8,278 matches
-
ca o consecință logică, problema suveranității, cea a stării de excepție precum și cea a unui "garant al constituției". Norbert Campagna prezintă concepția lui Schmitt în modul următor: ""În cazul normal nu trebuie violate normele de drept. Totuși, deoarece în mod realist, cazul normal nu poate exista pentru eternitate, este totdeauna necesar să se ia în considerare posibilitatea ca normele de drept și cele de aducere la îndeplinire a dreptului să nu coincidă. În asemenea situații, normele de drept trebuie respinse, pentru
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
ar fi avut deschis drumul pentru cucerirea teritoriilor din Europa Răsăriteană (așa-numitul „Spațiu vital”) fără să mai aibă grija războiului pe două fronturi. Aceste intenții nu apăreau însă și în textul Directivei 6. Acest plan pornea de o evaluare realistă a puterii militare germane, care mai avea nevoie de câțiva ani pentru a ajunge la un potențial maxim, situația acelor momente nepermițând decât atingerea unor obiective limitate. Planurile vizau pentru început îmbunătățirea capacității Germaniei de rezistență la un război pe
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
Situația frontului presupunea un atac împotriva coridorului executat cu toată forța.Pe 22 mai, Weygand a ordonat executarea unui atac combinat din nord și sud pentru blocarea elementelor avansate ale coloanelor de blindate germane. Pe hartă, aceasta părea un obiectiv realist, de vreme ce coridorul prin care cele două corpuri de blindate ale lui von Kleist înainta spre coastă era destul de îngust. Weygand dispunea teoretic de suficiente forțe pentru executarea loviturii. În nord se se aflau trei divizii mecanizate și Corpul Expediționar Britanic
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
extinzandu-se între 1580 și 1598, anul asediului turcesc, când se remarcă că bastionului nu îi mai lipsea decât o parte din umplutură. Concepția originală îi aparține arhitectului italian Domenico Ridolfini da Camerino, însă se va definitiva după planurile mai realiste ale unui alt architect italian, Ottavio Baldigara. Asediul din 1660 a afectat grav urechea estică a acestui bastion, pe o porțiune de aproximativ 25 de metri, fiind aruncată în aer de turci. Această bucată va fi refăcută și întărită cu
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
se numără și aceea cu Fulbert, a cărui nepoată Héloïse a fost elevă, iubită și soție secretă a lui Abélard. Din anul 1118 se retrage la mănăstire. Abélard a jucat un rol important în cearta universaliilor. S-a opus teoriilor realiste dar totodată a avut o atitudine critică și față de teoriile nominaliste despre universal. Abélard s-a născut la Palais, în Bretania, în 1079, ca primul fiu al unui cavaler pe nume Béranger, proprietarul satului natal. De aceea numele său de
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
sau poate de la franțuzescul abeille, albină). Primul său profesor de filosofie este Roscelin, un nominalist irecuperabil, care avea o școală în Bretania. Al doilea profesor al lui Abélard, Guillaume (lat. Guilelmus) din Champeaux, Arhidiaconul școlii catedrale din Paris, a fost realist, având deci încredințarea că universaliile sunt însăși esența existenței. Între aceste două poziții extreme, Abélard a încercat să afirme o opțiune proprie, exprimată însă în cadrul unor polemici aprinse și, din acest motiv, formulată oscilant, insuficient de clar. Filosofia sa este
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
însă înțeles numai ținând cont de cultura și textele la care avusese acces Abélard; el nu alege nominalismul și logica sau dialectica în detrimentul unui platonism sau al unui realism per se. Prin educație, Abélard este un dialectician care se opune realiștilor contemporani cu el și de aceea, în măsura în care respinge realismul, o face cu scopul de a respinge pozițiile unor oponenți ca Guillelmus din Champeaux sau Gilbert de Poitiers. Abélard nu face parte din acea categorie de filosofi a căror problemă este
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
direct asupra participanților, multi dintre cei care ar dori să vină alături de noi nu o fac pentru ca le este teamă.” „Mai mulți participanți la evenimentele culturale, dezbateri și marș, mai puțină violență (visul nostru ar fi «fără violență», dar suntem realiști și vrem să fim pregătiți), mai multe dezbateri de idei și nu de atacuri la persoană, mai multă responsabilitate și respect. Și nu în ultimul rând vrem: parteneriat civil! Nu e o temă nouă și originală, e tema ultimilor doi
Bucharest Pride () [Corola-website/Science/302845_a_304174]
-
Realismul conține o mare varietate de teorii ale relațiilor internaționale. Aceste diverse teorii pornesc toate de la premisa că statele sunt motivate în acțiunile lor de interese de putere/securitate și mai puțin de idealuri. Astfel, conform teoriei realiste, statele nu pot să acționeze decât rațional, judecând la rece situația și acționând pentru a-și păstra/mări puterea, respectiv, securitatea. Realismul este un mod de gândire rațional, opus idealismului, pornind de la premisa că principalul interes al statelor este supraviețuirea
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
pot ghida în acțiunile lor. În schimb, un stat trebuie să fie întotdeauna conștient de acțiunile statelor din jurul lui și trebuie să se utilizeze o abordare pragmatică pentru rezolvarea problemelor. Realismul politic este o teorie care se actualizează constant. Discursul realist poate fi valabil în sensul aplicării lui. După încheierea Războiului Rece, gânditorii realismului politic interpretează altfel dinamică internațională, făcându-și apariția "neorealismul" sau "realismul structural". Realismul clasic are în vedere natura anarhică a sistemului, elementul central fiind statul-națiune. Neorealiștii susțin
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
Realismul consideră că războiul este inevitabil și chiar parte necesară a activității de stat, însă mulți americani consideră că războiul pentru a prezerva sau a schimba balanță puterii este imoral. Realismul nu distinge între state bune și state rele. Viziunea realistă accentuează faptul că toate statele sunt la fel, nevoia de a atinge același obiectiv:maximizarea puterii. În Războiul Rece nu ar fi existat nicio diferența între SUA și URSS în termeni de moralitate, pentru simplul motiv că moralitatea în relațiile
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
sunt la fel, nevoia de a atinge același obiectiv:maximizarea puterii. În Războiul Rece nu ar fi existat nicio diferența între SUA și URSS în termeni de moralitate, pentru simplul motiv că moralitatea în relațiile internaționale nu este o tema realistă. Realismul obligă la evaluarea avantajelor pe care le pot aduce participarea la alianțe și intervenția activă în planul relațiilor internaționale, în timp ce o mare parte dintre americani continuă să creadă că implicarea SUA în problemele Europei nu este în interesele acestora
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
spre stilurile vizuale ce pot varia de la artist la artist sau studio la studio. Unele titluri pot avea stilizări comune: de exemplu, "FLCL", este cunoscut pentru stilizarea sa exagerată. În constrast, titluri precum "Only Yesterday" sau "Jin-Roh" au aspect mai realist, având puține exagerări stilistice. În timp ce diferitele titluri și artiști au propriul lor stil, multe elemente stilistice au devenit atât de comune, încât sunt descrise ca fiind un constituent al anime-ului în general. Totuși, asta nu înseamnă că toate animeurile
Anime () [Corola-website/Science/303317_a_304646]
-
că animatorii japonezi și cei care audiază anime-ul nu percep asemenea ochi stilizați ca mai mult sau mai puțin străini Totuși, nu toate anime-urile au personaje cu ochi mari. De exemplu, "Hayao Miyazaki" este cunoscută pentru personajele sale realiste, care au păr cu culori reale și care nu au ochii mari. În plus, mulți producători au fost cunoscuți pentru utilizarea ochilor mai mici. Acest design se apropie de arta japoneză tradițională. Unele personaje au ochi și mai mici, reprezentați
Anime () [Corola-website/Science/303317_a_304646]
-
epocii sale. Transportat de ambiție, după lectura "Memorialului din Sfânta Elena" al lui Napoleon, conștient că de la Revoluție nu numai nașterea ci și meritul personal are importanță, eroul visează să devină un nou Bonaparte. Stendhal a gândit o anumită estetică realistă înainte de a o "aplica" în scriitură, realismul său specific provenind din dorința de a crea un roman-oglindă, simplă reflexie a realității sociale și politice a epocii dure pe care o traversa. În "Racine și Shakespeare", scriitorul afirmă că datoria artei
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
(n. 16 decembrie 1775, Steventon, Hampshire, Anglia - d. 18 iulie 1817, Winchester, Hampshire, Anglia) a fost o romancieră engleză realistă din perioada romantică pre-victoriană. Datorită viziunii sale complex-realiste a vieții interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice și burlești, Austen a devenit fără îndoială cea mai notabilă
Jane Austen () [Corola-website/Science/302437_a_303766]
-
identități egiptene. După cel de-al doilea Război Mondial și după căderea monarhiei în Egipt speranța într-o eliberare de sub sistemul colonial britanic și nemulțumirea față de antagonismele sociale grave au dus la orientarea autorului spre subiecte contemporane, prezentate în mod realist, cum a fost, de exemplu, în romanul "Străduța Midaq" din 1947. "Trilogia din Cairo", ciclul de romane din 1956-57 dedicat unei familii de negustori, îl face cunoscut în întreaga lume arabă. "Băieții din cartierul nostru" (1959), una din operele sale
Naghib Mahfuz () [Corola-website/Science/302500_a_303829]
-
Survin o prezintă drept “an imaginative framework, alternative to the author’s empirical environment, a world created by enstrangement and cognition”, în timp ce Brian McHale o denumește “the ontological genre par excellence”. Motivația unei asemenea rupturi cu un mediu ficțional profund realist, din preajma anilor ’50 provine din nevoia de confruntare cu un fenomen masiv de rutinizare, de pierdere a individualității în cadrul societății de consum. “Afirmarea unui gen autonom în plină epoca a marelui realism eșuează. Acesta este construit că un discurs despre
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
De mai mulți ani deja, activitatea SAR în materie de bună guvernare este voluntară și se desfășoară prin Alianța pentru o Românie Curată (ARC), o acțiune indispensabilă în peisajul românesc, unde acțiunea colectivă rămâne deficitară, deși reprezintă baza oricărei opțiuni realiste de schimbare. În afara participării sale la coalițiile pentru buna guvernare, misiunea SAR reflectă ceea ce a rămas neterminat după cinsprezece ani de eforturi și multe succese, anume crearea unui cadru de raționalitate a politicii publice (evidence based policy-making) prin: SAR nu
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
din Franța și din Europa în general sunt categorisite drept romane grafice datorită modului în care acestea sunt tipărite (în cantități mari, pe volume). Benzile desenate franco-belgiene au un stil propriu în ceea ce privește modul în care sunt ilustrate. Spre deosebire de modul foarte realist și idealist folosit în mare parte de artiștii de bandă desenată americani, artiștii franco-belgieni tratează ilustrarea benzilor cu o libertate mai mare. Ei pun mai mult preț pe poveste și pe faptul că modul în care arată este mai puțin
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
foarte exactă, pe care o găsim în benzile desenate americane. Unul dintre primele stiluri care au fost inventate în Franța a fost “linia clară”, care este caracterizat prin lipsa totală a umbrelor și a negrului, o linie neîntreruptă și proporționalitatea realistă. Acest stil este considerat un stil “încetinit” datorită faptului că nu există linii dinamice, de fugă. Alt stil franco-belgian este cel realist, care încearcă să arate foarte convingător și natural, dar în același timp să mențină acea conștiență a faptului
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
în general sunt categorisite în două: -Stilul realist cunoscut și sub numele de stilul de aventură datorită faptului că a fost elaborat pentru benzile desenate de aventură în anii `30, acestea având nevoie de un stil mai matur și mai realist care se baza pe proporții anatomice și forme realiste, acest stil fiind baza benzilor desenate cu super-eroi. -Stilul animat este acela care folosește efecte comice și variația liniei pentru a reda expresivitate. Personajele pot avea o anatomie rotunjită simplificată, sau
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
și sub numele de stilul de aventură datorită faptului că a fost elaborat pentru benzile desenate de aventură în anii `30, acestea având nevoie de un stil mai matur și mai realist care se baza pe proporții anatomice și forme realiste, acest stil fiind baza benzilor desenate cu super-eroi. -Stilul animat este acela care folosește efecte comice și variația liniei pentru a reda expresivitate. Personajele pot avea o anatomie rotunjită simplificată, sau una exagerată, disproporționată pentru a evidenția diferite stereotipuri de
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
de lucrări de specialitate. Ion Marin Iovescu (n. 6 august 1912, Vineți, j. Olt - d. 9 august 1977, Bughea de Sus, j. Argeș, prozator și nuvelist numit de Eugen Lovinescu "Creangă al Munteniei", debutează în 1936 cu romanul de factură realistă "Nuntă cu bucluc", urmat de alte două romane în aceeași manieră "O daravelă de proces" și "Oameni degeaba" precum și colaborări de succes în revistele literare cele mai apreciate ale vremii. După 1944 se retrage discret din viața literară, totuși după
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
este o nuvelă realist psihologică, cu accente naturaliste, scrisă de Ion Luca Caragiale și publicată pentru prima oară în 1898. Alături de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai prin tematica abordată, ci mai ales prin capacitatea
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]