10,156 matches
-
Femei cu sapa". În perioada studiilor pe care Octav Băncilă le-a făcut la München, acesta a văzut prin muzeele capitalei Bavariei rabinii pictați de Rembrandt și alte compoziții cu aceeași tematică, pictate de către alți mari maeștri. Student fiind, a pictat un "cap de expresie" al unui evreu și doi vagabonzi evrei din Moldova. La întoarcerea sa la Iași, în anul 1898, a pictat "" (1898), "" (1899) și "" (1900). Deși a realizat în întreaga carieră o mulțime imagini cu evrei care aveau
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pictați de Rembrandt și alte compoziții cu aceeași tematică, pictate de către alți mari maeștri. Student fiind, a pictat un "cap de expresie" al unui evreu și doi vagabonzi evrei din Moldova. La întoarcerea sa la Iași, în anul 1898, a pictat "" (1898), "" (1899) și "" (1900). Deși a realizat în întreaga carieră o mulțime imagini cu evrei care aveau adeseori aceleași subiecte, cele mai bune și mai strălucite tablouri cu această tematică le-a pictat în perioada anilor 1907 - 1916. A creat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
sa la Iași, în anul 1898, a pictat "" (1898), "" (1899) și "" (1900). Deși a realizat în întreaga carieră o mulțime imagini cu evrei care aveau adeseori aceleași subiecte, cele mai bune și mai strălucite tablouri cu această tematică le-a pictat în perioada anilor 1907 - 1916. A creat în epoca sa de maturitate "Consiliul" (1907), "Peticarul" (1908), "La sfat" (1908), "Haine vechi" (1908), "Cizmarul" (1911), "Zarafi" (1912, 1913 și 1914), "Moș Ițic Cămătarul" (1912 - 1914 și 1927), "Telalul" (1913), "Tip de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
poziție șezândă. Celebra lucrare "" a fost expusă în anul 1901 și 1937. Tematica evreiască a găsit în Octav Băncilă un "rezoneur" important datorită mediului unde a locuit, în apropierea Târugului Cucu din Iași. Aceste tablouri pe care artistul le-a pictat, reprezintă în opera lui cele mai realiste picturi pe care le-a făcut. Empatia lui Băncilă s-a direcționat spre evreii săraci, care trebuiau să supraviețuiască din îndeletniciri mărunte sau servicii. Așa erau negustorii de haine vechi, aparii, misiții sau
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
din greu pentru un venit care nu ajunge pentru un trai decent. Pentru argumentarea afirmației, este suficient a privi mâinile aspre și încrețite și haina pe care o coase, haină ce trădează tipul clientelei sale. Chipurile evreilor săraci și bătrâni pictați de Băncilă sunt pline de viață și au fost adâncite într-un mod pilduitor. De multe ori, artistul s-a lăsat furat de pitorescul pe care înfățișarea modelelor sale îl arătau: neputința bătrâneții, portul lor și meseriile mizere pe care
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
dominată albastră cu întrepătrunderi de roșuri închise și movuri care-și susură aleanul. Această pribegie care se dezvăluie privitorului, face să se înțeleagă simpatia pictorului pentru oamenii care sunt nevoiți să-și câștige traiul din îndeletnicirile mărunte. Octav Băncilă a pictat numeroase vrăjitoare, ghicitoare și cărturărese după cum erau ocupațiile femeilor sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pentru oamenii care sunt nevoiți să-și câștige traiul din îndeletnicirile mărunte. Octav Băncilă a pictat numeroase vrăjitoare, ghicitoare și cărturărese după cum erau ocupațiile femeilor sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de portrete din rațiuni financiare. Unele dintre ele dezvăluie afinitatea pe care Băncilă o avea cu cărturarii și artiștii vremii de atunci. Realizări importante de menționat sunt chipurile lui G. Panaiteanu-Bardasare, al Adelaidei Neuschatz și al mitropolitului Iosif Naniescu. A pictat portretele actorilor C.B. Penel, Athena Georgescu și . Referitor la Luchian trebuie făcută precizarea că acesta decedase de mult și pictura a fost făcută după fotografiile existente la galeria de tablouri a Teatrului Național din Iași în anul 1902. Ion Creangă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
el fiind interesat de un studiu realist al lor fără o portretizare pe care la începuturile sale artistice o conferise într-un mod poetic nimfelor și bancantelor realizate. Strălucitoare și expresive sunt naturile moarte, dintre care se remarcă "Crapul" sau "" pictați la Broșteni, precum și o mulțime de tablouri cu fructe ca pepeni, mere, cireșe, gutui sau portocale. În naturile moarte, artistul a adus și obiecte casnice pe care le-a tratat cu mare vioiciune fără să fie preocupat să caute o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fără să fie preocupat să caute o atmosferă prețioasă sau rafinată. De fapt, genul naturilor moarte nu prea l-a interesat pe Octav Băncilă. Florile au fost o tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a interesat pe Octav Băncilă. Florile au fost o tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
agricole, secera, coasa sau plugul. Cu predilecție se poate observa în lucrările executate în compozițiile din 1914 și 1915, că natura a fost doar indicată, în timp ce personajul a fost proiectat cu forță ca idee principală a compoziției. De obicei, natura pictată de Octav Băncilă nu are elemente vesele, ea este aspră sau posomorâtă ca și oamenii obidiți zugrăviți în cadrul ei. Reprezentative în acest sens sun ", , Bunicul și nepotul" și "La coasă". Dacă lumina soarelui a fost pictată generos pe coamele dealurilor
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
compoziției. De obicei, natura pictată de Octav Băncilă nu are elemente vesele, ea este aspră sau posomorâtă ca și oamenii obidiți zugrăviți în cadrul ei. Reprezentative în acest sens sun ", , Bunicul și nepotul" și "La coasă". Dacă lumina soarelui a fost pictată generos pe coamele dealurilor, țăranul apare frământat de gânduri negre în ", , ", etc. În perioada a treia de creație a pictorului, natura este înfățișată mai precis, cu copacii stufoși, cu lanuri îmbelșugate și cu păduri falnice. Atmosfera degajată de "Secerișul" tinde
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
În marile lucrări pe care pictorul le-a făcut, el a reușit să se desprindă de influența secesionismului și a decadentismului münchenez și să dezvolte arta sa pe o linie a realismului tradițional, pe calea clasicismului. Astfel, Octav Băncilă a pictat la München, pe lângă unele lucrări cu tematică și viziuni străine de realitățile românești, multe tablouri inspirate din viața poporului român. Lucrările cu tematică românească făcute la München au fost expuse în galeriile din capitala Bavariei unde au fost premiate, dar
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a creșterii numărului de monahii, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1808, stareța Nazaria (1788-1814) a început construcția unei biserici de piatră, care a fost finalizată și s-a sfințit în 1812. Lăcașul de cult a fost pictat în anul 1841, după care a fost resfințit de către mitropolitul Veniamin Costachi, atunci fiind amplasată și o pisanie. În timpul Revoluției din 1821, schitul a fost asediat și prădat de către otomani: odoarele au fost furate, iar călugărițele izgonite sau ucise; în
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
De asemenea, s-a construit actualul complex de clădiri din incinta mănăstirii, singurul corp păstrat în forma inițială fiind doar zidul înconjurător, ridicat în perioada 1808-1812. Paraclisul "Sf. Nicolae" a fost refăcut între anii 1903-1909, catapeteasma și interioarele sale fiind pictate de ieromonahul Eftimie Obrocea de la Mănăstirea Ciolanu. În anul 1909, la Văratec viețuiau 304 maici și surori aflate sub ascultarea stareței Evghenia Teodor. În 1934, la îndemnul mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, s-a înființat într-o clădire de pe latura
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
De 25 de ani, însă, am înțeles. Aici, la Văratec, a fost ceea ce au numit un topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt."" Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost zidită între anii 1808-1812, fiind sfințită în anul 1812. A fost pictată în 1841, după care a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi și i s-a pictat o pisanie deasupra ușii de intrare în pronaos. Această pisanie este scrisă în limba română cu alfabet latin și conține următorul text: ""La anul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt."" Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost zidită între anii 1808-1812, fiind sfințită în anul 1812. A fost pictată în 1841, după care a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi și i s-a pictat o pisanie deasupra ușii de intrare în pronaos. Această pisanie este scrisă în limba română cu alfabet latin și conține următorul text: ""La anul 1808 sau zidit aç(e)astă sf(â)ntă biserica, çe sa praznuește hramul Adormirea Maicei
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
din lemn. Interiorul este compartimentat în pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă masivă, iar absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor. Pereții interiori ai lăcașului de cult și icoanele din catapeteasmă au fost pictați în 1880 de zugravii T. Ioan și D. Iliescu, aceeași care au pictat în 1882 și pereții Bisericii "Adormirea Maicii Domnului". În apropierea zidului sudic al bisericii se află mormântul poetei Veronica Micle (1850-1889). Acesta este singurul mormânt rămas din
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
separat de naos printr-o arcadă masivă, iar absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor. Pereții interiori ai lăcașului de cult și icoanele din catapeteasmă au fost pictați în 1880 de zugravii T. Ioan și D. Iliescu, aceeași care au pictat în 1882 și pereții Bisericii "Adormirea Maicii Domnului". În apropierea zidului sudic al bisericii se află mormântul poetei Veronica Micle (1850-1889). Acesta este singurul mormânt rămas din vechiul cimitir al mănăstirii, după ce osemintele din celelalte morminte au fost deshumate și
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
în pronaos, naos și altar, dar ulterior a fost construit un pridvor de lemn pentru a proteja intrarea situată la sud-vest. Acest lăcaș de cult are o catapeteasmă veche, care datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Biserica a fost pictată abia în anul 1965 de către Eremia Profeta (1914-2002). La intrarea în curtea bisericii, înspre est, a fost zidit un turn-clopotniță, în care se afla un clopot de pe vremea maicii Olimpiada (1838) și unul rămas de la Eufrosina Lazu (1851). În prezent
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
activ mai ales sub Carol al II-lea al Angliei. Maestrul olandez a lăsat un portret cu fiul său Iacob Un alt pictor de școală flamandă a fost Daniel Mytens, activ deja pe vremea lui Iacob I. Între numeroasele tablouri pictate de acesta, cel mai cunoscut este Când Van Dyck a ajuns la Londra, a înțeles că nu putea concura cu el și a decis să se retragă. În tinerețe, Carol a fost pictat de mai multe ori de Robert Peake
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
vremea lui Iacob I. Între numeroasele tablouri pictate de acesta, cel mai cunoscut este Când Van Dyck a ajuns la Londra, a înțeles că nu putea concura cu el și a decis să se retragă. În tinerețe, Carol a fost pictat de mai multe ori de Robert Peake, pictor oficial la curtea lui Elisabeta I și apoi la curtea lui Iacob I După căderea lui Richard Cromwell și a Commonwealthului și urcarea pe tron a lui Carol al II-lea, figura
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
fondului lexical de bază al limbii române, de o mare concretețe, accentuată deseori prin determinări substantivale (ochiu de pădure, foi de mure, bolți de frunze) sau adjectivale (bolta cea senină, trestia cea lină), care devin epitete sugestive, ornate pentru a picta o natură bogată, paradisiacă. Acest cadru, care reface imaginea Edenului cu unele elemente autohtone, se află în antiteză cu cel sugerat la inceput în monologul fetei, unde stelele, norii, câmpiile Asire, întunecata mare și piramidele învechite construiesc un spațiu străin
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]