gerson-Kiwi, etnomuzicolog, specialistă în muzica etnică a comunităților evreiești orientale din Palestina, sau Eretz Israel,a predat aici istoria muzicii. Cu încurajarea lui Emil Hauser ea a înființat Arhiva fonografică a Institutului local de folclor și etnologie și o colectie de instrumente muzicale etnice. În 1965 Hassia Levy-Agron, una din
Academia de Muzică și Dans din Ierusalim () [Corola-website/Science/333808_a_335137]
-
sub asediul armatei a VIII-a ruse. învinsese prima tentativă germană de capturare a Varșoviei în . Comandamentul rusesc era divizat pe tema felului în care se pot capitaliza aceste succese recente. Marele duce Nikolai Nikolaevici favoriza o ofensivă în Prusia Orientală, în timp ce șeful statului major, , susținea o ofensivă în Silezia. Paul von Hindenburg fusese recent numit comandant al Puterilor Centrale pe Frontul de Est. Hindenburg interceptase rapoarte rusești privind propunerea de invazie a Sileziei și a găsit o oportunitate de a
Bătălia de la Łódź (1914) () [Corola-website/Science/333826_a_335155]
-
prima țintă a Rusiei), von Hötzendorf a considerat că singura sa șansă este o victorie rapidă. El sperase și că Germania se va alătura ofensivei sale în Polonia, dar speranțele sale au fost deșarte, întrucât Germania a desfășurat în Prusia Orientală o armată mică, cu ordine exclusiv defensive. Astfel, armatele I și a IV-a austro-ungară au început să înainteze în Polonia fără susținere germană clară. La început, ele s-au confruntat, respectiv, cu armatele rusești a IV-a și a
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
avut în Israel un mare succes. I s-au decernat mai multe premii, între care premiul pentru regie la Festivalul de filme de la Taormina și premiul juriului la Festivalul de cinema de la Tokyo. În 2005 Nesher a realizat filmul documentar „Oriental”, închinat procesului încheierii Acordurilor de la Câmp David dintre Israel și Egipt, atît din perspectiva politică cât și din cea a relațiilor personale dintre protagoniști. Filmul Sodot (Secrete) din 2007, în care regizorul colaborează din nou cu fosta lui partenera de
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
Marenne provenit din Franța Regelui Soare) este considerată de Perpessicius drept o alegere inspirată, determinând o comparație între starea de dezvoltare social-politică a țărilor occidentale (cunoscută din romanele de aventuri ale lui Alexandre Dumas) și starea de înapoiere a țărilor orientale. Criticul sus-menționat evidențiază prezența umorului în scrierea sadoveniană, care contribuie la obținerea unei perspective mai blânde asupra stării social-economice a Moldovei, contracarând drama înapoierii țării prin descrierea bucuriei de viață a oamenilor. Mai multe momente din timpul călătoriei prin Moldova
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
în formarea culturii etnice a poporului georgian și a subgrupelor sale. Regatul Colchidei a contribuit la dezvoltarea statului georgian medieval, în urma unificării sale cu regatul Iberiei, sau Karthili. Termenul „” este folosit pentru desemnarea mulțimii vechilor triburi care viețuiau pe coasta orientală a Mării Negre. Puterea sa și aceste structuri statale, deja spre mileniul al II-lea î.Hr., au jucat un rol activ în Asia Mică. Potrivit mitologiei grecești, Colchida este regatul lui Eete și al Medeei și destinația argonauților, sau chiar și
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
de către romani, astăzi Suhumi), pe malurile Pontului Euxin, Sarapana (actualul Șorapan), Phati (actualul Poti), Pityus (actualul Pițunda), Apsaros (astăzi Gonio), Surium (astăzi Vani), Archeopolis (astăzi Nokalakevi), Macheiresis și Cyta, numită și Cutatisium (actualul Kutaisi), locul tradițional al nașterii Medeei. Regiunea orientală a Mării Negre adăpostea în Antichitate o cultură foarte dezvoltată, „cultura colchică”, vecină culturii kobane, care s-a dezvoltat spre epocii de mijloc a bronzului. Cel puțin în câteva părți ale Colchidei, procesul de urbanizare pare să fi avansat încă de la
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
numită mai târziu Sebastopolis, iar astăzi Suhumi. Al doilea regat al Colchidei (secolul al VI-lea î.Hr. - secolul I î.Hr.) este privit ca fiind primul stat georgian, iar termenul „colchic” era deja folosit pentru desemnarea triburilor care trăiau pe malurile orientale ale Mării Negre. Potrivit profesorului și specialistului în istoria Caucazului, Kiril Tumanov / Cyrille Toumanoff: Prin anul 330 î.Hr., acest regat este eliberat de perși de către Alexandru cel Mare (336 î.Hr. - 323 î.Hr.) și, cu nașterea dinastiei Pharnabazizilor (care a durat până în
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
națiuni pe ianuarie 2015 <onlyinclude> Tragerea la sorți pentru a doua rundă va avea loc pe 11 aprilie 2015 Tragerea la sorți pentru a treia rundă a avut loc pe 12 aprilie 2016, la ora 16:30 MST ( ), la Mandarin Oriental Hotel în Kuala Lumpur , Malaezia. Tragerea se bazează pe clasamentul mondial FIFA din aprilie 2016 (prezentate în paranteze de mai jos). Cele 12 echipe sunt puse în 6 urne:
Calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2018 (AFC) () [Corola-website/Science/333154_a_334483]
-
Curtea cofetăriei din Mangalia" (1927-1929) și peisaje ca "Peisaj dobrogean / Peisaj cu case". Nicolae Dărăscu (1883 - 1959) a pictat și în acuarelă peisaje din Saint-Tropez, precum și acuarelele "Peisaj din Vlaici/Peisaj cu dealuri", "Peisaj/Peisaj panoramic", "Peisaj dobrogean/Peisaj citadin oriental". Lucian Grigorescu (1894 - 1965) a pictat "Case în port (Martignes)" (1931-1933) Iosif Iser (1881 - 1958) a pictat "Două spaniole" (tehnici combinate), și numeroase scene din Dobrogea: "Case tătărești/ Compoziție cu case", "Turci la cafenea/Interior cu personaje", "Curse de cai
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
1931-1933) Iosif Iser (1881 - 1958) a pictat "Două spaniole" (tehnici combinate), și numeroase scene din Dobrogea: "Case tătărești/ Compoziție cu case", "Turci la cafenea/Interior cu personaje", "Curse de cai în Dobrogea / Scenă de gen în peisaj", "Peisaj dobrogean/Peisaj oriental". Gheorghe Petrașcu (1872 - 1949) a pictat " Natură statică cu mere",(1931) Ștefan Popescu (1872 - 1948 a pictat "Peisaj din Filipoiu", "Peisaj cu geamie". O foarte cunoscută acuarelă în România este "Inundația II" de Joan Miró. Acuarela, de 57 x 46
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
Frontul de Est în timpul Primului Război Mondial. Din cauza grabei în care a fost executat atacul german, armata rusă a ieșit victorioasă. La izbucnirea războiului, ordinele lui erau foarte stricte și clare: pe care o comanda trebuia să rămână pe poziție în Prusia Orientală, fără a încerca vreo acțiune ofensivă, întrucât toate eforturile germane trebuiau concentrate pe Frontul de Vest împotriva Franței, conform Planului Schlieffen. În plus, în cazul în care rușii își cresc presiunile, el era autorizat să se retragă până la Vistula, abandonând
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
a încerca vreo acțiune ofensivă, întrucât toate eforturile germane trebuiau concentrate pe Frontul de Vest împotriva Franței, conform Planului Schlieffen. În plus, în cazul în care rușii își cresc presiunile, el era autorizat să se retragă până la Vistula, abandonând Prusia Orientală. Armata a VIII-a era formată din patru corpuri: (Hermann von François), (August von Mackensen), () și (), plus , în fața () și a Armatei a II-a ruse (). Rușii se bucurau de un considerabil avantaj numeric, dar erau limitați de deficiențe importante în
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
în luptă, să se transfere prin superioara rețea germană de transport pe Frontul de Est, unde să lupte cu rușii. Această concepție a stat la baza . Destul de rapid însă, Rusia a reușit să se mobilizeze pentru o invazie în Prusia Orientală. Orice invazie a Prusiei ar fi fost o importantă lovitură dată moralului germanilor, dar și un progres în situația strategică de ansamblu, dat fiind că Prusia (inclusiv zona sa de est) fuseseră inima istorică a Imperiului German. Desfășurarea de trupe
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
de ansamblu, dat fiind că Prusia (inclusiv zona sa de est) fuseseră inima istorică a Imperiului German. Desfășurarea de trupe a germanilor la izbucnirea războiului lăsase doar cele 10 divizii ale Armatei a VIII-a, condusă de generalul în Prusia Orientală, în timp ce rușii au reușit să mobilizeze , condusă de generalul și Armata a II-a, condusă de generalul . Ele au pătruns în Prusia Orientală în zilele de 7-9 august. , dată între armatele rusă și germană la 17 august 1914, a fost
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
în grabă, armata rusă a ieșit victorioasă. Germanii au fost obligați să se retragă, probabil cu intenția de a încerca oprirea înaintării rusești în Mazuria, sau chiar de a se retrage până pe Vistula, ceea ce ar fi însemnat abandonarea ieșindului Prusiei Orientale. Aceasta s-ar fi potrivit cu planurile dinaintea izbucnirii războiului, ca pe pozițiile acestea să se retragă germanii dacă rușii sunt mai puternici. Indiferent de pregătiri, germanii nu puteau însă lăsa capitala prusacă, Königsberg, să cadă în mâinile rușilor. Valoarea morală
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
dezastru pe plan intern, în afara ramificațiilor strategice. De asemenea, era foarte probabil ca rușii să folosească avansul astfel câștigat pentru a copleși apărarea germană statică. Pe scurt, germanii trebuia să replice imediat și să-i îndepărteze pe ruși din Prusia Orientală. , șeful Statului Major german între 1906 și 1914 l-a înlocuit pe Prittwitz cu Paul von Hindenburg (revenit de la pensie) la 22 august. Hindenburg, împreună cu șeful său de stat major, formidabilul Ludendorff, au abordat criza din Prusia Orientală foarte diferit
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
din Prusia Orientală. , șeful Statului Major german între 1906 și 1914 l-a înlocuit pe Prittwitz cu Paul von Hindenburg (revenit de la pensie) la 22 august. Hindenburg, împreună cu șeful său de stat major, formidabilul Ludendorff, au abordat criza din Prusia Orientală foarte diferit de Prittwitz, care a intrat în panică atunci când rușii au pătruns în Prusia Orientală. Spre deosebire de Prittwitz, Hindenburg și Ludendorff au hotărât să treacă în ofensivă și să încercuiască una dintre armatele inamice. După planurile colonelului , șeful adjunct de
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
cu Paul von Hindenburg (revenit de la pensie) la 22 august. Hindenburg, împreună cu șeful său de stat major, formidabilul Ludendorff, au abordat criza din Prusia Orientală foarte diferit de Prittwitz, care a intrat în panică atunci când rușii au pătruns în Prusia Orientală. Spre deosebire de Prittwitz, Hindenburg și Ludendorff au hotărât să treacă în ofensivă și să încercuiască una dintre armatele inamice. După planurile colonelului , șeful adjunct de operațiuni al lui Prittwitz, ei au ales să trimită opt divizii împotriva lui Samsonov în bătălia
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
bătălia de la Tannenberg, soldată cu peste 90.000 de prizonieri și 70.000 de morți și răniți. Armata a II-a a fost distrusă și Samsonov s-a împușcat. În , germanii au obligat Armata I să se retragă din Prusia Orientală. Invazia a fost un greu eșec pentru ruși, eșec urmat de considerabila în anul următor, inclusiv capturarea Varșoviei. Criza produsă în Înaltul Comandament German de neașteptata înaintare rusească a obligat însă la trimiterea a două corpuri de armată și a
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]