7,807 matches
-
medicală. Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al., 264 pag., 52.000 lei • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al., 244 pag., 120.000 lei • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei • Teoria literară, Dumitru
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
52.000 lei • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al., 244 pag., 120.000 lei • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca, 400 pag., 195.000 lei • Tipologia presei românești
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
o cunoștea și o vorbea în familieă este încadrat ca profesor în perioada 1946-septembrie 1949 la prestigioase unități școlare din orașul Iași. Totodată, este profesor coordonator al cadrelor didactice de predare a limbii ruse. Ca profesor a susținut examenul de pedagogie la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, pe care a urmat-o în perioada 1945-1948, când și-a obținut și licența. S-a bucurat în rândul elevilor și cadrelor didactice de mult respect, elevii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cimitirul Eternitatea din Iași. HAREA, VASILE (1895-1987) PEDAGOG ȘI FILOLOG Format spiritual în cercul revistei Viața românească, prof.univ.dr. Vasile Harea a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13 iulie 1895, în comuna Susleni din fostul județ Orhei, a urmat la Chișinău, între 1909-1919 cele două cursuri (inferior și superioră al Seminarului Teologic. În perioada 1919-1924 a frecventat, cu întreruperi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sociologie la Școala Normală Superioară și la Sorbonna. Revenit la Iași, își reia postul de asistent la Catedra de Sociologie și Etică de la Universitatea Al.I.Cuza. Concomitent cu activitatea universitară, între 1932 și 1933 a fost și profesor de pedagogie la Școala Normală Vasile Lupu din Iași, iar pentru scurt timp și director al acestei prestigioase instituții de învățământ. În perioada 1934-1944 a funcționat ca profesor și director la liceele A. Donici și B.P.Hașdeu din Chișinău. În 1942, la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dintre cele mai solide contribuții care au fost aduse cunoașterii metafizicii celui care a fost numit pe drept cuvânt „Patriarhul literaturii ruse”. În anul 1944 se transferă la București, în calitate de director al liceului din Buftea și profesor de pedagogie la diverse licee din Capitală. În 1947, Vasile Harea a fost numit din nou la Universitatea din Iași, în postul de șef de lucrări la Catedra de Pedagogie, iar în 1948 a fost avansat conferențiar. În această perioadă, a predat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
București, în calitate de director al liceului din Buftea și profesor de pedagogie la diverse licee din Capitală. În 1947, Vasile Harea a fost numit din nou la Universitatea din Iași, în postul de șef de lucrări la Catedra de Pedagogie, iar în 1948 a fost avansat conferențiar. În această perioadă, a predat cursurile Istoria pedagogiei și Legislația școlară. Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
licee din Capitală. În 1947, Vasile Harea a fost numit din nou la Universitatea din Iași, în postul de șef de lucrări la Catedra de Pedagogie, iar în 1948 a fost avansat conferențiar. În această perioadă, a predat cursurile Istoria pedagogiei și Legislația școlară. Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel, a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
celor mai importante titluri științifice. Astfel, Universitatea din Iași, pe baza lucrării Limitele afectivității îi acordă, în 1936, titlul de doctor în Psihologie, iar în 1955 titlul de doctor docent în științele filosofice. A fost numit asistent la Catedra de Pedagogie a Universității din Iași în 1928, șef de lucrări la Catedra de Psihologie în 1939, conferențiar de Psihologie Aplicată în 1942, profesor titular de Psihologie și Logică în 1943. În calitate de conferențiar și profesor, a ținut numeroase cursuri din diverse ramuri
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
grade didactice. Cu vasta sa experiență didactică, a împărtășit colegilor mai tineri și elevilor din tainele chimiei, prin studii, articole și note publicate în reviste școlare locale și naționale de specialitate: Revista de fizică și chimie, Gazeta învățământului, Revista de pedagogie etc. Trecută în lumea umbrelor la 14 august 1994, profesoara Olimpiada Trofin își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, ELISABETA (1897-1989) BIOCHIMIST Personalitate complexă, care a urmărit fondarea unei școli de Biochimie la Iași, prof.dr. Elisabeta
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
in Translation Studies, Rodica Dimitriu, 248 pag. • Timp și limbaj, Iulian Popescu, 232 pag. Colecția UNIVERSITARIA • Asistența socială în tranziție, Alain Villbrod, Ion Ionescu (coord.), 380 pag. • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian, 232 pag. • Comunicarea, Denis McQuail, 272 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Romantismul german și englez, Mihai Stroe, 640 pag. • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pag. • Timp și limbaj, Iulian Popescu, 232 pag. Colecția UNIVERSITARIA • Asistența socială în tranziție, Alain Villbrod, Ion Ionescu (coord.), 380 pag. • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian, 232 pag. • Comunicarea, Denis McQuail, 272 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Romantismul german și englez, Mihai Stroe, 640 pag. • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag. • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Despre maladii“, „Despre vechea medicină“, „Aforisme“, „Despre decență“, „Despre artă“, „Despre alimente“, „Legea“, „Aerul, apa, mediul“, „Despre natura omului“, „Despre localizări în om“ și „Despre epidemii“ etc. Este relevantă diversitatea tematică, varietatea de conținut, interdisciplinaritatea între: știință, artă, filosofie, etică, pedagogie etc. Câteva reproduceri sunt ilustrative: „Cel care știe să fie om cu oamenii, dovedește în ce măsură iubește arta sa“ (Prefață la Corpus...). Competența, performanța fac din profesie artă. Profesia medicală este așadar artă, creație când generalul este adaptat la particular și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei, antropologiei, fiziologiei, medicinei, psihiatriei. Numărul mare și varietatea domeniilor de activitate îndreptate înspre problematica adolescenței reflectă complexitatea ei. Transformările radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
decât o făceau cu două secole în urmă), dar și motivelor de ordin social (deoarece complexitatea societății contemporane cere o perioadă mai lungă de educație, deci o dependență financiară mai îndelungată). Într-un articol publicat în 1992 în Revista de pedagogie, N. Radu sintetizează câteva din încercările de încadrare în timp a adolescenței. „Descoperitorul” recunoscut al acestei perioade, Stanley Hall, pornea de la ideea că individul, de-a lungul vieții sale trece prin aceleași stadii pe care le-a parcurs cândva omenirea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică de sine stătătoare, eliberată de teologie, filozofie sau de pedagogia normativă. În cadrul științelor educației noțiunea este limitativă (idem). Având în vedere aceste definiții, în continuare vom folosi termenul de autonomie cu sensul de situație a unui subiect
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică de sine stătătoare, eliberată de teologie, filozofie sau de pedagogia normativă. În cadrul științelor educației noțiunea este limitativă (idem). Având în vedere aceste definiții, în continuare vom folosi termenul de autonomie cu sensul de situație a unui subiect care dispune liber de propria voință, care are posibilitatea de a-și realiza
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
neînțelegeri cu copiii lor adolescenți, considerându-se incapabili și nepricepuți în a administra această relație. În realitate, această relație, părinte-adolescent, este prin definiție, aș spune, împovărată de fricțiuni, rebeliuni, explozii emoționale, reproșuri și învinuiri reciproce. După cum observau autorii Dicționarului de pedagogie, în cadrul științelor educației noțiunea de autonomie este limitativă. Cele mai multe discuții pe această temă fac referire la relația libertate - autoritate. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
autoritate. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dirijeze acțiunile, dar și un minimum de autonomie și inițiativă. Libertatea și autoritatea nu au sens decât prin raportare una la cealaltă. autoritatea nu se opune și nu stânjenește natura și dezvoltarea psihică a copilului (cum lasă a se înțelege pedagogia nondirectivistă care susține libertatea absolută în educație), ci, în condiții raționale o stimulează. Deci, problema care se pune nu este de a elimina autoritatea din educație în favoarea unei libertăți iluzorii și ineficiente sub raport formativ, ci găsirea unor modalități optime
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rămâne cel puțin un anumit timp ceea ce este, calitatea de a-și păstra un anumit timp caracterele fundamentale. Identitatea nu poate fi ruptă de deosebire, deoarece identificând un lucru îl deosebim de toate celelalte“ (Dicționar de filozofie, 1978, p. 341). Pedagogia preia această definiție și o concretizează, identitatea fiind „convingerea interioară a subiectului că în orice situație și momente de viață, precum și în orice orientări din lumea exterioară, rămâne aceeași persoană. Condițiile esențiale pentru dezvoltarea identității sunt procesele fizice, cognitive și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mari probleme ale educației este de a împăca sub o formă legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa. Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere?“ se întreba Kant în tratatul de pedagogie. Acesta este paradoxul educației formale ce se practică în orice școală: construirea autonomiei elevului, în condițiile supunerii la autoritatea școlii, care la rândul său se supune normelor societății. În aceste condiții un rol deosebit de important îi revine profesorului. Dincolo de specializarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
p. 11). O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevii săi atunci când aceștia din urmă acceptă ce li se spune ca fiind adevărat și adoptă decizii care produc schimbări în comportamentul elevilor. Există și cazuri în care elevii nu recunosc autoritatea profesorului din diferite motive. În „tratatul“ său de pedagogie I. Kant face referire la raportul autoritate-autonomie în educație sub forma „supunere libertate“, supunerea apărând ca răspuns al elevului la autoritatea (constrângerea) adultului. Astfel supunerea educatului poate fi pozitivă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce-i este prescris
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevului care fac să eșueze relația pedagogică și orice încercare de dobândire a autonomiei. La fel de ineficient este și „profesorul dădacă“, „profesorului marionetă“, „profesorului delăsător“, „profesorului care pune numai note mari“ etc. I.G. Stanciu, în articolul deja invocat din Revista de pedagogie, nr. 1/1991 referitor la necesitatea autorității în relația pedagogică observă că încă de la naștere copilul nu este nici bun, nici rău, depinde de calitatea influențelor mediului și acțiunilor educative dacă direcția pe care o vor lua instinctele și depozițiile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]