7,733 matches
-
prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale din Miorița, care - aprecia Ion Mușlea - „a surprins în mod deosebit pe mulți”. Cea de-a cincea secțiune, corpusul de texte, a fost o revelație chiar pentru specialiști, care au avut pentru prima dată în față cele 930 de variante ale capodoperei. Nici o altă piesă a epicii versificate nu se bucurase până atunci de o monografie atât de amplă, și nici o alta de aceleași dimensiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Ispita posibilului (1971; cu o versiune franceză mult amplificată în 1987) este pasiunea lucidă a tâlcuitorului, arcuindu-se într-un discurs îndrăgostit. Enigma nefericitului prinț al Danemarcei, înfășurat într-o incitantă ambiguitate, îl fascinează pe hermeneut, care, între incertitudini și revelații, năzuiește a se apropia de „inima misterului”. Pendulând „între gândul neînfăptuit și fapta negândită”, șovăitorul (pseudo) danez își amână împlinirea proiectului „din deznădejde în fața posibilului”. Comentariul, deopotrivă elevat și seducător, atingând o întreagă claviatură (în gamă simbolică, filosofică, psihanalitică, politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
loc În anumite momente și locuri sau poate implica prestația anumitor persoane. Când se vorbește despre acțiuni și simboluri, și mai ales de cuvinte și gesturi, se are În vedere o varietate aproape infinită de atitudini și obiecte: rugăciuni, povestiri, revelații; a sta În picioare, a se apleca, a Întinde brațele; a merge, a dansa, a cânta, a cădea În transă; a deplasa obiecte liturgice, a purta Însemne; a aduce ofrande, a jertfi ș.a.m.d. Dar acțiunile și simbolurile, locurile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că zeii Își păzeau cu gelozie „secretele” - niÌirtu(m) sau, mai ales, piriștu(m) -, care erau, În mod normal, inaccesibile omului. Uneori Însă, zeii Îi Îngăduiau omului să ajungă la secretele lor, Însă doar episodic și parțial, prin divinație sau revelație profetică. a) Divinația Documentația de care dispunem despre divinație În Mesopotamia este una dintre cele mai bogate, aceasta fiind o dovadă a importanței majore care i-a fost dată. Răspunsurile la divinații erau strânse În colecții pentru a fi folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a sublinia continua osmoză Între culturi. În textele de la Mari din această epocă există multe referiri la fenomene de „profetism” cu privire la persoane care visează sau primesc mesaje din partea zeilor, de obicei destinate unei terțe persoane, care este regele. Caracterul de revelație extatică pe care Îl arată astfel de fenomene a dus la punerea lor În paralel cu profetismul ebraic; deși există elementele comune, avem totuși de-a face cu fenomene esențialmente diferite, chiar dacă acestea se pot Încadra Într-o tradiție semitică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
propria limită de om muritor - să Își asume cu o conștiință demnă propriul rol În marele scenariu cosmic și divin. 3. ASPECTE ALE VIEȚII RELIGIOASE ÎN LUMEA ELENISTICO-ROMANĂTC "3. ASPECTE ALE VIEȚII RELIGIOASE ÎN LUMEA ELENISTICO‑ROMANĂ" 1. În căutarea revelației: oracolul teologic și literatura hermeticătc "1. În căutarea revelației \: oracolul teologic și literatura hermetică" Deși la Începuturile secolului al II-lea d.Hr. Plutarh deplânge, În unul dintre dialogurile delfice, „tăcerea” multor centre oraculare grecești (De defectu oraculorum), fenomenul divinatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o conștiință demnă propriul rol În marele scenariu cosmic și divin. 3. ASPECTE ALE VIEȚII RELIGIOASE ÎN LUMEA ELENISTICO-ROMANĂTC "3. ASPECTE ALE VIEȚII RELIGIOASE ÎN LUMEA ELENISTICO‑ROMANĂ" 1. În căutarea revelației: oracolul teologic și literatura hermeticătc "1. În căutarea revelației \: oracolul teologic și literatura hermetică" Deși la Începuturile secolului al II-lea d.Hr. Plutarh deplânge, În unul dintre dialogurile delfice, „tăcerea” multor centre oraculare grecești (De defectu oraculorum), fenomenul divinatoriu - În toate formele lui și În special În dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Delph., 1-2). Alături de practica tradițională a consultării oracolului de către indivizi sau comunități pentru rezolvarea unor circumstanțe particulare, este atestată și generarea unor oracole „teologice”, mai precis a unor răspunsuri oraculare care, adesea În spatele cererii explicite a credinciosului, intenționează să ofere revelații despre natura divinității, despre lume și om. Dintre toate, un caz, de altfel destul de cunoscut, poate sluji drept exemplificare a unui Întreg gen ce Îmbină interesele speculative și religiozitatea populară, arătând că cele dintâi nu sunt patrimoniul exclusiv al unor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îndreaptă și se roagă În zorii dimineții către răsărit (Gallavotti, 1977). După cercetările lui A.-J. Festugière (19503-19543), este de prisos să mai insistăm asupra caracterului central, existent În orizontul spiritual al omului În epoca elenistico-romană, al aspirației la o revelație divină ca vehicul al cunoașterii, relativă fie la științele naturale, fie la marile teme ale teologiei, ale cosmologiei și antropologiei. Bogata și variata literatură așezată sub autoritatea zeului egiptean Hermesxe "Hermes" Trismegistos În dublul ei conținut, „științific” (astrologie, alchimie, botanică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al intereselor intelectuale, despre care se crede că este cu putință să primească răspuns numai din partea și În numele divinității. Descoperirea unor texte ermetice În codexurile copte de la Nag Hammadi, care cuprind texte gnostice (Mahé, 1978-1982), confirmă răspândirea acestei literaturi de revelație „păgână”, capabilă să intereseze și acele medii creștine Îndreptate tot spre obținerea cunoașterii dintr-un izvor legitim al acesteia, cuvântul revelator al unei entități divine. În figura lui Trismegistos converg trăsături și prerogative ale egipteanului Thotxe "Thot", protectorul Înțelepciunii și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
epoca elenistică, atribuite unor personaje diferite, ca regele Nechepsos sau preotul Petosiris. În manifestarea treptată a unei neîncrederi În capacitățile omului de a ajunge doar cu instrumentele intelectuale la cunoașterea adevărului, toată această producție reflectă nevoia de a apela la revelația divină chiar și În sfera fenomenelor naturale, rezervată deja căutării raționale. În orice caz, În acele texte interesul se Îndreaptă cu totul spre problemele existenței pământești și spre mijloacele de a o face mai sigură și fericită, fără nici un indiciu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
secrete de la tată la fiu, care va fi adoptată mai târziu pentru formularea unui mesaj religios. Într-adevăr, tensiunea pentru atingerea unei cunoașteri de tip mistic, la care nu se poate ajunge prin mijloacele raționale, ci numai prin har și revelație divină, apare ca fiind centrul propulsor al literaturii ermetice de inspirație „filozofică”, cu siguranță mult mai bogată și variată decât reiese din operele rămase, dintre care unele au ajuns la noi În culegerea celor șaptesprezece tratate din Corpus Hermeticum (CH
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
densitatea Înțelesurilor religioase, așa cum este primul tratat, intitulat Poimàndres, și cel de-al XIII-lea. În primul text, În cadrul unei viziuni extatice al cărei beneficiar este un personaj care va fi identificat cu Trismegistos În CH XIII, se articulează o revelație ce are ca scop arătarea originii și naturii divine a omului În ceea ce privește partea lui spirituală (intelectul), În timp ce trupul, supus destinului astral și pasiunilor, constituie un obstacol În atingerea mântuirii, Înțeleasă ca o Întoarcere la izvorul său divin. Al XIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
devoțiune, ca rugăciunile și imnurile, compatibile cu preceptele acelei religio mentis proclamată În Asclepius ca unică formă de cult. În orice caz, ca trăsătură distinctivă a bogatei producții literare puse sub patronajul lui Hermesxe "Hermes" Trismegistos rămâne calitatea ei de revelație divină care se vrea păzită și transmisă pe cale ezoterică de la maestru la discipol. Sub această garanție, era posibilă formularea din când În când a unor doctrine care, oricâxe "Asclepios"t de diversificate, se distingeau prin implicarea lor În marile teme
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divină (daimon-intelect), omolog deci al principiului divin. Omul care a atins acest grad de perfecțiune nu se desprinde de contextul social, ci, dimpotrivă, se propune ca „reformator” religios, educator și „salvator” al poporului, fie prin Învățătura lui, percepută ca o revelație a tainelor divine la care el ia parte, fie printr-o intervenție taumaturgică eficace, care eliberează de numeroasele rele care Îndurerează existența umană. Biografia lui Apollonius din Tyana este construită după un asemenea model, cu totul explicit la Începutul lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un personaj ca Apollonius din Tyana, care Încheagă În jurul său un Întreg scenariu taumaturgic și divinatoriu, un filozof ca Porphyrios și mediile, hrănite și ele din interese intelectuale și mistice laolaltă, În care s-a format și circula literatura de revelație atribuită lui Hermesxe "Hermes" Trismegistos, care Îi recomandă restrânsului cerc de discipoli, adunat Într-un loc sacru, tocmai să se reculeagă Într-o rugăciune tăcută, unica formă de cult cu putință pentru acești adepți ai purei religio mentis (Asclepius, 25
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
grecești și orientale cu rol cosmozofic (speculație asupra structurii Întregului) și antropozofic (evenimentul coborârii și urcării sufletului divin) În tratatul Despre peștera nimfelor. Atent la valorile acelei bios pitagoreice (Viața lui Pitagora), este foarte interesat de practicile teurgice și de revelațiile oraculare. În Filozofia dedusă din oracole el propune pentru acestea o exegeză În sens teozofic (Eusebiu, Praeparatio evangelica, IV, 6, 3), căreia, din păcate, nu Îi putem Înțelege valoarea exactă din cauza stării fragmentare În care opera a ajuns la noi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tir ocupă o poziție-cheie pe linia evolutivă a neoplatonismului care, de la pozițiile substanțial raționaliste ale lui Plotin, ajunge la transcenderea (dar nu negarea) acestora În autori care, așa cum fac Iamblichos și Proclus, așază dincolo de instrumentele și finalitățile logosului exigența unei revelații divine directe și recurgerea la o practică operativă, identificate În Oracolele caldeene, respectiv În riturile teurgice. După ce a acceptat revelațiile oraculare și acțiunile liturgice apte să procure manifestările divine În diferite forme materiale (animare a statuilor, viziuni, medierea unor personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dar nu negarea) acestora În autori care, așa cum fac Iamblichos și Proclus, așază dincolo de instrumentele și finalitățile logosului exigența unei revelații divine directe și recurgerea la o practică operativă, identificate În Oracolele caldeene, respectiv În riturile teurgice. După ce a acceptat revelațiile oraculare și acțiunile liturgice apte să procure manifestările divine În diferite forme materiale (animare a statuilor, viziuni, medierea unor personaje inspirate), Porphyrios se așază Într-o atitudine foarte critică față de asemenea fenomene, susținând - pe urmele lui Plotin -, ca drum unic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În limba pahlavi, s-a ajuns la propunerea alternativă a trei date diferite pentru nașterea și moartea sa, ținând cont de faptul că tradiția religioasă Îi plasează moartea la 70 de ani, iar evenimentele semnificative ale vieții la 30 (prima revelație), la 40 (primul său succes apostolic), la 42 (convertirea lui Vișt³pa): 630-553, 628-551, 618-541 (Henning 1951, p. 41). În schimb, În favoarea celei de-a doua ipoteze sunt cercetătorii (K.F. Geldner, Ch. Bartholomae et al.) care consideră că este necesară plasarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
secolul al XIII-lea d.Hr.). În aceste scrieri se combină mituri, legende și istorie. Printre datele privitoare la viața sa, provenite din tradiția religioasă, despre care nu există motive să fie considerate legendare, există informația că ar fi avut revelația la treizeci de ani, că ar fi convertit un prim discipol la patruzeci de ani, iar pe Vișt³spaxe "Vișta>spa", la patruzeci și doi; de asemenea, mai există și informația că moartea sa ar fi survenit la vârsta de șaptezeci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
comportamentul de pe pământ. Există o enumerare minuțioasă a chinurilor din infern pe măsura păcatelor comise. Caracterul vizionar al Ard³ Wșr³z n³mag apropie această operă de literatura apocaliptică zoroastriană (Boyce, 1968a, p. 48; cf., infra). O escatologie apocaliptică, cu viziuni și revelații ale evenimentelor viitoare și finale, este un subiect care, În zoroastrism, a furnizat material pentru un gen literar cu rădăcini de netăgăduit În tradiția iraniană, de la G³th³ la Yașt 19 (cf. infra, subcapitolul 2.4), deși influențat de apocalipsa iudaică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
preliminare 403 2. Religia polisului și cultele străine 405 3. Misterii grecești și misterii orientale 413 4. Cultul suveranilor elenistici și cultul imperial: de la oameni la zei 416 3. Aspecte ale vieții religioase În lumea elenistico-romană 418 1. În căutarea revelației: oracolul teologic și literatura hermetică 418 2. Oracole, vise și zeități vindecătoare: cazul lui Aelius Aristides 422 3. Alexandru din Abonotichos: un profet și fondator religios 424 4. „Omul divin” și religio mentis pură: Apollonius din Tyana 427 5. Ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
viziuni halucinante, cât și privirea atentă, cu decupaje veriste dintr-o realitate concret istorică. Deși inspirate, în general, din lumea satului, aceste proze par să fie mai degrabă vehicule pentru câteva obsesii tematice, precum copilul, femeia, regresiunea în primar sau revelația mistică, ceea ce nu le transformă în monografii ale spațiului bucovinean, ci în consecința expresionistă a unei stări de spirit. Chiar și cel mai reușit roman, Ion Aluion (1938; Premiul „Ioan Al. Brătescu-Voinești” al Ministerului Educației Naționale), ce ar fi permis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
recentă a ambelor câmpuri ale exegezei Bibliei și istoriei Israelului antic ne obligă să admitem că distanța dintre una și cealaltă este mai mare decât se credea în mod obișnuit cu câțiva ani în urmă. Modul uzual de a prezenta revelația biblică ca revelare a lui Dumnezeu în istorie avea drept primă consecință să creeze o legătură strânsă între teologie și istoriografie. Legătura există și cu siguranță continuă să existe. Un lucru se schimbă totuși: legătura este mai puțin strânsă, mai
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]