7,755 matches
-
și planeta pitică Ceres în 2015. Prima sondă ce a aterizat pe-un alt corp ceresc al sistemului a fost sonda sovietică Luna 2, care a ajuns pe satelit în 1959. De atunci, planete din ce în ce mai îndepărtate au fost vizitate, cu ajutorul sondelor de aterizare sau impactare pe suprafețele lui Venus în 1966 (Venera 3), Marte în 1971 (Mars 3), asteroidului 433 Eros în 2001 (NEAR Shoemaker) și lunei saturniene, Titan (Huygens) și cometa Tempel 1 (Deep Impact) în 2005. Orbitatorul Galileo a
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
pe suprafețele lui Venus în 1966 (Venera 3), Marte în 1971 (Mars 3), asteroidului 433 Eros în 2001 (NEAR Shoemaker) și lunei saturniene, Titan (Huygens) și cometa Tempel 1 (Deep Impact) în 2005. Orbitatorul Galileo a coborât, de asemenea, o sondă în atmosfera lui Jupiter în 1995; deoarece Jupiter nu are nici o suprafață fizică, nava a fost distrusă datorită creșterii temperaturii și presiunii pe măsură ce a coborât. Până în prezent, doar două lumi din sistemul solar, Luna si Marte, au fost vizitate de
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Dawn (în ) este o sondă spațială lansată de NAȘĂ în 2007 pentru a studia cele mai masive două obiecte din centura de asteroizi: protoplaneta 4 Vestă și planetă pitica Ceres. Dawn a fost prima navă care a vizitat Vestă, intrând pe orbită acesteia la 16
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
studiu (de 14 luni) a Vestei la sfârșitul anului 2012. În cazul în care întreaga să misiune va reuși, ea va fi, de asemenea, prima navă spațială ce va vizita și orbită două corpuri extraterestre distincte. La 6 martie 2015 sonda a atins planetă Ceres, scopul primordial al misiunii. Misiunea este condusă de Jet Propulsion Laboratory al NAȘĂ, cu componente majore au contribuit partenerii europeni din Olanda, Italia și Germania. Este prima misiune NAȘĂ de explorare, folosind propulsia de ion pentru
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
și Germania. Este prima misiune NAȘĂ de explorare, folosind propulsia de ion pentru atașare pe orbită; misiunea multi-țintă anterioară utilizând motoare convenționale, cum ar fi programul Voyager, s-au limitat doar la survolări (trecere/zbor pe langă). În februarie 2015, sonda spațială a început să transmită primele imagini cu Ceres, pe masura ce se apropia de planeta pitica. La data de 6 martie 2015, la ora 12:39 GMT (14:39 oră României), sonda s-a înscris pe orbită corpului ceresc „pitic”. Misiunea
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
la survolări (trecere/zbor pe langă). În februarie 2015, sonda spațială a început să transmită primele imagini cu Ceres, pe masura ce se apropia de planeta pitica. La data de 6 martie 2015, la ora 12:39 GMT (14:39 oră României), sonda s-a înscris pe orbită corpului ceresc „pitic”. Misiunea principala de cercetare trebui să se încheie în iulie 2015, iar oamenii de știință speră să obțină noi date despre începuturile sistemului solar. În perioada cercetărilor, Dawn se va apropia de
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
speră să obțină noi date despre începuturile sistemului solar. În perioada cercetărilor, Dawn se va apropia de Ceres până la o distanță de aproximativ 370 km pentru a cartografia suprafață, stabili compoziția solului și măsură câmpul gravitațional. Începând din luna aprilie, sonda va transmite primele imagini detaliate, iar până în iulie ar trebui să ducă la bun sfârșit misiunea principala. Dawn ar putea rămâne pe orbită până la sfârșitul anului 2016.
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
americani cu colonizarea unui alt satelit al lui Saturn, Enceladus, care că și Titan, are un potențial enorm pentru colonizare și mii de locații pentru înființarea așezărilor, care pot deveni locuințe permanente pentru coloniști. Pentru aceste scopuri va fi lansată sonda Titan Saturn System Mission; o misiunea de a studia perspectivele de colonizare a Titanului și lui Enceladus. Consiliul științific al astrobiologilor Institutului NAȘĂ în rezoluția să din 22 septembrie 2008 a inclus Titanul în lista celor mai prioritate obiectele astrobiologice
Colonizarea lui Titan () [Corola-website/Science/333805_a_335134]
-
mai greu accesibile planete. Pentru un zbor spre Mercur trebuie să fie cheltuită o cantitate de energie comparabil cu zborul spre Pluton. Pentru a atinge Mercurul poate fi folosit o manevră gravitațională în apropiere de Venus și Pământ. De exemplu, sonda MESSENGER a efectuat șase manevre pentru a ajunge la orbita lui Mercur.
Colonizarea planetei Mercur () [Corola-website/Science/333807_a_335136]
-
a permis să obțină rezultate remarcabile, mulțumită cercetărilor făcute cu răbdare și persistente; a dezvoltat îndeosebi noi tehnici de observare. Cercetările sale sunt repartizate în peste 300 de publicații științifice, referitoare mai cu seamă la astrofizica Sistemului Solar. Înainte ca sondele Viking să ajungă pe Marte, compoziția solului marțian constituia un subiect al unor numeroase dezbateri. Determinând lumina polarizată a mai multor sute de minerale terestre, Dollfus a încercat să facă să le corespundă acestora lumina polarizată a întinderilor deșertice marțiene
Audouin Dollfus () [Corola-website/Science/333821_a_335150]
-
NEAR ("Near Earth Asteroid Rendezvous") Shoemaker este o sondă spațială lansată la 17 februarie 1996 de către agenția spațială americană, NASA, în scopul studierii asteroidului 433 Eros, unul dintre cei mai mari asteroizi din apropierea Pământului. a fost prima misiune a programului Discovery al NASA care este format din misiuni interplanetare
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
spațială americană, NASA, în scopul studierii asteroidului 433 Eros, unul dintre cei mai mari asteroizi din apropierea Pământului. a fost prima misiune a programului Discovery al NASA care este format din misiuni interplanetare cu costuri și durate de dezvoltare limitate. Această sondă de 800 kg, dintre care 56 de kilograme de instrumente științifice, avea ca obiectiv determinarea principalelor caracteristici ale asteroidului între care masa și distribuția sa internă, compoziția mineralogică, câmpul magnetic și compoziția regolitului și interacțiunile cu vântul solar. Sonda a
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
Această sondă de 800 kg, dintre care 56 de kilograme de instrumente științifice, avea ca obiectiv determinarea principalelor caracteristici ale asteroidului între care masa și distribuția sa internă, compoziția mineralogică, câmpul magnetic și compoziția regolitului și interacțiunile cu vântul solar. Sonda a fost pusă pe orbită în jurul lui 433 Eros la 14 februarie 2000 și a dus o campanie de studiu de circa un an. Acesta s-a încheiat prin coborârea pe solul asteroidului la 12 februarie 2001, pentru care nu
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
pusă pe orbită în jurul lui 433 Eros la 14 februarie 2000 și a dus o campanie de studiu de circa un an. Acesta s-a încheiat prin coborârea pe solul asteroidului la 12 februarie 2001, pentru care nu fusese conceput. Sonda „a supraviețuit” și a putut transmite date științifice până la 28 februarie 2001. NEAR Shoemaker este prima sondă spațială care a orbitat un asteroid și a cobotât pe suprafața acestuia. Ea a transmis de imagini, uneori foarte detaliate, ale asteroidului Eros
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
studiu de circa un an. Acesta s-a încheiat prin coborârea pe solul asteroidului la 12 februarie 2001, pentru care nu fusese conceput. Sonda „a supraviețuit” și a putut transmite date științifice până la 28 februarie 2001. NEAR Shoemaker este prima sondă spațială care a orbitat un asteroid și a cobotât pe suprafața acestuia. Ea a transmis de imagini, uneori foarte detaliate, ale asteroidului Eros și i-a măsurat talia, masa și distribuția acesteia, cât și câmpul său magnetic. Aceste date au
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
un eșantion reprezentativ al asteroizilor care trec mai departe de Soare. La începutul anilor 1990, cunoștințele asupra asteroizilor proveneau din trei surse: observațiile de la distanță efectuate de la observatoarele astronomice situate pe Pământ, survolul asteroizilor 951 Gaspra și 243 Ida de către sonda spațială Galileo și analizele meteoriților identificați ca provenind probabil din coliziuni ale asteroizilor, efectuate în laborator. 433 Eros este un asteroid din apropierea Pământului din sub-familia Amor care se caracterizează printr-o orbită care abia atinge orbita terestră trecând prin exteriorul
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
dimensiunile lui sunt de circa 13x13x33 km. El orbitează în jurul Soarelui cu o periodicitate de circa un an. Asteroidul 433 Eros a fost reținut drept țintă a cercetărilor deoarece este aproape de Pământ și are talie mare. NEAR Shoemaker este prima sondă a programului Discovery care reunește misiuni interplanetare de mică anvergură și, prin urmare, având costuri sub de dolari, iar durata de dezvoltare este de sub 3 ani. Applied Physics Laboratory al Universității Johns-Hopkins, care are o mare experiență în construirea navelor
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
de mică anvergură și, prin urmare, având costuri sub de dolari, iar durata de dezvoltare este de sub 3 ani. Applied Physics Laboratory al Universității Johns-Hopkins, care are o mare experiență în construirea navelor spațiale, a fost reținut pentru construirea NEAR. Sonda a fost denumită în onoarea geologului și astronomului american Eugene Shoemaker, specialist în asteroizi, care a demonstrat pentru prima dată originea externă a craterelor de impact de pe Terra și de pe Lună. Obiectivul principal al NEAR Shoemaker este de a determina
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
distribuția internă, compoziția mineralogică, morfologia, câmpul magnetic. Obiectivele secundare cuprind studiul proprietăților regolitului, interacțiunile cu vântul solar, detecția indicilor care reflectă o activitate internă ca emisia de gaze sau praf și variațiile vitezei de rotație a asteroidului în jurul său însuși. Sonda avea ca obiectiv studierea asteroidului 433 Eros rămânând pe orbită la mică distanță de acesta pe o perioadă de un an.
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
asemănătoare Pământului planetă cunoscută până în prezent (după Kepler-438B). Intitulată într-un comunicat de presă drept "Pământul 2.0", nou descoperita planetă se află la o distanță de 1.400 de ani lumină de Terra; ținând cont de actuala viteză a sondei New Horizons, cea mai rapidă la moment, aceasta ar ajunge la destinație în cca. 25,8 mln. de ani. Steaua „părinte” este în aceeași clasă spectrală ca Soarele (G2V), dar cu 20% mai luminoasă, ceea ce se datorează în principal vârstei
Kepler-452b () [Corola-website/Science/334554_a_335883]
-
și comunicații, spre deosebire de alte locații din sistemul solar. Folosind metode curente de propulsie, ferestre de lansare către Venus se produc la fiecare 584 de zile, comparativ cu 780 de zile pentru Marte. Și timpul de zbor poate fi mai mic; sonda Venus Express a ajuns pe Venus după un zbor de 5 luni, comparativ cu 6 luni pentru sonda Mars Express. La apropierea minimă Venus se află la 40 milioane km distanță, în timp ce Marte la 55 milioanenbsp;km. Atmosfera planetei Venus
Colonizarea planetei Venus () [Corola-website/Science/334556_a_335885]
-
se produc la fiecare 584 de zile, comparativ cu 780 de zile pentru Marte. Și timpul de zbor poate fi mai mic; sonda Venus Express a ajuns pe Venus după un zbor de 5 luni, comparativ cu 6 luni pentru sonda Mars Express. La apropierea minimă Venus se află la 40 milioane km distanță, în timp ce Marte la 55 milioanenbsp;km. Atmosfera planetei Venus este alcătuită în principal din bioxid de carbon, care curățat de acid sulfuric poate fi folosit pentru creșterea
Colonizarea planetei Venus () [Corola-website/Science/334556_a_335885]
-
mult de 90 de ori mai mare ca la suprafața terestră și este presiunea echivalentă a unei coloane de apă cu înălțimea de 1 km. Aceste condiții au făcut ca toate misiunile de la suprafață să fie de foarte scurtă durată: sondele sovietice Venera 5 și Venera 6 au fost zdrobite la altitudinea de 18 km. Sondele ulterioare: Venera 6 și Venera 7 au supraviețuit până la suprafață, dar nu transmis informații mai mult de o oră de la suprafață. În plus, apa sub
Colonizarea planetei Venus () [Corola-website/Science/334556_a_335885]
-
a unei coloane de apă cu înălțimea de 1 km. Aceste condiții au făcut ca toate misiunile de la suprafață să fie de foarte scurtă durată: sondele sovietice Venera 5 și Venera 6 au fost zdrobite la altitudinea de 18 km. Sondele ulterioare: Venera 6 și Venera 7 au supraviețuit până la suprafață, dar nu transmis informații mai mult de o oră de la suprafață. În plus, apa sub orice formă este absentă aproape în totalitate de pe Venus. Atmosfera nu conține oxigen molecular și
Colonizarea planetei Venus () [Corola-website/Science/334556_a_335885]
-
conține oxigen molecular și este alcătuită în principal din bioxid de carbon. Norii vizibili sunt alcătuiți din acid sulfuric coroziv și vapori de dioxid de sulf. Peste 20 de misiuni au fost trimise cu succes pe Venus din 1962. Ultima sondă activă a fost Venus Express a Agenției Spațiale Europene și s-a aflat într-o orbită polară în jurul planetei între 2006 și 2014. O sondă japoneză, Akatsuki, a eșuat în operațiunea de orbitare a planetei Venus și va încerca din
Colonizarea planetei Venus () [Corola-website/Science/334556_a_335885]