8,987 matches
-
spitalizarea copilului cu vârsta peste 7 luni produce reacții intense ale copilului de respingere a personalului, precum și dificultăți de readaptare la întoarcerea acasă. Din perspectiva dezvoltării atașamentului, adopțiile copiilor cu vârsta până la 4-6 luni s-au demonstrat a fi o reușită deplină, în ciuda experiențelor de intensă instabilitate a celor care i-au îngrijit până la 4 luni. Putem conchide că, deși experiența timpurie adversă și factorii de risc la care este expus timpuriu copilul îl vulnerabilizează, acest lucru este mediat prin intermediul altor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
membrii familiei (schimbări antrenate de ciclurile vieții familiei sau schimbări neașteptate) sau în afara familiei, în mediul de viață al familiei, în comunitatea care devine mai puțin favorabilă îndeplinirii funcțiilor familiei. Reziliența familiei, în perspectiva necesară a timpului, va consta în reușita familiei în îndeplinirea funcțiilor intrași extrafamiliale (la nivel de societate) și obținerea de rezultate pozitive (așa cum apar în coloana a IV-a din tabelul de mai jos) în ciuda adversităților cu care se va confrunta. Familiile au rolul primar în dezvoltarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
balon de dilatare introdus percutanat, neoperator - ca procedeul de elecție la bolnavii simptomatici, cu SM semnificativă (arie valvulară >1,5 cm2) la care intervenția chirurgicală este contraindicată sau cu risc mare. Caracteristici anatomice favorabile ale valvei mitrale sunt necesare pentru reușita procedeului [2]. Vârsta înaintată se adaugă factorilor de risc, iar calificarea cardiologului intervenționist și a instituției din care face parte trebuie luate în considerare. Contraindicațiile acestui procedeu constau în anatomie mitrală nefavorabilă, bolnavi asimptomatici, risc de trombembolism (tromb AS, FA
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
poate spune așa, care au fost cei de-ai doilea. Europa secolelor XIV și XIX, și restul lumii de după aceea au refăcut de nenumărate ori acest vis al unei despărțiri fondatoare"16. Literatura latină s-a constituit având în față reușitele literaturii grecești, literaturile franceză și italiană au avut în față bogăția literaturii latine, literatura germană a avut ca reper succesul literaturii franceze. Pentru literaturile naționale întemeiate în secolul al XIX-lea această "sărăcie" e încă mai bine determinată într-un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
guști sau să îi înțelegi proza. Și acesta e contractul pe care îl propune Vulcan: să admiri omul înainte chiar de a avea o percepție a operei. Este ceea ce justifică până în zilele noastre supraviețuirea sacralizării ca mod de apreciere al reușitelor spirituale. Pentru că mijloacele ei de admirație au fost menținute (cine nu a auzit de apostolatul lui Goga?) însă numai în măsura în care sunt rezervate strict unor contexte determinate (festive, ceremoniale), cu totul distincte de exercițiul evaluării estetice. Nu vorbim despre "luceafărul poeziei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a poeziei populare: un străin, dar nu cel îndrăgostit de cultura română pe care și-l închipuie Russo, ci unul care iubește pur și simplu frumosul. Lui vrea Alecsandri să îi vândă poeziile populare și în "moneda" lui se cântăresc reușitele producției folclorice. * * * Istoria folclorului a reținut rolul pe care l-au jucat traducerile poeziilor populare în principalele limbi de cultură ale secolului al XIX-lea44. Receptarea producțiilor românești la Paris, la Londra și la Berlin s-a petrecut după un calendar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o morală transcendentă care constrânge viața individului, ci la ilustrarea plenară, continuă și completă a proiectului personal pe parcursul întregii existențe: "Vocația modernă se prezintă ca obligație etică a unei vieți, și această viață este câmpul său, scopul său și criteriul reușitei sale. Tocmai fiindcă marea prioritate e aceea de a-și reuși viața în proprii ochi, devine important ca fiecare să se poată recunoaște în ceea ce face"9. În termeni moderni, nu mai e vorba de a răspunde la un "apel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
diplomații Europene, a știut să apere cu succese interesele României. Tratarea cu măiestrie a chestiunii Dunării (1882), dar și organizarea administrativă a Dobrogiei, veche provincie a lui Mircea cel Bătrân, reunită cu România prin războiul independenței sunt alte și alte reușite ale marelui om politic care a fost M. Kogălniceanu, stins din viață la Paris la 20 iunie 1891 (vezi și Analele Academiei Române, Tom XLI, 1920-1921, Cunoscându-l din casa părintească de la Cornești - Miroslava, Dimitrie Anghel (16 iulie 1872-13 noiembrie 1914
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
industriei române, încât am izbutit să întorc inima lui Vodă în favoarea domnului Kogălniceanu, încât Vodă m-a însărcinat să spun domnului Kogălniceanu casă se ducă la El. În continuare sunt relatate alte fapte făcute de narator în favoarea lui Kogălniceanu, inclusiv reușitele în deputăție. „După cele de mai sus spuse oricine ar fi în drept să creadă cu siguranță, că eu aș fi fost ajutat de domnul Kogălniceanu, în tot cursul vieții mele. Domnia sa cu plăcere a primit serviciile mele, dar a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au reuși să ofere o privire de ansamblu satisfăcător asupra a ceea ce a reprezentat "presa catolică" în prima jumătate a secolului al XX-lea. De aceea salutăm cu multă satisfacție apariția prezentei lucrări și îl felicităm pe autorul ei pentru reușita sa istoriografică. Ne aflăm în fața unei lucrări deosebite, care tratează un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a contrapropagandei 45: diferențierea grupurilor de indivizi care trebuie influențați, stabilirea scopurilor, crearea de organisme care să îndeplinească aceste scopuri, definitivarea formelor de acțiune propagandistică, conceperea unui plan de campanie, crearea unui centru de comandă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu a fost însă îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordării diferite a celor două evenimente fiind faptul că primul a fost o manifestare internă, adresată responsabililor și specialiștilor presei din cadrul Bisericii Catolice, pe când cea de a doua (expoziția) era organizată tocmai pentru a se prezenta tuturor dezvoltarea, amploarea și reușitele presei catolice din lumea întreagă; iată una dintre motivații: "Expoziția sărbătorește puterea tiparului catolic din lumea întreagă. Arma Veritatis stă scris în unele colțuri și pe fruntea multor pavilioane"832. Perioada inițială prevăzută pentru desfășurarea acestei manifestări a fost aprilie-octombrie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a insistat pe necesitatea specializării și profesionalizării presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii documentului asupra catolicismului românesc și se referea la unitatea catolicismului românesc și la importanța laturii naționale a acestuia 916. Așadar, acest punct
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie cu o parte materială însemnată (sau chiar cu întregul lor capital) la înființarea și dezvoltarea acestui cotidian. Trebuiau mobilizate pentru a contribui la reușita planului și alte societăți culturale, cum ar fi AGRU și Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș (ASTRA Maramureșană) în scopul de "fortificare și accentuare a catolicismului românesc"919. Pentru îndeplinirea scopului enunțat anterior, s-a mizat pe înțelegerea necesității
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
clasică a Bisericii Catolice 933. Apariția cotidianului Albina, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (aproximativ 3 ani) în urma unor diverse discuții polemice între ierarhii din România și cu o intervenție directă (inclusiv financiară) a Vaticanului, a reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El a dispărut foarte repede (în loc să se dezvolte), dar a arătat intenția Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicația viitoare"934. Alocarea fondurilor necesare apariției unui cotidian catolic la București a avut succes ca urmare a cererilor monseniorului Gabor. Chestiunea a fost prezentată Papei, care a decis susținerea financiară a acestui proiect pe parcursul a trei ani; în eventualitatea reușitei lui, finanțarea ar fi continuat pentru o perioadă mai lungă de timp935. Gabor a trimis multiple adrese către Vatican, în care a prezentat situația presei catolice din România, concepția sa privind dezvoltarea acesteia, dar și soluțiile concrete care ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca formularea unei păreri așteptate, utilizându-se toate mijloacele de expresie prin care se poate ajunge la opinia publică, cum sunt presa, broșurile sau manifestele, amvonul, filmul, radiodifuziunea și în sfârșit zvonul șoptit din gură în gură". Același autor condiționa reușita propagandei de apropierea acesteia de adevăr; ea trebuie să se adreseze oamenilor obișnuiți și să nu aibă un caracter oficial. Un alt cercetător care a analizat raportul dintre mase și propagandă a fost sociologul francez Gustave le Bon (Învățămintele psichologice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest document se fac numeroase precizări despre presa catolică românească, încă de la începuturile ei până în momentul realizării respectivului raport, care avea rolul de a prezenta participanților din întreaga lume situația presei catolice de la noi din țară, cu particularitățile, problemele și reușitele sale. Încă din preambulul acestei prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fascicolo 59, f. 690-710. 812 "Așadar Excelența Voastră va binevoi să-și dea silința cu toată grija și zelul caracteristice, astfel încât, chiar și în această națiune, jurnaliștii și publiciștii catolici să vrea să acorde sprijin și să coopereze la fericita reușită a congresului viitor și să dorească de asemenea, dacă circumstanțele o vor permite, să trimită și un reprezentant. La cele de mai sus, v-aș ruga să mă țineți informat în mod adecvat cu privire la pașii făcuți în acest sens și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820 Iată răspunsul organizatorilor cu privire la raportul întocmit de nunțiu referitor la pregătirile pentru participarea reprezentanților din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la toate greutățile ce se aduc împotriva sfintei noastre credințe. Începutul s-a făcut deja prin tipărirea de cărți răzlețe fie prin Biblioteca religiosă sau Biblioteca populară catolică. Dar pentru o mai bună reușită în această direcție, subscrișii au socotit că este nevoie de o organizare a muncii și de o unire a puterilor, fiindcă munca e grea și puterile puține" (Ibidem). 982 Institutul..., p. 2. 983 Lumina creștinului, iulie-august 1926, p. 108. 984
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însuți surprins este una din bazele artei curtezanului. Există o parte de înșelătorie în acest atac neașteptat al surprizei care reiese din arta militară ce definește surprizele drept "atacuri neprevăzute la care nu ne așteptăm". Și adăugăm la neașteptat secretul: Reușita surprizelor este dată de secretul și arta de a se comporta în așa fel încât să nu dăm nimic de bănuit dușmanului." Iată astfel definită o strategie valabilă în aceeași măsură în estetică cât și în erotică. Este nimerit să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]