7,897 matches
-
nu toate sunt productive. Acestea sunt următoarele: Sufixe formatoare de substantive Sufixe formatoare de adjective Sufixe formatoare de verbe Sufixe formatoare de adverbe Acest procedeu este mult mai frecvent în maghiară decât în română. Deseori, în maghiară, sintagmelor formate din substantiv + atribut din română le corespund cuvinte compuse în maghiară. Cele mai multe cuvinte compuse au un element de bază. Acesta este totdeauna pe ultimul loc și determină categoria sintactică a cuvântului și trăsăturile sale morfologice, fiind esențial și în determinarea sensului cuvântului
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
sufixele gramaticale și lexicale se adaugă numai la ultimul termen. Astfel sunt compozițiile organice subordonatoare ["jóindulat" „bunăvoință”, "jóindulatú „binevoitor(oare)”, "jóindulatúak „binevoitori(oare)”, "jóindulatúbb „mai binevoitor(oare)”]; compozițiile organice coordonatoare propriu-zise ("rabszolga" „sclav”, "rabszolgák" „sclavi”, "a rabszolgáknak" „sclavilor”), compozițiile neorganice substantive ("fogdmeg" „zbir”, "fogdmegek" „zbiri”); compozițiile intermediare substantive: "délután" „după-amiază”, "délutánok" „după-amiezi”. În cazul celor mai puțin sudate, ambii termeni primesc același sufix. Astfel sunt compozițiile organice coordonatoare formate din verbe: "jön-megy" „umblă de colo-colo” (persoana a III-a singular), "jönnek-mennek
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
la ultimul termen. Astfel sunt compozițiile organice subordonatoare ["jóindulat" „bunăvoință”, "jóindulatú „binevoitor(oare)”, "jóindulatúak „binevoitori(oare)”, "jóindulatúbb „mai binevoitor(oare)”]; compozițiile organice coordonatoare propriu-zise ("rabszolga" „sclav”, "rabszolgák" „sclavi”, "a rabszolgáknak" „sclavilor”), compozițiile neorganice substantive ("fogdmeg" „zbir”, "fogdmegek" „zbiri”); compozițiile intermediare substantive: "délután" „după-amiază”, "délutánok" „după-amiezi”. În cazul celor mai puțin sudate, ambii termeni primesc același sufix. Astfel sunt compozițiile organice coordonatoare formate din verbe: "jön-megy" „umblă de colo-colo” (persoana a III-a singular), "jönnek-mennek (persoana a III-a plural). Sunt și
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
te:pe:] ← Országos Takarékpénztár" „Casa Națională de Economii”, "PPKE" [pe:pe:ka:ɛ] < Pázmány Péter Katolikus Egyetem" „Universitatea Catolică Péter Pázmány”. Există și sigle împrumutate, de exemplu "NATO". În ceea ce privește acronimele, acestea pot fi formate de la nume proprii, dar și de la substantive comune. Din prima categorie fac parte "Malév" ← Magyar Légiforgalmi Vállalat" „Întreprinderea Ungară de Trafic Aerian” și "Mol" ← Magyar Olaj- és Gázipari Rt." „Societatea pe Acțiuni Ungară de Idustria Petrolului și Gazelor”. De la sintagme din substantive comune s-au format "gyed
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
nume proprii, dar și de la substantive comune. Din prima categorie fac parte "Malév" ← Magyar Légiforgalmi Vállalat" „Întreprinderea Ungară de Trafic Aerian” și "Mol" ← Magyar Olaj- és Gázipari Rt." „Societatea pe Acțiuni Ungară de Idustria Petrolului și Gazelor”. De la sintagme din substantive comune s-au format "gyed" ← "gyermekgondozási díj" „alocație de îngrijire a copilului”, "tébécé" „TBC”, "tévé" „televiziune, televizor”. Nu numai acronimele, ci și siglele se comportă ca și cuvintele obișnuite, adică pot primi sufixe gramaticale și lexicale: "A MÁV-nál dolgozik" „Lucrează
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
nu asigură decât coeziunea termenilor la baza căreia stă, nu și capacitatea asertivă a acesteia, fapt pe baza căruia poate fi considerat un cvasipredicat sau un semipredicat. Atât în forma scurtă, cât și în forma lungă, infinitivul poate fi și substantiv, reprezentând numele acțiunii respective. Deși există verbe care nu acceptă infinitivul lung substantivizat, acestea sunt mai degrabă excepții rare. În forma scurtă, ca substantiv, infinitivul este precedat întotdeauna de morfemul "a". Fie prin derivare (lingvistică) postverbală, fie prin conversiune (în
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
sau un semipredicat. Atât în forma scurtă, cât și în forma lungă, infinitivul poate fi și substantiv, reprezentând numele acțiunii respective. Deși există verbe care nu acceptă infinitivul lung substantivizat, acestea sunt mai degrabă excepții rare. În forma scurtă, ca substantiv, infinitivul este precedat întotdeauna de morfemul "a". Fie prin derivare (lingvistică) postverbală, fie prin conversiune (în prezent există o dezbatere teoretică între lingviști), infinitivul lung trece în categoria lexico-gramaticală a substantivelor, având forme de caz, putându-se articula și putând
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
sunt mai degrabă excepții rare. În forma scurtă, ca substantiv, infinitivul este precedat întotdeauna de morfemul "a". Fie prin derivare (lingvistică) postverbală, fie prin conversiune (în prezent există o dezbatere teoretică între lingviști), infinitivul lung trece în categoria lexico-gramaticală a substantivelor, având forme de caz, putându-se articula și putând fi determinat de adjectiv. Totuși, conform unor cercetări, infinitivul lung nominal (alături de alte nume de acțiuni, cu structură de supin sau participiu) are statut gramatical intermediar între substantiv și verb. Natura
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
categoria lexico-gramaticală a substantivelor, având forme de caz, putându-se articula și putând fi determinat de adjectiv. Totuși, conform unor cercetări, infinitivul lung nominal (alături de alte nume de acțiuni, cu structură de supin sau participiu) are statut gramatical intermediar între substantiv și verb. Natura lui verbală se manifestă prin compatibilitatea la nivel sintactic și/sau semantic cu unii determinanți ai verbului, ca și prin natura referentului. Natura substantivală a infinitivului îi permite acestuia să îndeplinească sintactic funcția unor părți de propoziție
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
se manifestă prin compatibilitatea la nivel sintactic și/sau semantic cu unii determinanți ai verbului, ca și prin natura referentului. Natura substantivală a infinitivului îi permite acestuia să îndeplinească sintactic funcția unor părți de propoziție pe care le poate îndeplini substantivul, fiind folosit cu prepoziții în cazul unor complemente: Construcțiile cu prepozițiile "în" sau "la" + infinitivul sunt mai greoaie decât cele cu infinitivul lung al verbului, precedat de aceste prepoziții. După "înainte de" este recomandabilă folosirea infinitivului și nu a conjunctivului: "Înainte de
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
ea: "altul", "fiecare", "oricine" etc. Alta este prin a spune ce fel de pronume nu sunt aceste cuvinte: nici personale, nici posesive, nici demonstrative, nici relative, nici interogative. Pronumele nehotărât se mai definește și ca un „pronume care înlocuiește un substantiv dând indicații foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta”. Problema o constituie cuvintele care nu sunt acoperite de definițiile existente. De exemplu, de fapt unele nu sunt nedefinite, bunăoară "tout" „totul”, "chacun" „fiecare”, "everyone" „fiecare” sunt definite de context. Altele
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
De asemenea, este discutabil dacă cele care exprimă o cantitate nedefinită sunt pronume sau numerale nehotărâte, de exemplu "all" „tot, toată, toți, toate”, "several" „mai mulți/multe”. Pe de altă parte, unele dintre cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În unele gramatici, unele categorii de cuvinte sunt tratate ca subclase ale pronumelui nehotărât, în altele ca clase de pronume aparte. În gramatici ale limbii române se
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
subclasă a primelor. În mai multe limbi există un sistem asemănător de formare a unor pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi: unele se referă numai la persoane (de exemplu "cineva"), altele numai la
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi: unele se referă numai la persoane (de exemplu "cineva"), altele numai la lucruri ("ceva"). Pronumele nehotărâte se diferențiază și semantic, având sensuri specifice. Astfel, pronumele "cineva", "oricine" și "altcineva" sunt diferite ca sens, deși toate
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
punctul de vedere al folosirii ca pronume și/sau ca adjectiv pronominal, avem: Din punctul de vedere al flexiunii, pronumele și adjectivele nehotărâte pot fi: Pronumele nehotărâte pot exprima diverse părți de propoziție, aceleași pe care le poate exprima un substantiv: Adjectivele pronominale nehotărâte îndeplinesc totdeauna funcția de atribut adjectival: Fiecare lucru își are rostul său", "triunghi oarecare, "Asta e altă mâncare de pește". Majoritatea pronumelor nehotărâte nu pot introduce propoziții subordonate. Acest rol îl pot îndeplini numai cele compuse din
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
tip de entitate. Există multe cazuri, de obicei, a unui tip de entitate. Deoarece termenul tip de entitate este oarecum greoi, cei mai mulți oameni tind să folosească termenul entitate ca un sinonim pentru acest termen. Entitățile care pot fi considerate ca substantive. Exemple: un computer, un angajat, un cântec, o teoremă matematică. O relație captureaza modul în care două sau mai multe entități sunt legate una de alta. Relațiile pot fi considerate ca verbe, care leagă două sau mai multe substantive. Exemple
Modelul entitate-asociere () [Corola-website/Science/321656_a_322985]
-
ca substantive. Exemple: un computer, un angajat, un cântec, o teoremă matematică. O relație captureaza modul în care două sau mai multe entități sunt legate una de alta. Relațiile pot fi considerate ca verbe, care leagă două sau mai multe substantive. Exemple: o "relație de apartenență" dintre o societate și un computer, o "relație de supraveghere" dintre un angajat și un departament, o "relație de producție" dintre un artist și un cântec, o "relație de demonstrație" dintre un matematician și o
Modelul entitate-asociere () [Corola-website/Science/321656_a_322985]
-
aceeași mărime cu denarul, dar era mai greu decât această monedă, întrucât densitatea aurului este mai mare decât cea a argintului. Termenul "aureus" provine din sintagma ,„monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Înainte ca puterea la Roma să fi fost luată de Iulius Caesar, "aureul" fusese bătut foarte sporadic, de obicei în scopul plăților importante, pornind de la prăzile de război (aurul era transformat în monede, pentru asigurarea cheltuielilor). Prima emisiune de "aurei
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
muzică se analizează spectrele instrumentelor muzicale cu înălțime determinată și ale vocilor umane, ele având o influență importantă asupra timbrelor obținute. Fiecare dintre frecvențele unui spectru sonor poartă denumirea de "parțială" (frecvență parțială) sau "armonică" (cf. oscilator armonic - în practică, substantivul „armonică” este adesea trecut la masculin, devenind „"armonic"”). Aceste „frecvențe” sunt în fapt sunete simple, sinusoidale - graficul în timp al elongației (distanța față de poziția de echilibru) pentru orice punct de pe oscilator are profilul funcției sinus. Cea mai joasă dintre frecvențe
Spectru sonor () [Corola-website/Science/315443_a_316772]
-
să construiască aici primele fortificații de pământ cu ziduri din bușteni. Acestui sistem defensiv format din valuri de pământ și trunchiuri de copaci i s-au adăugat o abatiză (zid din trunchiuri de copaciî nfipți în pământ, aplecați spre exterior). Substantivul „sici” este derivat din verbul ucrainean сікти ("sikti") „a tăia”, cu sensul de a tăia pădurea pentru ridicarea unei tabere, sau de a tăia copaci pentru construirea unei fortificații. Protecția acestei locații era asigurată atât de pragurile Niprului și de
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
Weregild, Wehrgeld" sau "Weregeld") este, în "dreptul germanic", o sumă de bani cerută drept reparație unei persoane vinovate de ucidere, sau de o altă crimă gravă. Termenul (dar și "Wehrgeld", "Wiedergeld", "Manngeld" și "Friedegeld"), în latina medievală "weregildus", este un substantiv compus din vechiul german "wer", „om” (cf. , „bărbat”) și "geld", „preț”, „ban”, „plată”. Cu alte cuvinte, "Wergeld" s-ar traduce prin „prețul omului”. Această tradiție a "Wergeld" exercita un rol important în vechile civilizații ale Europei de Nord, îndeosebi la
Wergeld () [Corola-website/Science/321811_a_323140]
-
era denumirea prin care, la franci și la merovingieni, era desemnat un om liber, care jurase fidelitate persoanei regelui și îl însoțea în campaniile războinice. Substantivul "antrustion" este un împrumut din limba franceză. Cuvântul din este împrumutat din latina medievală: "antrustio", "antrustionis" (la acuzativ singular: "antrustionem"), care este un derivat al cuvântului "trustis". Acesta, la rândul său, este împrumutat din vechiul german "Trost", „fidelitate”. De notat
Antrustion () [Corola-website/Science/321833_a_323162]
-
acesta neavând nicio aplicație practică. Forme populare de cenzurare fiind brainf***, brainf*ck, brainfsck, b****fuck sau BF. Numele limbajului nu este în general scris cu literă mare, exceptând situația când acesta se afla la începutul propoziției, deși este un substantiv propriu. Urban Müller, inspirat de compilatorul limbajului FALSE, care avea 1024 biți lungime, a creat brainfuck în 1993 cu intenția de a face un limbaj de programare ce putea fi implementat cu cel mai mic compilator posibil. Limbajul prezintă 8
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
și nu numai spirituală - a lui Isus Hristos asupra lumii. În iconografia occidentală, imaginea lui Hristos purtând în mână un glob este cunoscută sub denumirea de Salvator Mundi, „Mântuitorul Lumii” / „Salvatorul Lumii”. În : „glob”, „sferă”. Cuvântul latinesc "cruciger" este compus din substantivul "crux, crŭcis": „cruce” și din verbul "gĕrō, gĕrĕre, gessī, gestum": „a purta”. Prin urmare, sintagma se poate traduce în . Primele „globi” au apărut la începutul secolului al V-lea după Hristos. Primul era fie pe aversul unei monede bătute sub
Globus cruciger () [Corola-website/Science/322005_a_323334]
-
al sensului acestuia”. În limba română standard există două asemenea particule: În graiuri există și alte particule: "colo-șa, "ici-șa, "acolo-ia". În unele gramatici tradiționale ale limbii franceze sunt numite particule elementele "-ci" și "-là" adăugate la pronumele demonstrative și la substantivele determinate de adjectivele demonstrative, care marchează în principiu apropierea, respectiv depărtarea: "celui-ci „acesta”, "ce garçon-là „băiatul acela”. Concepția că particule sunt toate cuvintele invariabile, adică adverbele, prepozițiile, conjuncțiile și interjecțiile, este veche și cea mai largă despre aceste cuvinte. În
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]