9,077 matches
-
bronz erau apoi exportate peste tot, încurajând comerțul. Analiza izotopică a cositorului din unele obiecte din bronz din zona mediteraneeană a arătat că acesta provenea din surse îndepărtate precum Marea Britanie. Arta prelucrării lutului este foarte veche. De exemplu, într-o peșteră din provincia Hunan, China, au fost descoperite mai multe piese de ceramică cu o vechime estimată la 17.500 - 18.300 de ani. Ceramica a fost folosită prima dată acum 26.000 de ani, de vânătorii-culegători din Moravia.Obiectele erau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
de discuție. Socrate a nemulțumit autoritățile ateniene, fiind acuzat de impietate și coruperea tinerilor și este nevoit să se sinucidă. În filosofia lui Platon, ideile formează un tărâm al adevărului la care omenirea nu va avea acces direct. Ca în peștera alegorică, realitatea îi învăluie pe oameni în feflecțiile imperfecte ale ideilor. Cu ajutorul rațiunii, putem recupera din inconștientul nostru cunoașterea înnăscută, dar uitată, cunoașterea fiind rememorare. A examinat natura iubirii platonice în dialogul său Symposion, spunând că iubirea este căutarea nemuririi
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
preislamică , Arabia era un mare tărâm deșertic și pustiu, dar plin de rezerve de aur , locuit de arabi păgâni , ce erau nomazi grupați în triburi, extrăgeau aur din mine și făceau comerț între ei cu caravanele de cămile . Într-o peșteră, un negustor pe nume Mahomed, care medita, a avut o revelație. Un înger i-a apărut în față și i-a spus: ""Citeste"". Profetul s-a speriat foarte tare de ce i s-a întâmplat (el nu știa să scrie și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
localității Stremț din județul Alba, România s-au făcut mai multe descoperiri arheologice care atestă existența în zonă a unor civilizații succesive începând cu perioada neolitică. Din preistorie s-au păstrat urme de viețuire și pe raza comunei Stremț. În peșterile de la Geomal, în punctele numite „Dobre” și la „Fața Pietrii”, s-au descoperit unelte de silex și piatră cioplită din peștera zidită, conform informațiilor primite de la localnici, dar atribuirea lor epocii paleolitice este nesigură, în lipsa unor cercetări arheologice sistematice. Importante
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
succesive începând cu perioada neolitică. Din preistorie s-au păstrat urme de viețuire și pe raza comunei Stremț. În peșterile de la Geomal, în punctele numite „Dobre” și la „Fața Pietrii”, s-au descoperit unelte de silex și piatră cioplită din peștera zidită, conform informațiilor primite de la localnici, dar atribuirea lor epocii paleolitice este nesigură, în lipsa unor cercetări arheologice sistematice. Importante descoperiri arheologice din perioada neolitică, pe raza comunei Stremț, există în mai multe locuri, de exemplu la Măgura Stremțului, s-a
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
funerare pe care se aflau sculptați lei de care amintesc reprezentanții coloniei artistice de la Stremț, altarele romane închinate zeițelor Diana și Nemesis, care presupuneau preoți și o localitate urbană. Profesorul Samuel Fenichel de la Colegiul Bethlen din Aiud a cercetat o peșteră, a cărei urmă s-a pierdut între timp, în care probabil se oficia cultul zeului Mithra, aflată undeva între Stremț și Râmeț, pe valea Geoagiului. Chiar dacă nu toate aceste argumente pot fi probate astăzi, deoarece unele dovezi au dispărut, ele
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
are locuri turistice frumoase, inclusiv Canionul Rugova, skiul fiind și acesta posibil în apropierea munților. Canionul Rugova s-a format pe râul Pećka Bistrica care străbate munții în amonte de orașul Pec (Peja). Este recunoscut prin peisajul sălbatic, grote și peșteri, cascade și panorame magnifice. Conform recensământului din 1981, orașul avea o populație de 54,497; conform recensământului din 1991, populația a crescut la 68,163. În 2003 populația orașului era de 81,800. Populația din 2008 era de aproximativ 170
Peć () [Corola-website/Science/314405_a_315734]
-
Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de apă freatică, precum și peșteri, printre care cea de la Movile care, fiind izolată de mediul exterior de sute de mii de ani, adăpostește un ecosistem izolat de restul biosferei, în care lanțul trofic este bazat nu pe energia solară, ci pe cea biochimică bacteriană. Litoralul
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
81 de hoteluri de trei stele, 23 de hoteluri de patru stele, cele mai multe în Mamaia. Hotelurile de cinci stele sunt "Saturn", "Palm Beach", "Mamaia", "Grand Hotel Rex" și "Vega". Monumente ale naturii precum Delta Dunării, Limanele Razim-Sinoe, Insula Popina sau Peșterile de la Cheile Dobrogei, monumente istorice precum Cetatea Histria, Muzeul de Istorie și alte puncte de interes se numără printre atracțiile turistice ale zonei. Localitățile litoralului românesc sunt : Unele dintre localități sunt, sau cuprind, și stațiuni balneoclimaterice de vară : Cele care
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
limitele și suprafața acestuia. reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală (turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuțite, peșteri, cheiuri, văii) cu păduri, pajiști și fânețe. Situat în arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396 hectare (formată din conglomerate dure a Masivului Ceahlău) și include ariile protejate Polița cu Crini
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
și ariei de protecție specială avifaunistică - "Munții Semenic-Cheile Carașului". În perimetrul parcului național sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de protecție specială avifaunistică - "Munții Semenic-Cheile Carașului". În perimetrul parcului național sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
specială avifaunistică - "Munții Semenic-Cheile Carașului". În perimetrul parcului național sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Semenic-Cheile Carașului". În perimetrul parcului național sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Tufărișuri alpine și boreale, Turbării active, Turbării degradate capabile de regenerare naturală, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
gorun; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Stepe ponto-sarmatice; Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis". Fauna parcului este una diversă și are în componență mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte rare sau endemice) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]