15,863 matches
-
urmat ideea unui compromis, considerând necesare pentru nou-formata literatură română, atât subsumarea la un set de reguli estetice, afilierea la anumite modele sau crearea unor opere cu scop educativ principii clasice -, cât și cultivarea inspirației din istoria neamului și frumusețile patriei, dezvoltarea originalității, care sunt principii de factură romantică. În esență, s-a încercat o echilibrare fertilă între ancorarea în acel hic et nunc al realităților istorice presante și aspirația către eternizarea creației prin scoaterea acesteia din datele ei locale și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
gust, claritatea etc. Și cum educația presupune implicit ideea de model, Odobescu atrage atenția asupra importanței acestuia: "Cunoștința limbei în care scrie și studiul frumoaselor modeluri ale trecutului, iată ceea ce am cere de la oricare om ce ar dori se lase patriei sale un monument literar de orice însemnare." Modelele oferite sunt, desigur, din literatura antichității greco-latine căreia Odobescu îi face o extinsă apologie. Necesitatea asumării unor exemple nu este confundată, însă, de autor cu preluarea servilă a acestora, înțelegându-se perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și al personalităților provenite din democrația creștină. Astfel că, în momentul dezbaterilor privind CED, Edmond Michelet, trecut la gaullism, denunța în Le Monde din 20 martie 1954 "Europa periculoasă a apatrizilor și a tehnocraților" și chema "la rezistența vie a patriilor"16. O dură lovitură a venit din partea istoricului lyonez Joseph Hours, care participase la formarea MRP-ului. El a dezvoltat în diferite articole, care se adresau unor medii diferite, ideea conform căreia Europa supranațională ar fi o expansiune a Sfîntului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Pius al XI-lea și la condamnarea Acțiunii franceze în 1926. Binele comun suprem înseamnă binele umanității. René Pucheu citează, într-un articol din, lecția lui Maurice Blondel de la Săptămînile Sociale din Franța în 1928, în care el vorbea de "Patrie și umanitate": "Nu formează oare umanitatea un organism natural, ba chiar o solidaritate istorică, ba și mai mult, o unitate spirituală?"24. Robert Schuman făcea din unificarea europeană un exemplu pentru întreaga familie umană: "Europa unită prefigurează solidaritatea universală a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
comunități supranaționale pașnice, care să le păzească existența asumîndu-și esențialul din mesajul lor, vor da un exemplu de refuz al absolutismului statului și vor arăta astfel lumii eliberate calea unificării și a păcii". În Italia, De Gasperi, care vorbea de "patria noastră Europa", apăra necesitatea unei "autorități politice centrale" și făcea referire la Elveția ca model de organizare pentru noua Europă. El a știut să-i convingă pe partenerii săi creștin-democrați de necesitatea, după opinia sa, a promovării unei federații 29
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a știut să se folosească de flacăra naționalistă. Și în Italia catolicii se găseau pe poziții patriotice, iar episcopii îi îndemnau pe credincioși să suporte suferințele și sacrificiile 3. Războiul a oferit ocazia de a sublinia legătura dintre religie și patrie, de a reduce polemicile vechi cu Statul liberal, de a spera în desăvîrșirea Unificării grație revenirii regiunilor Trentino și Frioul, pămînturi ale creștinătății. În 1916, Filippo Meda a intrat în guvern ca reprezentant al uniunii naționale. Dar ostilitatea Sfîntului Scaun
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Creștin-Democrat Maghiar (KDNP). Acesta dorea să reia tradiția partidului lui Barankovici, dar la alegerile din aprilie nu a obținut decît 5% din voturi. El a trebuit să facă față concurenței Partidului Micilor Proprietari refăcut, a cărui deviză era "Dumnezeu, familie, patrie", și mai ales a Forumului Democratic (MDF), care reclama de asemenea valorile creștine și care, deși neomogen, conținînd o aripă naționalistă dură, a aderat, ca și KDNP, la UEDC. Marele învingător al alegerilor (40% din sufragii), șeful său, Josef Antall
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
este lungă, de la condamnații perioadei 1948-1951, la cei închiși din 1981, ca și cea a martirilor, cum ar fi canonicul Zigmunt Kaczynski, care nu a supraviețuit unui interogatoriu dur în 1953, sau Jerzy Popieluszko, care a oficiat faimoasele "Slujbe pentru patrie", asasinat în 1984 după ce fusese ridicat și torturat de membrii serviciului de securitate a Statului. Biserica întruchipa rezistența față de sistemul totalitar. Acțiunea cardinalului Stefan Wyszinski, surghiunit într-o mănăstire, între 1953-1956, rămîne de neuitat. Regimul a fost destabilizat de persistența
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o sarcină imensă. UNIUNEA EUROPEANĂ A CREȘTIN-DEMOCRAȚILOR 1) Partide membre Austria Österreichische Volkspartei Belgia Christelijk Volkspartij Partidul social-creștin Cehia Uniunea creștin-democrată / Partidul popular ceh Cipru Democratic Rally of Cyprus Danemarca Kristeligt Folkeparti Elveția Partidul popular creștin-democrat elvețian Estonia Isamaa pro Patria Franța Centrul social-democraților Germania Christlich Demokratische Union Christlich Soziale Union Grecia Nea Demokratia Irlanda Fine Gael Italia Partito Popolare italiano Lituania Partidul creștin-democrat lituanian Luxemburg Partidul social-creștin Malta Partit nazzjonalista Norvegia Kristelig Folkeparti Olanda Christen Democratisch Appel România Partidul național
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
căci datorită vestirilor făcute de prooroci au fost construite cetăți, oamenii și-ai recâștigat sănătatea, necazurile și foametea au luat sfârșit. Mai mult, se știe clar că datorită proorociilor întreg poporul iude a venit din Egipt ca să-și întemeieze o patrie în Palestina. Câtă vreme a ținut poruncile lui Dumnezeu, poporul iudeu a prosperat, în schimb când s-a depărtat de la ele a avut de ce se căi. În cazul acesta, ce nevoie avem să întrebăm câți prinți și câți oameni de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chiar în amintita conferință din 1876: "Dar tocmai fiindcă influența austriacă se prezintă ca o țesătură foarte complicată de cauze și efecte, încât fiecare individ din țara noastră trăiește sub presiunea ei, de aceea cu cât ne iubim mai mult patria și poporul, cu atâta vom trebui să ne înarmăm mintea cu o rece nepărtinire și să surescităm cugetarea, căci ușor s-ar putea să falsificăm vederea acestei călăuze destul de credincioase și să [ne] agităm cu vehemență prin întuneric, în luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să falsificăm vederea acestei călăuze destul de credincioase și să [ne] agităm cu vehemență prin întuneric, în luptă cu fantasme. Inimă foarte caldă și minte foarte rece (s.n.) se cer de la un patriot chemat să îndrepteze poporul său, și fanatismul iubirei patriei, cel mai aprig fanatism, nu oprește defel ca creierul să rămâie rece și să-și îndrepteze activitatea cu siguranță, să nimicească adevărata cauză a răului și să o stârpească cu statornicie de fier."17 Înarmat cu asemenea concepție, Eminescu procedează
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Desigur, neînțelegerile intraetnice românești, răul dinlăuntru, în diagnosticul eminescian. IV. "Cestiunea Orientului" Vremelnic, între 1856 1878, în urma Tratatului de la Paris din 18 martie 1856, decidenții europeni au făcut o mică reparație Moldovei, județele sudice ale noii Basarabii retrecând sub jurisdicția patriei de drept. E o ironie a istoriei că tocmai partea sudică, numită Basarabia, a fost retrocedată. Dar numai și pentru atât Moscova a pretins că i s-a rănit grav "onoarea", care va fi invocată ca un laitmotiv și despre
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Budapesta și Viena, poate fi visul diplomaților de la Post, dar exemplul României ar trebui întipărit în mintea popoarelor de peste Dunăre, ar trebui să li se spună că protectoratul Austriei este echivalent cu sărăcia, cu stoarcerea populațiunilor prin agenți economici fără patrie și că acelea n-ar forma decât terenul de nutrițiune al dezvoltatelor sisteme intestinale de la bursa din Viena." (Planul unei confederațiuni balcanice). Eminescu nu neagă beneficiile unei confederațiuni balcanice, dar aceasta să nu atârne de nici o putere imperială. Soluția grecească
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
într-o țară. E aceeași istorie ca și în Bucovina, numai sub alte împrejurări. Că comisarii turcești au vândut pe ruble un pământ ce nu era al lor nu e un motiv ca românii să-și vânză pe ruble pământul patriei lor străveche." Pe 22 februarie, poetul reia polemica cu Le Nord, polemică în care se angajează și ziarul rusesc Viedomosti. Citează din franceză pasaje ale scrisorii lui X., pe care le combate, cazuistic, cu documente vechi moldovenești și rusești. Propaganda
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
acestea fac ca partea morală și de drept să fie pe deplin în partea noastră. / Mai vine însă de partea noastră împrejurarea că acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimeni de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc." În acest punct, vine ideea genială a lui Eminescu, rezultată din teoria dublului binom, al datoriilor și al drepturilor, subliniată de amintiții specialiști în drept, C. Jornescu și C. Petrescu. El
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Rusiei, care nicicum n-avea de gând să ofere teritorii în Bulgaria și despăgubiri financiare, cum se iluzionau unii, inclusiv Maiorescu. "Principe, i-a răspuns Brătianu cancelarului german nu suntem o putere mare ca să putem cuceri în alte părți și patria nu se vinde, se conservă, când ți-o ia cu sila, ai o mângâiere cel puțin că nu ți-ai dat, nu ți-ai vândut țara."141 Altfel spus, România nu putea pretinde teritorii care nu-i aparțin. Surpriza e
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ar fi ieșit în câștig cedând Basarabia și primind Dobrogea: "Organul ministrului de externe vorbește de compensații suficiente. Noi am zis de la început că nu există compensații pentru Basarabia, precum nu există vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Aceste lucruri sunt sfinte, cari se pierd sau se câștigă prin împrejurări istorice, dar nici se vând, nici se cumpără, nici se schimbă."158 Refuzând ecuația confuză Basarabia-Dobrogea, Eminescu are a se lupta, de-acum încolo, cu o nouă problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și cu sânge, la coloniști ar însemna a-și atrage de la început ura populațiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice în Dobrogea ne trebuie tocmai pentru că nu sunt slave. Ele trebuie cruțate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o mai bună stare, sub o mai bună administrație. Cumcă prin aceasta slavii de acolo n-ar fi nedreptățiți se înțelege de la sine." Cu alte cuvinte, în spiritul său înalt de justiție, Eminescu pledează pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
încheierii păcii, rectificarea art. 7 din Constituție, ceea ce a contribuit esențial la armonizarea relațiilor cu autohtonii, aspect salutat și de Eminescu: "Dacă izraeliții se simt într-adevăr fii ai României și sunt devotați ei, dacă țara noastră e singura lor patrie, dacă toate sentimentele lor sunt legate de acest pământ sfânt pentru ei ca și pentru noi pentru că acoperă osemintele părinților lor, daca își iubesc patria ca și ceilalți, dacă inima lor se întristează când ea se află în nevoi, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
într-adevăr fii ai României și sunt devotați ei, dacă țara noastră e singura lor patrie, dacă toate sentimentele lor sunt legate de acest pământ sfânt pentru ei ca și pentru noi pentru că acoperă osemintele părinților lor, daca își iubesc patria ca și ceilalți, dacă inima lor se întristează când ea se află în nevoi, dacă toate acestea sunt, precum și noi suntem și noi bucuroși a crede că sunt, atuncea: Hic Rhodus, hic salta!"229. Altfel spus, evreii s-au raportat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dar dat pe mâna proaspătului general Nicolae Pleșiță (să-l "reeduce" ca la Pitești?) și, deopotrivă, pe mâna Congresului Scriitorilor (deja "reeducat"!) din acel an, cadru în care scriitorul a fost atacat, între alții, de Titus Popovici pentru "trădare" de patrie și "lipsă de talent". Goma retrăia, într-un fel, destinul lui Constantin Stere, dar agravat de circumstanțele dictaturii anticipate de poporanist în cazul unei Rusii victorioase în Europa. Iar intelighenția n-a făcut nimic să deschidă ochii politicienilor în legătură cu viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ei: „Odată cu izbucnirea războiului [Ă] a insistat să fie înrolat în armată, în ciuda unei operații de hernie care l-a scutit de serviciul militar. Știu sigur că n-a fost motivat pur și simplu de dorința de a-și apăra patria. Avea o dorință intensă să ia asupra lui ceva greu, să facă ceva diferit de o muncă pur intelectuală.“31 Wittgenstein îi comunicase hotărârea bunului său prieten David Pinsent, pe care nu-l va mai vedea niciodată. Acesta va nota
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de care se servea pentru a-și câștiga și înfăptui libertatea. Toate acele lucruri în care se puteau naște și puteau crește griji și complexe, el le abandona pur și simplu: familie, avere, apartenență la o comunitate, relații strânse cu patria. Renunța la încercarea de a se acomoda mai mult decât în modul cel mai superficial la împrejurările, obiceiurile și tendințele existente ale vieții. Tot ce era neesențial și banal nu conta pentru el: lucrurile materiale ce servesc comodității și relaxării
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de vocile pământului românesc. Dacă într-un poem întâlnim memorabilul: "Locuiesc într-un ochi de pasăre" parafrază după Locuiesc într-un cântec de pasăre de Blaga, într-o altă formulare (aceasta în Respirări) lăcașul-boltă al poetului e limba română: "O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]