8,304 matches
-
anionilor sunt mai mari decât ale atomilor din care provin datorită câștigului de electroni, față de razele cationilor care sunt mai mici decât ale atomilor din care provin. Potențialul de ionizare reprezintă energia care trebuie cedată unui atom pentru a-i smulge unul sau mai mulți electroni și se exprimă prin relația: I = e ∙ V unde e reprezintă sarcina electronului iar V potențialul de accelerare. Experimental s-a constatat că potențialul de ionizare variază cu numărul de ordine, gazele rare au cel
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
veghe în meditație și posturi teribile. De exemplu, se hrănea cu semințe și iarbă, și o perioadă doar cu balegă. Se spune că, treptat, ajunsese să consume doar un bob de orez pe zi. Era îmbrăcat în haine grosolane, își smulsese părul și barba pentru a se autosuplicia, zăbovea ore întregi stând în picioare sau întins pe ghimpi. Refuza categoric să-și mai spele trupul și hainele, arătând îngrozitor. Se odihnea într-un loc unde cadavrele erau lăsate pradă păsărilor și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
limba mare, tenul aurit, pielea de culoarea aurului și o aureolă largă de un braț. Brahmanii anunță că tânărul prinț va fi la 35 de ani un împărat universal (ćakravartin), un monarh puternic, sau un Buddha, un înțelept care va smulge vălul ignoranței ce acoperă lumea. Regele preferă pentru fiul său primul destin, acela de a deveni împăratul lumii. În realitate, ambele posibilități s-au realizat dar în plan spiritual. Căci, dacă este adevărat că regatul lui Buddha, ca și al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
acasă să mă numiți pe față trădător... A! asta nu pot să v-o permit... Brânzovenescu: (scoțând o hârtie din buzunar) Mă rog, iată ce se împarte acum prin târg, din partea lui d. Cațavencu... E tipărit, stimabile! Tipătescu: (mișcat, îi smulge hârtia) Tipărit? Farfuridi: (smulgându-i-o el) Da, tipărit, dă-mi voie... Dăm ca pozitivă știrea cum că desigur candidatura amicului nostru politic d. Cațavencu, prezidentul grupului independent, este pusă la adăpost de orice loviri din partea administrației. Din contra, avem
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe față trădător... A! asta nu pot să v-o permit... Brânzovenescu: (scoțând o hârtie din buzunar) Mă rog, iată ce se împarte acum prin târg, din partea lui d. Cațavencu... E tipărit, stimabile! Tipătescu: (mișcat, îi smulge hârtia) Tipărit? Farfuridi: (smulgându-i-o el) Da, tipărit, dă-mi voie... Dăm ca pozitivă știrea cum că desigur candidatura amicului nostru politic d. Cațavencu, prezidentul grupului independent, este pusă la adăpost de orice loviri din partea administrației. Din contra, avem cuvinte puternice pentru a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru mine... Fănică, gândește-te... gândește-te. (plânge.) Tipătescu: Tocmai de-aia m-am asigurat de persoana lui Cațavencu... Zoe: În zadar, Fănică; Cațavencu poate muri astăzi, mâine gazeta lui tot o să publice scrisoarea noastră. Dumnezeule! Cum or să-și smulgă toți gazeta, cum or să mă sfâșie, cum or să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile și copiii nu au altă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
omor! Cațavencu: Omoară-mă, madam, omoară-mă, dar nu e vina mea! Zoe: Cum ai pierdut-o? Când ai pierdut-o? Unde ai pierdut-o? Cațavencu: În scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu... mi-a smuls pălăria din cap... scrisoarea o aveam în căptușeala pălăriei... Zoe: Care va să zică, adevărat ai pierdut-o? Cațavencu: Da! Zoe: Mi-ai pierdut scrisoarea... și nu știi, nu bănuiești pe unde poate rătăci scrisoarea mea? Cațavencu: Nu. Zoe: Nu? Cațavencu: Nu... Zoe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
săracii, erau convinși că m-ajută, dar n-aveau cu ce... Avocatul era doar așa... ca să facă parte din joc, altfel n-avea nici o putere. Și am Întrebat: „Ce dovezi sunt?”. Și atunci au zis că sunt declarațiile. „Declarațiile sunt smulse cu forța”... Eram pregătit, aveam un pulover cu fermoar și cămașă, și atunci m-am desfăcut și am spus: „Uitați-vă, acesta e scheletul! Aveam 70 și ceva de kilograme când m-au arestat și acuma am 40 de kilograme
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pregătit, aveam un pulover cu fermoar și cămașă, și atunci m-am desfăcut și am spus: „Uitați-vă, acesta e scheletul! Aveam 70 și ceva de kilograme când m-au arestat și acuma am 40 de kilograme. Așa s-au smuls declarațiile și oricare ar fi dintre voi ar fi declarat poate mai mult decât am declarat eu și colegii mei!”. S-a produs rumoare, au Întrerupt procesul, au evacuat sala și pe noi ne-au dus Într-o cameră... A
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ei, futu-le muma-n cur, că nu și-au făcut treaba! Ce faceți, bă, golanilor, uite ăsta cu ce cruce a intrat. Bine că n-a intrat și cu o cădelniță și voi să nu vedeți!” Și mi-a smuls crucea cu totul și mi-a dat șapte zile de izolare. Cum era izolarea? Prin ce se caracteriza? Izolarea... În primul rând, stăteai singur În celulă și era un „confort” total. Adică era total, „confort”... nici nu intră În discuție
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
capatul ăla... A fost un chin... Nu te lăsa chiar dacă ningea, chiar dacă era urât afară, că trebuia să-ți dea de muncă. Și canalele le curățai cu mâna, că n-aveai hârleț sau sapă, și restul tot făceai cu mâna... smulgeai de-acolo ca să se facă canale, că dădea apă, irigații... A fost foarte greu... Și nu aveam pachet, țigară, pâine... Nu aveam nimic, nimic, numa’ rația... și nici n-a știut nimenea În doi ani și ceva de zile de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unul pe care avea pică, îl snopea în bătăi. Apoi erau femeile. Nenorocire pentru aceea pe care punea ochiul Ilie Geambașu. Trebuia s-o aibă cu orice preț. Viola domiciliurile, spărgea ușile, intra pe ferestre, lua femeia de lângă bărbații terorizați, smulgea fetele din casa părinților. Și trebuia să le necinstească. Un contimporan povestea cum odată acest celebru bătăuș a răpit pe tânăra și frumoasa soție a unui cârciumar. A intrat călare în cârciumă însoțit bucureștiul în 1871 73 30. Biserica română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ironie, tot în 1869, să se înființeze o societate de asigurare pentru cetățenii a căror viață era pusă în primejdie de bandele de bătăuși lipsiți de scrupule (ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștii de altădată 33. Medicul și sociologul francez Gustave le Bon (1841-1931), autor al cărții Psychologie des foules (1895), la care se referă Bacalbașa. în frunte, deasupra ochiului, și sângele curge. Ceilalți bătăuși se înfurie și mă copleșesc. Unul îmi smulge bastonul din mână; văzându-mă dezarmat, o rup de-a fuga spre a nu fi stâlcit. Dar nu fac prea mulți pași. O ghioagă trimisă ca o praștie de către unul din bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
provocațiuni, guvernul dă ordin soldaților de pe linia Dunării ca să răspundă cu gloanțe. La 26 aprilie, ziarele anunță cu litere groase că turcii bombardează din Vidin Calafatul. Ghiulele cad în Dunăre. Tunurile românești au început a răspunde.43 Edițiile ziarelor sunt smulse de trecători, stradele sunt pline de public, emoția este fără putință de a fi descrisă. La 26 aprilie cele dintâi trupe rusești ajung în gara Târgoviștei (azi Gara de Nord) și încep să se îndrepte în grabă către Giurgiu.44 344 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
starea de rezbel este declarată oficial între Turcia și România. La 4 mai sosește în București marele duce Nicolae; la gară este primit de către Domnitor, Doamna și primul ministru. Lumea în număr foarte mare este pe stradă.55 Ziarele sunt smulse din mâinile vânzătorilor fiindcă anunță lupte violente între Oltenița și Turtucaia. Aceste ziare mai anunță că oamenii regimentului 16 dorobanți sosit la Turtucaia 56, văzând lupta și mirosind praful de pușcă, au ieșit pe străzi și 348 bucureștii de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul prahovean Grigore Ion, din Batalionul 2 vânători, ajutat de caporalul Nica Vasile și de sergentul Stan Gheorghe, a capturat - în timpul luptei pentru cucerirea redutei Grivița I - un drapel otoman, ucigându-i pe cei trei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stradă, bănănăindu-mi „geanta de funcționar”, m-am simțit integral al „mulțimii anonime”, neînsemnat și cu un început de dezgust. *M-am întîlnit cu „vara lui Cârneci”, care mi-a fost studentă. Grasă, roșie în obraji și cu buzele parcă abia smulse de sub o violentă mușcătură. M-a însoțit pînă în dreptul Institutului, vorbind mai mult ea, mai ales despre ce e: pedagog la un liceu din oraș. Cuvintele sale lăsau să se întrevadă saturația dată de un program rigid și monoton. „Ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
amintiri - vorba sa - „vesele, plăcute” din viața de redacție. „Ia spune-o tu, Ovidiule, c-o zici bine, pe aia cu dansul de la Odobești - dirija el -, și tu, Gane, pe aia cu «proletarii» sau să spună Genoiu cum mi-a smuls învoirea să plece o săptămînă la Cluj”. La povestirea unora din întîmplările numite, s-a rîs cu poftă, în hohote prelungi: atît oaspeții (unii cunoscuți ca „intelectuali subțiri”: Manolescu, Dana Dumitriu ș.a.), care le auzeau pentru prima dată, cît și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
et j’ai tant de choses à dire. Il me faudrait vingt ans pour écrire tout ce que j’ai dans l’esprit, et bientôt la mort va me prendre...” (ib., p. 295). Gîndesc la fel, dar nu mă pot smulge din legăturile cu care m-a deprins „meticulozitatea”. Teama de cuvîntul prea puțin potrivit sau de fraza flască mă frînează și mă întoarce la începutul textului, ori de cîte ori mă încumet să scriu mai mult de o pagină pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Chiar la Onești, a primit un afront din partea lui Marin Mincu, care i-a strigat în public că „istoria literară nu se mai face cum o faceți dumneavoastră” și l-a acuzat de „oportunism scîrbos”!) E un copac greu de smuls din rădăcini, o piatră de care se sparg multe vanități. M-a ascultat în tăcere, hașurînd niște pătrate pe o foaie albă. Simțind stînjeneala pe care am provocat-o (poate și ostilitatea), am plecat, ca nu cumva înfierbîntîndu-mă și mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
direct niciodată, dar îl cunosc și mă cunoaște. Are o figură spînatică, poartă un basc vechi, rotund, spălăcit și merge cu genunchii îndoiți. E tăcut și mereu preocupat de ceva. Hipercorect la serviciu, face treabă și în jurul blocului. Sapă straturi, smulge buruieni, curăță, mătură - totul ca ntr-un fel de pedeapsă. Fetița avea 12 ani și o chema Ozana. *Numărul de azi, 9 septembrie, îmi evocă (nu e prima dată) un ziar suprarealist. Sînt publicate fotografiile „fruntașilor la întrecerea socialistă pe țară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a putut afla nimic de soarta celor arestați și, în special, în Transilvania, au avut loc descinderi și percheziții amănunțite, precum și arestări, s-au primit în Occident indicii concrete și serioase că arestații au fost maltratați pentru a li se smulge mărturisiri. La 10 ianuarie 1981 s-au pronunțat în procesul ținut la Suceava următoarele sentințe: Fakner, trei ani închisoare, Gross, patru ani, Herberth, doi ani, Hoffmann, un an și jumătate și Kloss, trei ani închisoare. În afară de sus-menționatele pedepse cu închisoarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
15:00 am fost arestat împreună cu un prieten, cu care mă aflam în bazin, nespecificându-se motivul pentru care eram arestați. Am fost duși amândoi la pichetul de grăniceri de la Teremia-Mare. Locotenentul care era de serviciu a căutat să-mi smulgă o declarație pe care el mi-o dicta și pe care trebuia s-o semnez. Ajungând la punctul unde îmi cerea să declar că am venit cu scopul de a trece frontiera, am rupt hârtia cu tot ce scrisesem deja
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tocmai acestea din urmă să fi declanșat furtuna asupra mea: în toamna lui 81, studenții mi-au fost anchetați de Securitate (le mulțumesc și cu acest prilej că au avut loialitatea și curajul să mă avertizeze că le-au fost smulse declarații împotriva mea). Curând după aceea, într-o ședință care reunea cei mai activi membri de partid ai secțiilor de limbi străine, cu participarea șefului de catedră, a decanului și a rectorului universității, am fost trasă la răspundere: de ce Mircea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]