8,290 matches
-
să le povestesc balada, pentru a comenta după aceea învățămintele care se pot trage. Miorița nu se explică. Miorița se trăiește... Așadar jucăm noi ce jucăm și, la un moment dat, Marie-Christine, mai în glumă, mai în serios - prinsă de patima jocului -, izbucnește: Dar bine, tată, tu joci sistematic împotriva mea! Da, zic eu firoscos, joc împotriva ta, pentru că tu ai armate mai numeroase și mai puternice și ameninți să cucerești teritorii mai multe. Ai ocupat Afghanistanul, ai baze puternice în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Interpretează orice comentator TV agreat ce răspunde pe mobil la acea oră. ora 06:00 - „Bărbați la cratiță“ - emisiune de dres cu ciorbă de burtă și zeamă de murături. Începe o nouă zi. iulie 2004 Bolovanul idolatriei Timișoara iubește cu patimă, dar nu prea are ce. Soiul aclimatizat de la Bragadiru se încăpățînează să nu rodească pe pămînt violet. Suporterul bănățean are, la o primă estimare, o oarecare distincție față de omologul său de pe gradenele Regatului. El respiră mai occidental și, pe cale de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
monahismului athonit; ambele propun însă asumarea "renașterii" omului în trupul lui Iisus. Pentru această împlinire, este recomandată rugăciunea, ca modalitate purificatoare de cunoaștere. În termenii lui Platon, gândirea intelectuală (noēsis) se eliberează − prin influența Sfântului Duh, adaugă isihasmul −, și de patimile trupului, și de gândirea discursivă (diănōia) și devine cunoaștere pură, nemediată. Spre diferență însă de filosoful antic, Palamas înțelege eliberarea intelectuală drept o practică ascetică (prelucrând din textele lui pseudo-Dionisie Areopagitul și ale lui Simion Noul Teolog), prin care gândirea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
versuri anodine: Omul cât să naște... cu cât să mărește, Grija și năcazul... încă cu el crește... Te rog, o, iubite!... mai vină la noi, Să mai grăim ceva... și despre nevoi. Scrierea cea mai notabilă a lui Aaron este Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru IsăusîHăristoîs, inspirată de Der Messias al lui Klopstock. E o merituoasă operă de divulgare în versuri bine rostogolite, cu încercări modeste de a sugera paradisiacul, simfonicul, fulgurantul și sfânta veselie a duhurilor: Atunci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele mari și minunate ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim de la Anadol și ia căzuse în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea, fiind negustor, încheie "daraveri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
La fecundul preot ardelean Ioan Agîrbiceanu discutarea problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului. Autorul dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a morții. Săptămâna luminată, dramă într-un act, e copleșită de aceeași ceață sinistră, plină de sugestii (eroii au, expresionistic, nume generice), fiind vorba de înăbușirea unui muribund înainte de Înviere pentru ca să poată beneficia de grația divină hărăzită morților din săptămâna patimilor. Luca I. Caragiale (1893-1921) a tradus din Edgar Poe și a scris multe poezii verbioase, în care se zărește uneori senzația cosmopolită în felul Valery Larbaud și Blaise Cendrars. D. CARACOSTEA Critic specializat al simbolismului (afară de poetul N. Davidescu) se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Zefir care își sacrifică sângele spre a înroși trandafirii destinați unei Liane. Îl imită mai târziu, cu vulgarități, I. C. Aslan în Odinioară. MIHAIL SORBUL Piesa lui Mihail Sorbul care a stârnit la întîiele reprezentații o vie discuție e comedia tragică Patima roșie, remarcabilă prin siguranța tehnică, repeziciunea acțiunii, simplificarea personificației. Sunt numai cinci eroi (Sbilț, Castriș, Rudy, Tofana, Crina), care vin mereu pe scenă și au toți un rost fundamental. Acțiunea e limpede formulată în trei acte. Castriș, student bogat și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și latura comică, un sarcastic parazit, filozof cinic și istoric al familiei. El înveselește pe spectatori prin aforismele lui moderat paradoxale. Tofana e mai puțin intelectuală cât femeia fascinată de prestigiul cuceritorului profesional și jignită de rezistența lui. Factorul ereditar, patima roșie, adică a vărsării de sânge (strămoșul a fost hingher) motivează exterior un gest de răzbunare, suficient în sine. Rudy ar fi un banal cuceritor dacă n-ar înfățișa un accident neprevăzut în carieră. El a dat de o femeie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi un banal cuceritor dacă n-ar înfățișa un accident neprevăzut în carieră. El a dat de o femeie superioară lui intelectualicește și mai ales de o pasionalitate morbidă. Cuceritorul devine victimă. Prin acest schematism substanțial și prin rotunditatea tehnică, Patima roșie se va citi și reprezenta oricând cu mari satisfacții estetice. Versificația trudnică și dealtfel mai mult grafică, deși cu încercări lăudabile de arhaizare, îngreuiază mișcarea din Letopiseți, dramă istorică în cinci acte, ce suferă dealtfel de o încetineală structurală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piesă slabă, care, misogină și ea, ține să arate gradul de perversitate al unei femei. Mitică Popescu, comedie puțin mai sprintenă, se silește a defini pe bucureșteanul "Mitică". Mult mai dinamic e micul Act venețian, repetând în costumație situații din Patima roșie. Cellino, soi de Rudy, trece prin sudorile morții din cauza ferocității dragostei Altei, care-și ucide soțul, un fel de Castriș, sub ochii lui, spre a evita scena indignării maritale. Dar cea mai profundă operă este Danton, probabil nereprezentabilă din cauza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce patimi fără nopți și fără număr, Mă sbiciuie, mă-nvolbură, mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să fiu de-a pururi și niciodat' La mine-acasă?!... Au fost străbunii-mi hoți de cai?... Au fost ciobani pribegi, Stăpâni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n goană aș scurta, prin câmpi, șoseaua!... D. CIUREZU Originalitatea poeziilor lui D. Ciurezu stă în interpretarea haiducismului printr-un simț de sine viguros și optimist: De câte ori trec sara prin colnic Spre Golul-Drincii-n sus, la răgălii, Se vânzolesc în mine patimi vii Și pe prăsea strâng pumnul meu voinic. Chiotele și gesturile vitejești din poezia populară, convenționale acolo, sunt dezvoltate plastic, în sensul unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng pe oblânc, cu trap prelung
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și contemporanii. Așa, M. Kogălniceanu, în al său Cuvânt introductiv la cursul de istorie națională, 1843, zice: " În mine veți găsi un român, însă niciodată până acolo ca să contribuiez la sporirea romanomaniei, adecă mania de a ne numi romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii din scriitorii din Valahia." 2 Și continuă stăruind asupra acestei manii sau patimi, pe care o ridiculizează. De asemenea și A. Russo 3: "Reacția în contra apucăturii literaturii de astăzi trebuie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însă niciodată până acolo ca să contribuiez la sporirea romanomaniei, adecă mania de a ne numi romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii din scriitorii din Valahia." 2 Și continuă stăruind asupra acestei manii sau patimi, pe care o ridiculizează. De asemenea și A. Russo 3: "Reacția în contra apucăturii literaturii de astăzi trebuie să vie, de acum încă, lauda Moldovei e de a nu prea fi dat în asemenea rătăciri", lucruri scrise cel puțin în 1855
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar nu înțelege Alecsandri, când în scrisorile sale2 nu mai isprăvește cu sarcasmele la adresa politicii din Muntenia: "ăMunteniiî se agită ca niște umbre chineze pe o scenă politică imaginară... Nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturii... Meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov..." "Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginației și a bunului-simț în București"... "Capitala gheșefturilor"... "Așa-zisul centru intelectual al României (sau, mai sadea, București)"... "Bogata sărăcie de idei și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de astăzi, vom fi chemați bătrâni; vom fi giudecați nu după ceea ce am făcut, dar după ceea ce mințile strechiete or socoti că au trebuit să facem; vom fi osândiți nu după greutatea luptei și a vremei de atunce, ci după patima partizilor și după placul opiniei mulțimei..." 1. Luptele din prima jumătate a veacului al XIX-lea sunt lupte între categoriile sociale, lupte de interese sociale, din care, în vremea Regulamentului, ies învingătoare cele ale clasei boierești, cum, după 1848, vor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cher oncle? Când au trăit cineva într-un târg civilizat ca Sadagura și când este silit în urmă a veni într-o țară ticăloasă ca a noastră, contrastul..." etc. Iată și Gahița Rosmarinovici: "Iorgu . ...Ah ! nici o băutură nu poate vindeca patimile sufletești și intelectuale. Gahița (oftînd): Te înțăleg! Iorgu (apropiindu-se de ea și luînd-o de mînă): Mă înțelegi?... A! Slavă Domnului că am găsit, în sfârșit, un suflet botezat care să mă înțeleagă! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gahița Ah! quel bonheur! mă iubește! (tare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Andrei, am să vin altă dată” și din poarta gospodăriei lui am pornit înapoi pe același drum. În vara anului 1965 am vizitat pe părintele Adrian Cărăușu, paroh într-un sat din munții Maramure șului. în anul 1968, în săptămâna patimilor, am adus din Munții Maramureșului la Solca pe soacra părintelui Cărăușu care era grav bolnavă. Când s-au precipitat evenimentele din Cehoslovacia, un locotenent de securitate s-a prezentat la casa parohială din Crucea și „m-a rugat” să-l
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ridica fruntea ca oameni onorabili, pentru ca să nu-și mai poată privi mama, tata sau surorile în față. Unii dintre aceștia n-au mai putut suporta viața și s-au sinucis. Și eu, în fața calomniilor m-am gândit la sinucidere, dar patimile Mântuitorului m-au salvat de la ispita diavolului. Printre actele mele se află o scrisoare pe care o adresam fiicei mele Monica și-i ceream iertare pentru gestul de a mă sinucide. O ziaristă din Câmpulung a văzut și a scris
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pus în față oglinda, pentru ca să se vadă ei înșiși așa cum sunt și cine sunt, că sunt hoți și tâlhari. Scriu pentru tineretul românesc căzut în ghiarele diavolului care-l amăgește cu plăcerile păcatului uricios al desfrânării, cu tot felul de patimi rușinoase și degradante, distrugătoare ale vieții, cu tot felul de droguri și amăgiri viclene sub care este strivită realitatea și subminată esența vieții omenești. Scriu pentru ca oamenii politici de astăzi și de mâine să cunoască și această mișcare de redresare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și acum. în Europa, aproape toate dezordinile din societate se nasc în căminul familial și nu departe de patul conjugal. Aici, bărbații disprețuiesc legăturile naturale și plăcerile permise, cultivând gustul pentru dezordine, pentru neliniștile inimii și instabilitatea dorințelor. Agitat de patimile tumultoase care i-au tulburat ades propria locuință, europeanul se supune cu greu puterii legislative a statului. Când părăsește agitația lumii politice, Americanul se întoarce în sânul familiei unde reîntâlnește imaginea ordinii și a păcii. Aici, toate plăcerile sunt simple
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care reprezintă viitoarea casă”. La sfârșitul ceremoniei, mirele sparge un pahar cu piciorul. Semnificația este dublă: pe de o parte, susțin unii exegeți, se reiterează simbolic momentul distrugerii Templului din Ierusalim, iar pe de altă parte, paharul semnifică beția, excesul, patima, viciul, păcatul. Prin distrugerea paharului, toate relele sunt abolite. Există situații în care unele căsătorii sunt desfăcute prin divorț. Prețuirea căsătoriei și respectul pentru familiile puternice și unite sunt ilustrate și de încercarea solidară a comunității de a convinge soții
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
să plece nevindecat deplin din Dobling, lângă Viena, unde fusese internat. Eminescu a fost pentru toți ca un vânt îmbălsămat care vine să tempereze arșița prea mare a verii. El a venit atunci când spiritele tuturor erau înfierbântate, erau cuprinse de patime, și cu cânticele sale în care se concentra visul, gândul și dorința fiecărui individ a rupt coaja ce acoperea gura vulcanului, lăsând astfel ieșire liberă patimilor strânse la un loc. Și pentru acest lucru toți tinerii s-au cuprins de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]