9,297 matches
-
a II-a. Este de asemenea verișoară de gradul al doilea cu regele Felipe al VI-lea al Spaniei, fostul rege Simeon al II-lea al Bulgariei, marele duce Henri de Luxemburg, arhiducele Karl al Austriei, ducele Carlos de Parma, principele moștenitor Alexandru al Serbiei și Iugoslaviei și principele moștenitor Pavlos al Greciei. În 1997 regele Mihai a numit-o drept succesoare la conducerea Casei Regale de România. Nu are copii. Potrivit Constituției din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
gradul al doilea cu regele Felipe al VI-lea al Spaniei, fostul rege Simeon al II-lea al Bulgariei, marele duce Henri de Luxemburg, arhiducele Karl al Austriei, ducele Carlos de Parma, principele moștenitor Alexandru al Serbiei și Iugoslaviei și principele moștenitor Pavlos al Greciei. În 1997 regele Mihai a numit-o drept succesoare la conducerea Casei Regale de România. Nu are copii. Potrivit Constituției din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, principesa Margareta și surorile sale nu ar fi
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Duda, care coordona la aceea vreme un program de terapie prin artă, proiect desfășurat de Ion Caramitru prin intermediul fundației patronată de principesa Margareta. S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca „ASR Principe al României”, iar din 1999 și ca „principe de Hohenzollern-Veringen“, viitor „principe Consort al României“, și care, începând din 1999, o reprezintă în public pe principesă și pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur. În tinerețea
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
de terapie prin artă, proiect desfășurat de Ion Caramitru prin intermediul fundației patronată de principesa Margareta. S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca „ASR Principe al României”, iar din 1999 și ca „principe de Hohenzollern-Veringen“, viitor „principe Consort al României“, și care, începând din 1999, o reprezintă în public pe principesă și pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur. În tinerețea ei la Universitatea din Edinburgh, principesa Margareta a
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
proiect desfășurat de Ion Caramitru prin intermediul fundației patronată de principesa Margareta. S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca „ASR Principe al României”, iar din 1999 și ca „principe de Hohenzollern-Veringen“, viitor „principe Consort al României“, și care, începând din 1999, o reprezintă în public pe principesă și pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur. În tinerețea ei la Universitatea din Edinburgh, principesa Margareta a avut o relație cu
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
ce a urmat au participat peste 250 de invitați, membrii ai familiilor regale din întreaga lume printre care s-au numarat Regina Sofía a Spaniei, Infanta Elena a Spaniei, ducesă de Lugo, Henric, Marele Duce de Luxembourg alături de Maria Teresa, Principele Alexandru și Principesa Catherine ai Serbiei, Împărăteasa Farah a Iranului, Regele Constantin al II-lea al Greciei si Regina Anne-Marie, Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, Principele Hassan și Principesa Sarvath ai Iordaniei alături de români veniți cu autocarele din toată
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
a Spaniei, ducesă de Lugo, Henric, Marele Duce de Luxembourg alături de Maria Teresa, Principele Alexandru și Principesa Catherine ai Serbiei, Împărăteasa Farah a Iranului, Regele Constantin al II-lea al Greciei si Regina Anne-Marie, Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, Principele Hassan și Principesa Sarvath ai Iordaniei alături de români veniți cu autocarele din toată Europa. Luna de miere si-au petrecut-o în Iordania la Amman, dar și la Aqaba, pe malul Mării Roșii și Mării Moarte, timp de 18 zile
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
ianuarie "Ziua porților deschise" la fundație, eveniment desfășurat la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, o seară la Palatul Elisabeta dedicată celor 25 de ani de activitate ai Fundației Principesa Margareta a României la care au luat parte Principesa Moștenitoare, Principele Radu, precum și Principesa Sofia și Principesa Maria. La eveniment au participat colaboratori și susținători ai Fundației și proiectelor acesteia. Duminică 19 ianuarie Principesa Moștenitoare a decorat în numele Majestății Sale Regelui o serie de personalități din România, SUA, Marea Britanie, Franța și
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
și de Claudiu Lukacsi, directorul Direcției Emisiuni Informative și Sport din televiziunea publică. În cursul serii, la ora 18, a avut loc un Concert de gală la Ateneul Român unde au stat alături de Altețele Lor Regale Principesa Sofia, Principesa Maria, Principele Nicolae, precum și Principele Lorenz al Belgiei, invitat special. Seara sa încheiat cu un dineu oficial găzduit de Palatul CEC la care au participat peste 500 de personalități printre care Prim-ministrul Guvernului României Victor Ponta și dna Daciana Sârbu, Președintele
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Lukacsi, directorul Direcției Emisiuni Informative și Sport din televiziunea publică. În cursul serii, la ora 18, a avut loc un Concert de gală la Ateneul Român unde au stat alături de Altețele Lor Regale Principesa Sofia, Principesa Maria, Principele Nicolae, precum și Principele Lorenz al Belgiei, invitat special. Seara sa încheiat cu un dineu oficial găzduit de Palatul CEC la care au participat peste 500 de personalități printre care Prim-ministrul Guvernului României Victor Ponta și dna Daciana Sârbu, Președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
regală pentru Ardeal și pentru Cluj". La ceremonie au participat aproximativ 1000 de persoane, printre invitații de marcă numărându-se Altețele Lor Imperiale și Regale Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, fiica Principesei Ileana a României, și Baronul Johannes von Holzhausen, Principele Nicolae al României , precum și reprezentanți ai autorităților locale, ai înaltului cler, ai mediul academic, diplomatic, consular și de afaceri. Consiliul Județean Cluj a acordat titlul de Cetățean de Onoare al județului Cluj principesei Moștenitoare, Custode al Coroanei României, în semn
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
conferit, în numele Regelui Mihai I, patru diferite ordine și decorații regale: Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Medalia Custodele Coroanei Române, Crucea Casei Regale a României, Decorația Regală Nihil Sine Deo și Ordinul Coroana României. Au luat parte la eveniment Principele Radu și Principesa Maria. În prima ceremonie au fost decorați cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate părintele paroh ortodox de la Săvârșin, Călin Mădăluță, și Maica Pahomia, de la Mitropolia Ortodoxă Română din Europa Occidentală, aflată actualmente în Elveția, la reședința
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat româno-german al Sfanțului Imperiu Român de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea ("Franz ÎI"). Alături de demnitatea de împărat, a fost totodată rege al Boemiei, rege al Ungariei, mare principe al Transilvaniei etc. A fost fiul împăratului Leopold al II-lea (1747-1792) și al soției acestuia, Maria Luiza de Spania. Francisc I și-a continuat rolul de opozant marcant al Franței în timpul războaielor napoleoniene și a mai suferit câteva înfrângeri
Francisc I al Austriei () [Corola-website/Science/303343_a_304672]
-
-lea, Ștefan cel Mare trece din nou în Țara Românească, unde îl înscăunează pe Laiotă Basarab, Radu cel Frumos pierind în luptele care se dau cu acest prilej. Așteptându-se la o viitoare reacție din partea sultanului, Ștefan ia legătura cu principele polonez și cu Matia Corvin, regele Ungariei pentru ajutor armat. Luptele din Albania au durat până în toamnă, iar atunci când nimeni nu se mai aștepta la o campanie militară, având în vedere apropierea iernii, Suleiman Pașa primește poruncă de a trece
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
bine pregătiți și înarmați, setoși de sânge și de averi, continuă înaintarea până la hotarele Moldovei. După cum spunea Nicolae Iorga, . O armată impresionantă, o oaste uriașă pentru a supune Moldova și pe domnul său. Ștefan cel Mare trimite soli la Cazimir - Principele Poloniei și lui Matia Corvinul, regele Ungariei, cu care era în relații proaste, ca urmare a Bătăliei de la Baia, cerându-le să-i vină în ajutor și să intervină pe lîngă alți principi creștini pentru a i se alătura. Aflat
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Ștefan cel Mare trimite soli la Cazimir - Principele Poloniei și lui Matia Corvinul, regele Ungariei, cu care era în relații proaste, ca urmare a Bătăliei de la Baia, cerându-le să-i vină în ajutor și să intervină pe lîngă alți principi creștini pentru a i se alătura. Aflat în pragul iernii, din tabăra sa de la Vaslui, domnitorul Moldovei trimite o scrisoare Papei, în care arată că a dus tratative cu venețienii și îi cerea ca să-i îndemne pe alți principi ca să
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
alți principi creștini pentru a i se alătura. Aflat în pragul iernii, din tabăra sa de la Vaslui, domnitorul Moldovei trimite o scrisoare Papei, în care arată că a dus tratative cu venețienii și îi cerea ca să-i îndemne pe alți principi ca să se pregătească "împotriva Otomanului și puterii înspăimântătoare a acestuia", Moldova fiind "gata întru totul, cu tot sufletul și cu toată puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, să luptăm pentru creștinătate, cu toate forțele noastre". Totuși nimeni nu
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
parte din ei. Cronicarul polonez Ian Dlugosz, contemporan cu evenimentele: Același cronicar polon a scris că: Lupta de la Vaslui, Podul Înalt, a fost o victorie strălucită, care a dus faima domnului în Europa. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l principele creștinătății, i-a scris lui Ștefan: Același cronicar polon amintit mai sus, îl numește pe Ștefan un bărbat demn de admirat, la fel ca eroii pe care îi admiră lumea. După părerea acestuia, lui Ștefan ar trebui să i se
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
admirat, la fel ca eroii pe care îi admiră lumea. După părerea acestuia, lui Ștefan ar trebui să i se dea stăpânirea lumii, el să fie conducătorul oștii pe care principii europeni ar trimite-o împotriva otomanilor, deoarece, în timp ce ceilalți principi trândăvesc și își petrec timpul în petreceri sau în lupte mărunte între ei, Ștefan este singurul care a obținut o victorie atât de strălucită împotriva unui dușman care părea de neînvins. Cronicarul anonim scrie că au fost luate de la turci
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Sa's ed-Din chiar scrie că armata turcă a pierdut majoritatea oamenilor. Cronicarul Jan Stricovschii indică o cifră totală de 100.000 de morți. Căpeteniile de seamă prinse au fost lăsate în viață, dar au fost trimise ostatici la diferiți principi europeni. Singurul eliberat a fost fiul unei căpetenii, Isac (Sac) pașa. În „Letopisețul de cînd s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei” (Letopisețul anonim al Moldovei), scris în slavonă în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare și a fiului
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
victorie de la Vaslui: În textul original slavon scrie "Da jive(t) țari", ceea ce a fost tradus "Să trăiască țarul!", cum și este de altfel redat în unele traduceri, în altele apare - împăratul, sau domnul!. Ștefan a trimis regelui Ungariei și Principelui Poloniei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, la fel și Papei de la Roma, ca semn al biruinței de la Vaslui, împreună cu o scrisoare: Ștefan cel Mare nu ezită să ceară ajutor și să-i pună în gardă pe ceilalți
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Poloniei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, la fel și Papei de la Roma, ca semn al biruinței de la Vaslui, împreună cu o scrisoare: Ștefan cel Mare nu ezită să ceară ajutor și să-i pună în gardă pe ceilalți principi europeni: Nobilii lituanieini au receptat mesajul lui Ștefan, cerând Principelui Poloniei să trimită ajutor (Lituania și Polonia formau atunci un singur regat), arătând că este mai bine să se lupte pentru apărarea vetrelor moldovenilor, decât pentru ale lor, dar regele
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
fel și Papei de la Roma, ca semn al biruinței de la Vaslui, împreună cu o scrisoare: Ștefan cel Mare nu ezită să ceară ajutor și să-i pună în gardă pe ceilalți principi europeni: Nobilii lituanieini au receptat mesajul lui Ștefan, cerând Principelui Poloniei să trimită ajutor (Lituania și Polonia formau atunci un singur regat), arătând că este mai bine să se lupte pentru apărarea vetrelor moldovenilor, decât pentru ale lor, dar regele polonez nu a luat nici o măsură de a-l sprijini
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
un singur regat), arătând că este mai bine să se lupte pentru apărarea vetrelor moldovenilor, decât pentru ale lor, dar regele polonez nu a luat nici o măsură de a-l sprijini. Matia Corvin, regele Ungariei, și-a asumat meritele, scriind principilor europeni că victoria de la Vaslui a fost obținută de Ștefan, „căpitanul său“. De asemenea, ca suzeran al Moldovei, a cerut acestora bani pentru a continua războiul. Asfel, papa Sixtus al IV-lea a trimis subsidii regelui Matia, iar domnitorului moldovean
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
fapt, ascuns sub termenii feudo-vasalici specifici, reprezenta în fapt un tratat de alianță, diferit de cel de vasalitate care exista până la conflictele moldo-ungare din perioada 1461-1467, încheiate cu înfrângerea lui Matia Corvin în Bătălia de la Baia. La venirea primăverii, nici un principe european nu era pregătit să trimită ajutoare lui Ștefan. Campania de răspuns a lui Mehmed al II-lea pentru pierderea suferită la Vaslui a tatonat terenul prin ocuparea Caffei, cetatea negustorilor genovezi, și a altor cetăți din Crimeea, apoi atacarea
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]